Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Drept tehnologic
![Drept tehnologic [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/drept-tehnologic-592241.jpg "Drept tehnologic [0]")
![Drept tehnologic [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/drept-tehnologic-107287.jpg "Drept tehnologic [1]")
![Drept tehnologic [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/drept-tehnologic-592241.jpg "Drept tehnologic [1]")
![Drept tehnologic [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/drept-tehnologic-107287.jpg "Drept tehnologic [2]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Carmen Silvia Paraschiv
Ediția: I
Pagini: 210
Anul publicării: 2026
ISBN: 978-606-28-2209-5
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062822095
Cod Produs:
9786062822095
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
Volumul Drept tehnologic propune o analiză sistematică a transformărilor juridice produse de inteligența artificială, economia datelor, platformele digitale și neurotehnologiile. Lucrarea pornește de la ideea că tehnologia nu mai reprezintă doar un obiect al reglementării, ci devine ea însăși o formă de normativitate, capabilă să modeleze comportamente, să distribuie putere și să influențeze exercițiul drepturilor fundamentale.
Structurat în șapte părți, volumul explorează fundamentele istorice, principiile de guvernanță, regimul juridic al datelor și algoritmilor, provocările penale și de securitate cibernetică, rolul platformelor, precum și frontierele deschise de augmentarea cognitivă. În final, cartea conturează direcțiile de evoluție ale dreptului într-o societate dominată de sisteme socio-tehnice inteligente.
Lucrarea se adresează juriștilor, cercetătorilor și decidenților preocupați de viitorul normativ al erei digitale.
Structurat în șapte părți, volumul explorează fundamentele istorice, principiile de guvernanță, regimul juridic al datelor și algoritmilor, provocările penale și de securitate cibernetică, rolul platformelor, precum și frontierele deschise de augmentarea cognitivă. În final, cartea conturează direcțiile de evoluție ale dreptului într-o societate dominată de sisteme socio-tehnice inteligente.
Lucrarea se adresează juriștilor, cercetătorilor și decidenților preocupați de viitorul normativ al erei digitale.
-
Drept tehnologic
Descarcă
Lucrarea Drept tehnologic se naște din convingerea că dreptul se află, în prezent, într‑un punct de inflexiune istorică. Tehnologia nu mai constituie doar un context extern al normativității juridice, ci a devenit un factor constitutiv al ordinii sociale, economice și politice contemporane. Algoritmii, datele, platformele digitale, inteligența artificială și neurotehnologiile modelează comportamente, influențează decizii și redistribuie puterea într‑o manieră care depășește cadrele conceptuale tradiționale ale dreptului.
Această carte pornește de la premisa că dreptul nu poate rămâne un simplu instrument reactiv, chemat să corecteze ex post efectele inovației tehnologice. Dimpotrivă, dreptul este chemat să devină o arhitectură normativă anticipativă, capabilă să integreze tehnologia în limitele statului de drept, ale demnității umane și ale drepturilor fundamentale (Lessig, 1999; Brownsword, 2019). În acest sens, dreptul tehnologic nu este conceput ca o ramură marginală sau auxiliară, ci ca un domeniu transversal, care traversează și reconfigurează dreptul constituțional, civil, penal, administrativ și internațional.
Motivația elaborării acestui volum este dublă. Pe de o parte, este una teoretică: literatura juridică actuală suferă încă de o fragmentare conceptuală în abordarea fenomenelor tehnologice, tratate adesea sectorial (drept digital, dreptul datelor, dreptul inteligenței artificiale) fără o viziune integratoare. Pe de altă parte, motivația este una practică: legiuitorii, judecătorii, practicienii și decidenții publici se confruntă cu tehnologii care pun sub semnul întrebării noțiuni fundamentale precum responsabilitatea, imputabilitatea, autonomia și controlul juridic (Hildebrandt, 2015; Floridi, 2014).
Volumul reprezintă un cadru coerent de înțelegere a raportului dintre drept și tehnologie, evitând atât entuziasmul tehnologic necritic, cât și discursul catastrofic. Tehnologia este analizată ca fenomen ambivalent: generator de progres, dar și de riscuri sistemice, capabil să consolideze libertăți, dar și să instituie forme subtile de control și supraveghere (Zuboff, 2019).
Cartea se adresează atât mediului academic – studenți, cercetători și cadre didactice – cât și practicienilor dreptului, decidenților publici și tuturor celor interesați de viitorul normativ al societății digitale. Fără a pretinde exhaustivitate, lucrarea își asumă rolul de a deschide un dialog interdisciplinar între drept, tehnologie și filozofie politică, oferind repere conceptuale, analize critice și direcții prospective.
Într‑o epocă în care codul tinde să concureze legea, iar algoritmii să devină noii mediatori ai ordinii sociale, Dreptul tehnologic propune o reflecție asupra rolului dreptului ca garant al umanului într‑o lume guvernată de sisteme tehnice.
Această carte pornește de la premisa că dreptul nu poate rămâne un simplu instrument reactiv, chemat să corecteze ex post efectele inovației tehnologice. Dimpotrivă, dreptul este chemat să devină o arhitectură normativă anticipativă, capabilă să integreze tehnologia în limitele statului de drept, ale demnității umane și ale drepturilor fundamentale (Lessig, 1999; Brownsword, 2019). În acest sens, dreptul tehnologic nu este conceput ca o ramură marginală sau auxiliară, ci ca un domeniu transversal, care traversează și reconfigurează dreptul constituțional, civil, penal, administrativ și internațional.
Motivația elaborării acestui volum este dublă. Pe de o parte, este una teoretică: literatura juridică actuală suferă încă de o fragmentare conceptuală în abordarea fenomenelor tehnologice, tratate adesea sectorial (drept digital, dreptul datelor, dreptul inteligenței artificiale) fără o viziune integratoare. Pe de altă parte, motivația este una practică: legiuitorii, judecătorii, practicienii și decidenții publici se confruntă cu tehnologii care pun sub semnul întrebării noțiuni fundamentale precum responsabilitatea, imputabilitatea, autonomia și controlul juridic (Hildebrandt, 2015; Floridi, 2014).
Volumul reprezintă un cadru coerent de înțelegere a raportului dintre drept și tehnologie, evitând atât entuziasmul tehnologic necritic, cât și discursul catastrofic. Tehnologia este analizată ca fenomen ambivalent: generator de progres, dar și de riscuri sistemice, capabil să consolideze libertăți, dar și să instituie forme subtile de control și supraveghere (Zuboff, 2019).
Cartea se adresează atât mediului academic – studenți, cercetători și cadre didactice – cât și practicienilor dreptului, decidenților publici și tuturor celor interesați de viitorul normativ al societății digitale. Fără a pretinde exhaustivitate, lucrarea își asumă rolul de a deschide un dialog interdisciplinar între drept, tehnologie și filozofie politică, oferind repere conceptuale, analize critice și direcții prospective.
Într‑o epocă în care codul tinde să concureze legea, iar algoritmii să devină noii mediatori ai ordinii sociale, Dreptul tehnologic propune o reflecție asupra rolului dreptului ca garant al umanului într‑o lume guvernată de sisteme tehnice.
Autorul
Prefață/9
INTRODUCERE GENERALĂ/11
1. Justificarea temei/11
2. Metodologia cercetării/12
3. Obiectivele lucrării/124.
4. Delimitări conceptuale/12
5. Structura volumului/24
PARTEA I
FUNDAMENTE CONCEPTUALE ȘI ISTORICE ALE DREPTULUI TEHNOLOGIC/26
Capitolul 1. Tehnologia ca problemă juridică/26
1.1. Tehnologia ca formă de putere normativă/26
1.2. De la dreptul industrial la dreptul tehnologic/28
1.3. Neutralitatea tehnologică: mit sau realitate/30
1.4. Tehnologia și transformarea raporturilor juridice/32
1.5. Dreptul ca limită a inovației tehnologice/34
1.6. Concluzii/36
Capitolul 2. Emergența dreptului tehnologic/38
2.1. Revoluțiile tehnologice și răspunsul juridic/38
2.2. Digitalizarea și criza normelor clasice/40
2.3. Dreptul tehnologic ca domeniu transversal/42
2.4. Surse interne și internaționale ale dreptului tehnologic/44
2.5. Drept tehnologic vs. ramuri clasice ale dreptului/46
2.6. Concluzii/48
PARTEA A II‑A
PRINCIPII ȘI ARHITECTURA NORMATIVĂ A DREPTULUI TEHNOLOGIC/50
Capitolul 3. Principii fundamentale/50
3.1. Demnitatea umană și primatul drepturilor fundamentale/50
3.2. Responsabilitate, imputabilitate și control juridic/52
3.3. Transparență, explicabilitate și auditabilitate/53
3.4. Proporționalitate și necesitate/55
3.5. Precauția tehnologică/56
3.6. Concluzii/58
Capitolul 4. Guvernanța tehnologică/60
4.1. Reglementare ex ante vs. ex post/60
4.2. Soft law, hard law și standarde tehnice/61
4.3. Rolul statului, pieței și actorilor privați/63
4.4. Suveranitatea digitală/64
4.5. Constituționalismul digital/65
4.6. Concluzii/67
PARTEA A III‑A
DREPTUL DATELOR, AL ALGORITMILOR ȘI AL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE/69
Capitolul 5. Dreptul datelor/69
5.1. Datele ca extensie juridică a persoanei/69
5.2. Protecția datelor cu caracter personal (GDPR)/70
5.3. Guvernanța și economia datelor/71
5.4. Drepturi digitale fundamentale/73
5.5. Conflicte între inovație și viața privată/74
5.6. Concluzii/75
Capitolul 6. Dreptul inteligenței artificiale/77
6.1. Definirea juridică a IA/77
6.2. Clasificarea riscurilor (AI Act)/80
6.3. Decizia automatizată și răspunderea juridică/83
6.4. Bias algoritmic și discriminare/84
6.5. Dreptul la explicație și transparența algoritmică/85
6.6. Concluzii/86
PARTEA A IV‑A
SECURITATE CIBERNETICĂ ȘI DREPT PENAL TEHNOLOGIC/88
Capitolul 7. Dreptul cibernetic/88
7.1. Criminalitatea informatică/88
7.2. Securitatea rețelelor și sistemelor informatice (NIS2)/89
7.3. Infrastructuri critice digitale/90
7.4. Atacuri cibernetice și răspundere/91
7.5. Cooperare judiciară internațională/92
7.6. Concluzii/93
Capitolul 8. Drept penal și procesual penal tehnologic/96
8.1. Proba digitală/96
8.2. Supravegherea tehnologică/98
8.3. IA în urmărirea penală/100
8.4. Predictive policing/103
8.5. Garanții procesuale în era algoritmică/105
8.6. Concluzii/107
PARTEA A V‑A
PLATFORME DIGITALE, ECONOMIA TEHNOLOGICĂ ȘI PROPRIETATEA INTELECTUALĂ/109
Capitolul 9. Dreptul platformelor digitale/109
9.1. Platformele ca actori normativi/109
9.2. Digital Services Act (DSA)/111
9.3. Digital Markets Act (DMA)/113
9.4. Libertatea de exprimare și moderarea conținutului/115
9.5. Răspunderea intermediarilor/117
9.6. Concluzii/119
Capitolul 10. Proprietatea intelectuală în era tehnologică/121
10.1. Software și algoritmi/121
10.2. Drepturi de autor și IA generativă/123
10.3. Brevetabilitatea tehnologiilor emergente/125
10.4. Date, baze de date și know‑how/127
10.5. Conflicte între protecție și acces deschis/129
10.6. Concluzii/131
PARTEA A VI‑A
NEUROTEHNOLOGIE, AUGMENTARE ȘI FRONTIERELE DREPTULUI/133
Capitolul 11. Dreptul neurotehnologic/133
11.1. Interfețe creier–computer/133
11.2. Neurodate și viața privată mentală/135
11.3. Drepturi cognitive și libertatea mentală/137
11.4. Neurosecuritate/139
11.5. Responsabilitate pentru decizii neuroaugmentate/141
11.6. Concluzii/143
Capitolul 12. Augmentarea senzorială și cognitivă/145
12.1. Substituție și adiție senzorială/145
12.2. Identitate, autonomie și agenție/147
12.3. Conștiință augmentată/149
12.4. Riscuri etice și juridice/151
12.5. Limitele juridice ale augmentării umane/153
12.6. Concluzii/155
PARTEA A VII‑A
PERSPECTIVE FILOZOFICE, ETICE ȘI VIITORUL DREPTULUI TEHNOLOGIC/157
Capitolul 13. Tehnologie, putere și control social/157
13.1. Supravegherea digitală/157
13.2. Capitalismul de supraveghere/159
13.3. Algoritmii ca guvernanți invizibili/161
13.4. Tehnocrație și stat de drept/163
13.5. Rezistență juridică și drepturi digitale/166
13.6. Concluzii/168
Capitolul 14. Viitorul dreptului tehnologic/170
14.1. Dreptul în era AGI/170
14.2. Dreptul ca arhitectură adaptivă/172
14.3. Reglementarea anticipativă/174
14.4. Educația juridică pentru era tehnologică/177
14.5. Concluzii prospective/179
14.6. Concluzii/181
Capitolul 15. Concluzii generale/183
15.1. Sinteză teoretică/183
15.2. Contribuții originale/185
15.3. Limite și direcții viitoare de cercetare/187
15.4. Concluzii/189
ANEXE/191
Studii de caz/191
Analize legislative comparate/198
Scheme conceptuale/200
BIBLIOGRAFIE/202
INTRODUCERE GENERALĂ/11
1. Justificarea temei/11
2. Metodologia cercetării/12
3. Obiectivele lucrării/124.
4. Delimitări conceptuale/12
5. Structura volumului/24
PARTEA I
FUNDAMENTE CONCEPTUALE ȘI ISTORICE ALE DREPTULUI TEHNOLOGIC/26
Capitolul 1. Tehnologia ca problemă juridică/26
1.1. Tehnologia ca formă de putere normativă/26
1.2. De la dreptul industrial la dreptul tehnologic/28
1.3. Neutralitatea tehnologică: mit sau realitate/30
1.4. Tehnologia și transformarea raporturilor juridice/32
1.5. Dreptul ca limită a inovației tehnologice/34
1.6. Concluzii/36
Capitolul 2. Emergența dreptului tehnologic/38
2.1. Revoluțiile tehnologice și răspunsul juridic/38
2.2. Digitalizarea și criza normelor clasice/40
2.3. Dreptul tehnologic ca domeniu transversal/42
2.4. Surse interne și internaționale ale dreptului tehnologic/44
2.5. Drept tehnologic vs. ramuri clasice ale dreptului/46
2.6. Concluzii/48
PARTEA A II‑A
PRINCIPII ȘI ARHITECTURA NORMATIVĂ A DREPTULUI TEHNOLOGIC/50
Capitolul 3. Principii fundamentale/50
3.1. Demnitatea umană și primatul drepturilor fundamentale/50
3.2. Responsabilitate, imputabilitate și control juridic/52
3.3. Transparență, explicabilitate și auditabilitate/53
3.4. Proporționalitate și necesitate/55
3.5. Precauția tehnologică/56
3.6. Concluzii/58
Capitolul 4. Guvernanța tehnologică/60
4.1. Reglementare ex ante vs. ex post/60
4.2. Soft law, hard law și standarde tehnice/61
4.3. Rolul statului, pieței și actorilor privați/63
4.4. Suveranitatea digitală/64
4.5. Constituționalismul digital/65
4.6. Concluzii/67
PARTEA A III‑A
DREPTUL DATELOR, AL ALGORITMILOR ȘI AL INTELIGENȚEI ARTIFICIALE/69
Capitolul 5. Dreptul datelor/69
5.1. Datele ca extensie juridică a persoanei/69
5.2. Protecția datelor cu caracter personal (GDPR)/70
5.3. Guvernanța și economia datelor/71
5.4. Drepturi digitale fundamentale/73
5.5. Conflicte între inovație și viața privată/74
5.6. Concluzii/75
Capitolul 6. Dreptul inteligenței artificiale/77
6.1. Definirea juridică a IA/77
6.2. Clasificarea riscurilor (AI Act)/80
6.3. Decizia automatizată și răspunderea juridică/83
6.4. Bias algoritmic și discriminare/84
6.5. Dreptul la explicație și transparența algoritmică/85
6.6. Concluzii/86
PARTEA A IV‑A
SECURITATE CIBERNETICĂ ȘI DREPT PENAL TEHNOLOGIC/88
Capitolul 7. Dreptul cibernetic/88
7.1. Criminalitatea informatică/88
7.2. Securitatea rețelelor și sistemelor informatice (NIS2)/89
7.3. Infrastructuri critice digitale/90
7.4. Atacuri cibernetice și răspundere/91
7.5. Cooperare judiciară internațională/92
7.6. Concluzii/93
Capitolul 8. Drept penal și procesual penal tehnologic/96
8.1. Proba digitală/96
8.2. Supravegherea tehnologică/98
8.3. IA în urmărirea penală/100
8.4. Predictive policing/103
8.5. Garanții procesuale în era algoritmică/105
8.6. Concluzii/107
PARTEA A V‑A
PLATFORME DIGITALE, ECONOMIA TEHNOLOGICĂ ȘI PROPRIETATEA INTELECTUALĂ/109
Capitolul 9. Dreptul platformelor digitale/109
9.1. Platformele ca actori normativi/109
9.2. Digital Services Act (DSA)/111
9.3. Digital Markets Act (DMA)/113
9.4. Libertatea de exprimare și moderarea conținutului/115
9.5. Răspunderea intermediarilor/117
9.6. Concluzii/119
Capitolul 10. Proprietatea intelectuală în era tehnologică/121
10.1. Software și algoritmi/121
10.2. Drepturi de autor și IA generativă/123
10.3. Brevetabilitatea tehnologiilor emergente/125
10.4. Date, baze de date și know‑how/127
10.5. Conflicte între protecție și acces deschis/129
10.6. Concluzii/131
PARTEA A VI‑A
NEUROTEHNOLOGIE, AUGMENTARE ȘI FRONTIERELE DREPTULUI/133
Capitolul 11. Dreptul neurotehnologic/133
11.1. Interfețe creier–computer/133
11.2. Neurodate și viața privată mentală/135
11.3. Drepturi cognitive și libertatea mentală/137
11.4. Neurosecuritate/139
11.5. Responsabilitate pentru decizii neuroaugmentate/141
11.6. Concluzii/143
Capitolul 12. Augmentarea senzorială și cognitivă/145
12.1. Substituție și adiție senzorială/145
12.2. Identitate, autonomie și agenție/147
12.3. Conștiință augmentată/149
12.4. Riscuri etice și juridice/151
12.5. Limitele juridice ale augmentării umane/153
12.6. Concluzii/155
PARTEA A VII‑A
PERSPECTIVE FILOZOFICE, ETICE ȘI VIITORUL DREPTULUI TEHNOLOGIC/157
Capitolul 13. Tehnologie, putere și control social/157
13.1. Supravegherea digitală/157
13.2. Capitalismul de supraveghere/159
13.3. Algoritmii ca guvernanți invizibili/161
13.4. Tehnocrație și stat de drept/163
13.5. Rezistență juridică și drepturi digitale/166
13.6. Concluzii/168
Capitolul 14. Viitorul dreptului tehnologic/170
14.1. Dreptul în era AGI/170
14.2. Dreptul ca arhitectură adaptivă/172
14.3. Reglementarea anticipativă/174
14.4. Educația juridică pentru era tehnologică/177
14.5. Concluzii prospective/179
14.6. Concluzii/181
Capitolul 15. Concluzii generale/183
15.1. Sinteză teoretică/183
15.2. Contribuții originale/185
15.3. Limite și direcții viitoare de cercetare/187
15.4. Concluzii/189
ANEXE/191
Studii de caz/191
Analize legislative comparate/198
Scheme conceptuale/200
BIBLIOGRAFIE/202
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Criminologie. Curs universitar - Bogdan Virjan
Contractele speciale. Editia a X-a, revazuta si adaugita - Florin Motiu
