„Din punct de vedere juridic, puterea legiuitoare are intaietate fata de celelalte puteri, are plenitudinea atributiunilor, cu exceptia acelor atributiuni incredintate, in mod expres, celorlalte puteri“. I.V.Gruia, Curs de Drept constitutional, Facultatea de Drept din Bucuresti, 1941-1942. Afirmarea vietii democratice parlamentare in Romania a stimulat elaborarea unor lucrari de specialitate consacrate dreptului parlamentar. Pornind de la remarcabila lucrare considerata clasica, elaborata de Pierre Avril si Jean Gicquel, cercetatorii romani au elaborat in ultimii ani numeroase studii si lucrari, inclusiv monografii, consacrate acestui subiect. Interesul fata de Parlament, de rolul pe care acesta il indeplineste in societate, fata de mijloacele prin care contribuie la elaborarea legilor si la edificarea unei autentice ordini de drept este firesc si legitim, daca ne gandim la faptul ca astazi, in lume, respectul pentru democratia reprezentativa poate fi considerat ca o realitate.
Aparute cu multe secole in urma, desigur nu in formele atat de elaborate pe care le cunoaste astazi viata parlamentara, Adunarile reprezentative - mai largi sau mai restranse – au promovat ideea de democratie, au zagazuit tendintele totalitare, au contribuit la formarea unei constiinte nationale care a evoluat in pas cu ideile drepturilor omului si ale popoarelor, cu cerintele fundamentarii raporturilor politice pe adevarate principii de egalitate si reprezentativitate.
Marele principiu al separatiei puterilor a demonstrat cu vigoare forta si puterea Parlamentului, rolul sau esential pentru societatile democratice, importanta respectarii nestirbite a prerogativelor sale in conditiile unei armonioase colaborari cu toate celelalte puteri ale statului. Ilustrul ganditor Jean Jacques Rousseau scria, pe buna dreptate, ca "Principiul vietii politice sta in autoritatea suverana. Puterea legiuitoare este inima statului; puterea executiva este creierul care pune toate partile in miscare... Nu prin legi dainuieste un stat, ci prin puterea sa legiuitoare". Respectand egalitatea puterilor statului, nu putem sa nu constatam ca, prin sarcinile deosebite care ii revin, puterea legiuitoare dispune de anumite posibilitati de afirmare, care ii sunt proprii si care o situeaza in fruntea tuturor institutiilor statului.
Constanta Calinoiu
Fara imagine
Intre anii 1972 – 1980 a ocupat functia de jurisconsult principal si consilier in cadrul Consiliului Popular Judetean Prahova; Directia pentru Probleme de Munca si Ocrotiri Sociale, urmand ca apoi sa ocupe functia de Sef Oficiu retribuire si legislatia muncii.
In anul 1990 devine expert in activitate juridica la CPUN ( Parlamentul Romaniei) ocupand si avand si functia de consilier parlamentar – sef compartiment.
In present este ocupa functia de Sef departament Legislativ in Senatul Romaniei, fiind si decan al Facultatii de Drept si Administratie Publica la Universitatea “Hyperion”.
Dintre publicatii amintim:
1.“Constitutia Romaniei -comentata si adnotata” -Editura “Lumina Lex”, editia 1997
2.“Crestomatie de Drept Constitutional” -Editura “Lumina Lex”, editia 1998
3.“Jurisdictia muncii –aspecte teoretice si practice” -Editura “Lumina Lex”, editia 1998
4.“Drept Constitutional Comparat” -Editura “Lumina Lex”, editia a II-a, revazuta si adaugita, 1999
5.“Drept constitutional si institutii politice” -Editura „Societatea Ateneul Roman” , 1999
6.“Teoria functiei publice comunitare”, -Editura “Lumina Lex”, 1999
7.Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei. Elemente de noutate si probleme controversate, Cursul postuniversitar "Drept constitutional si administratie publica", 2003, Bucuresti
8.“Drept constitutional si institutii politice” -Editura “Victor”, 2001
9.“Tratat de teorie si practica parlamentara”, 2 vol. -Editura “Lumina Lex”, 2001
10.“Drept Constitutional Comparat” -Editura “Lumina Lex”, editia a III-a, 2002
11.“Drept constitutional si institutii politice” Editura “Lumina Lex”, 2003