Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Pro Universitaria Drept institutional european. Curs universitar. Editia a II-a, revazuta si adaugita - Mihaela Patraus

99,00 Lei

Editura: Pro Universitaria

Autor: Mihaela Patraus

Editia: a 2-a, revazuta si adaugita

Pagini: 478

Anul publicării: 2021

ISBN: 978-606-26-1404-1

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062614041 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
PARTEA I DEZVOLTAREA INTEGRARII EUROPENE

CAPITOLUL I
APARITIA SI EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE SI U.E.


Din perspectiva istorica trebuie subliniat faptul ca ideea de unitate europeana isi are izvorul in timpuri stravechi. Unificarea Europei isi are sorgintea in modele istorice, primele aparute inca in istoria antica, dezvoltate ulterior in perioada Evului Mediu, iar, ulterior, cu o consistenta aparte intre cele doua razboaie mondiale.

In Antichitate primele structuri de cooperare si unitate s-au concretizat in asocieri dintre cetatile stat- grecesti. La mijlocul secolului al VI-lea i.e.n. a luat fiinta Liga din Peloponez (546 i.e.n.)1, prima uniune militaro-politica din lumea greaca. 

In secolul V i.e.n., ca reactie la politica externa dusa de spartani, s-a format o alianta militara si politica permanenta – Liga de la Delos (478 i.e.n.)2, care in a doua jumatate a secolului V s-a transformat in cea mai mare uniune politica din Grecia atat din punct de vedere al numarului de membri cat si dupa dimensiunile teritoriale. 

Ulterior, dupa disparitia acestor structuri de cooperare, in secolul VI i.e.n., cu o extraordinara tenacitate, Roma republicana isi incepe opera de unificare a Peninsulei3. Imperiul Roman este unul din modelele istorice de anvergura in ceea ce priveste procesul de integrare si unificare europeana, caracterizat printr-un sistem de valori politice, juridice si religioase comune4. de altfel, „amintirea ordinii romane aliniind justitia si autoritatea intr-un cadru teritorial grandios”5 va inspira si perioada Evului Mediu. Romanii au transmis Europei mostenirea civilizatiei si culturii Antichitatii6, deosebit de importante pentru procesul de integrare si unificare europeana.

In Evul Mediu, intemeierea Imperiului Carolingian a marcat apogeul aliantei dintre puterea politica si militara a francilor si papalitate. Aceasta uniune din Europa de Vest va constitui un element de identitate europeana pana in epoca moderna.

In incercarea de a restaura Imperiul Roman de Apus, Carol cel Mare (768-814) a promovat o politica de expansiune a regatului francilor. Dupa incoronarea sa de catre Papa Leon al III-lea, in anul 800, in biserica Sf. Petru din Roma, Carol cel Mare a pus bazele Imperiului Carolingian7 urmarind unificarea intregul continent. Astfel, la mijlocul secolului al VIII-lea prin opera dinastiei Carolingienilor, Europa cunoaste prima incercare de refacere a unitatii sale politice, in care s-au imbinat experiente germanice, romane si crestine.

Unitatea politica instituita in aceasta perioada s-a destramat prin semnarea Tratatului de la Verdun (843), cand Imperiul Carolingian a fost impartit in trei regate de catre cei trei fii8 ai lui Ludovic cel Pios, nepotii lui Carol cel Mare. Dupa destramarea dinastiei carolingiene, Otto cel Mare (912-973) a devenit regele germanilor in perioada 936-973, dupa incoronarea sa la Roma, de catre Papa Ioan al XII-lea, acesta incercand restaurarea imperiului printr-o politica abila, imbinand diplomatia cu razboiul. Politica sa a fost continuata de catre fiul sau Otto al II-lea (973-996), precum si de catre succesorul acestuia Otto al III-lea (996-1002).

Tentativele de unificare a continentului european prin expansiune teritoriale si forta armelor n-au fost de durata. Crestinismul instituit in timpul Imperiului Roman odata cu Edictul de la Milano (313) si cel de la Tesalonic (380) a reprezentat o sinteza a spiritualitatii europene care a evoluat sub semnul ideii de unitate, biserica functionand ca prima structura paneuropeana.

In operele unor diversi autori s-a reliefat ideea constiintei unei Europe unite10, dupa cum urmeaza:
in 1306 Dante Alighieri in opera „De Monarhia” scria despre necesitatea crearii unei monarhii europene universale (imparat romano-german) si adoptarii unor legi unitare, dar cu pastrarea independentei domnitorilor din fiecare tara;
in 1307 Pierre Dubois in opera „De Imperiale Terrae Sanctae” propune ca Europa sa fie unita din punct de vedere politic, dar si infiintarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, subordonata Sfantului Scaun, precum si a Adunarii Perma- nente a Statelor sau Consiliului, care sa ia masuri pentru pacea pe continent;
  • Drept institutional european. Curs universitar. Editia a II-a, revazuta si adaugita - Mihaela Patraus

    Descarca
Mihaela Patraus

Mihaela Patraus este in prezent conferentiar universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii din Oradea. Din 2018 pana in prezent este membru al Comisiei de Etica la Universitatea din Oradea.

Studii:
2004-2004 - Diploma postuniversitara Psiho-Pedagogie, Universitatea din Oradea, DPPD
1992 - Diploma de absolvire in specialitatea criminalistica, Ministerul Public
1986-1990 - Diploma de licenta, Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Drept

Titlul stiintific: Doctor in Drept- Univ. Babes-Bolyai Cluj-Napoca, 2004


Lucrari stiintifice relevante:
1. M. Patraus, Claudia Florina Usvat, Pornografia infantila in reglementarile actuale, Revista Dreptul nr. 11/2003, Uniunea Juristilor din Romania, 2003,p.38-53
2. M. Patraus, D.D. Patraus, Brief considerations on the european legislative procedures, with particular reference to passarelle clauses, Agora International Journal of Juridical Scientes No. 1/2017, p.7-15, ISSN 1843-570x,E-ISSN 2067-7677, SITE ARTICOL SITE..revista.,EBSCO (poz.3), HEINONLINE(10)12.3.
3.M. Patraus,C.T.Popa, Tax evasion. Theoretical and practical effects of the provision of article 10 of law241/2005, International Conference on” European Integration- New Challenges, 25-27.05.2017, publicat Analele Universitatii din. Oradea, seria Stiinte Economice, Tom XXVI 2017, revista cotata CNCSIS B+, p.159-172, , http://www.ijber.org
4. M. Patraus, Considerations regarding a possible question of unconstitutionality of the provisions of art. 207 paragraphs 1 and 2 of the Romanian Criminal Code, publ. in Rev. Annales Universitatis Apulensis. 23/2020., Series Jurisprudentia, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2020, p.206-221
5.M.Patraus , Scurte consideratii referitoare la probleme din practica judiciara privind predarea persoanei cautate in baza mandatului european de arestare in contextul pandemiei, Rev. UJ Premium nr. 1/2012, Bucuresti

Membru al asociatiilor profesionale: membru in Asociatia Magistratilor ; membru al ARSP Filiala Oradea.

Limbi straine cunoscute: limba franceza, engleza

Alte competente: ECDL

Specializari si calificari: Cursuri de specializare in domeniul cooperării judiciare internaţionale in materie penală (2003, 2004, 2005, 2009, 2010)

 

CUPRINS
PARTEA I DEZVOLTAREA INTEGRARII EUROPENE

CAPITOLUL I 
APARITIA SI EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE SI U.E. / 15

Scurte consideratii introductive / 15
Crearea si dezvoltarea Comunitatilor Europene si a Uniunii Europene / 18
Etapa preliminara infiintarii Comunitatii Europene / 18
Etapa infiintarii Comunitatii Europene / 19
Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (CECO) / 20
Tratatele privind infiintarea Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (EURATOM) / 21
Etapa crizei de consolidare a celor trei Comunitati Europene / 24
Etapa de dezvoltare a procesului de integrare / 25
Aspecte ale evolutiei economice si institutionale / 25
Extinderea Comunitatilor Europene / 26
Actul Unic European (AUE) / 32
Tratatul de la Maastricht / 34
Tratatul de la Amsterdam / 35
Tratatul de la Nisa / 36
Tratatul instituind o Constitutie pentru Europa / 38
Tratatul de la Lisabona / 38
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 43

CAPITOLUL II
DEFINITIA, IZVOARELE SI PRINCIPIILE DREPTULUI UNIONAL / 45

Obiectul de studiu al Dreptului Uniunii Europene / 45
Clasificare / 46
Izvoarele dreptului unional / 47
Izvoare primare / 47
Izvoare secundare / 48
Izvoare complementare / 49
Izvoare nescrise / 54
Principiile fundamentale ale dreptului UE / 55
Definitie / 55
Categorii de principii de drept unional / 56
Principiile dreptului UE / 57
Principiul atribuirii competentelor / 57
Principiul imputernicirii implicite / 62
Principiul subsidiaritatii / 63
Principiul proportionalitatii / 70
Principiul echilibrului institutional / 73
Principiul cooperarii institutionale (cooperarii loiale) / 74
Principiul suprematiei (caracterului prioritar al dreptului unional fata de dreptul national) / 76
Principiul aplicarii directe a dreptului unional / 83
Principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului / 88
Principiul transparentei si democratiei / 93
JURISPRUDENTA CJUE / 95
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 104

CAPITOLUL III
REGULI DE DREPT INSTITUTIONAL AL UE / 106

Obiect si continut / 106
Obiectul regulilor / 106
Continut. Regim aplicabil / 106
Aplicarea in timp (regula ratione temporis) / 106
Aplicarea in spatiu (regula ratio loci) / 108
Aplicarea dreptului unional fata de persoane (regula ratione personae) / 110
Aplicarea dreptului unional in raport cu sediul materiei (regula ratione materie) / 112
Procedura de modificare a tratatelor / 112
Revizuirea tratatelor / 112
Procedura de revizuire ordinara / 113
Procedurile de revizuire simplificata / 114
Retragerea voluntara din Uniune a unui stat membru sau excluderea unui stat membru din UE / 116
Excluderea unui stat membru din UE / 117
Personalitatea juridica a UE / 119
Privilegii si imunitati / 121
Sediul UE / 123
Regim lingvistic / 123
Ordinea juridica unionala / 124
JURISPRUDENTA CJUE / 127
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 137

CAPITOLUL IV
OBIECTIVELE UNIUNII EUROPENE / 140

Consideratii generale / 140
Obiectivele fundamentale ale UE / 141
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 148

CAPITOLUL V
CETATENIA EUROPEANA / 150

Consideratii generale / 150
Definitie / 152
Continutul cetateniei europene / 154
JURISPRUDENTA CJUE / 167
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 179

CAPITOLUL VI

PARTEA A II–A INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

INSTITUTIILE PRINCIPALE ALE UNIUNII EUROPENE / 183
Consideratii generale / 183
Institutiile UE / 185
Parlamentul European / 185
Componenta Parlamentului European / 185
Organizarea Parlamentul European / 187
Presedintele Parlamentului European / 187
Biroul Parlamentul European / 188
Conferinta presedintilor / 189
Conferinta presedintilor de comisii / 189
Conferinta presedintilor de delegatie / 189
Grupuri politice / 190
Comisiile si delegatiile interparlamentare / 190
Atributiile Parlamentului European / 192
Consiliul European / 197
Componenta si organizarea Consiliului European / 198
Presedintia Consiliului European / 199
Atributiile Consiliului European / 200
Modalitatea de adoptare a deciziilor / 200
CONSILIUL / 201
Componenta si organizarea Consiliului / 201
Presedintia Consiliului / 202
Secretariatul general / 204
Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER) / 204
Comitete si grupuri de lucru / 205
Modalitatea de adoptare a deciziilor / 206
Atributiile Consiliului / 208
Comisia / 209
Constituirea Comisiei / 209
Componenta Comisiei / 209
Presedintele Comisiei / 210
Colegiul Comisarilor / 211
Atributiile Comisiei / 212
Modalitatea de adoptare a deciziilor / 213
Inaltul Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna / 214
Rolul Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna / 214
Atributiile Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa
si de Securitate Comuna a Uniunii Europene / 214
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 216

CAPITOLUL VII
INSTITUTII, ORGANE SI ORGANIZATII ALE UE / 218

Curtea de Conturi a UE / 218
Constituirea Curtii de Conturi / 218
Componenta Curtii de Conturi / 219
Organizarea Curtii de Conturi / 220
Competentele Curtii de Conturi / 221
Banca Centrala Europeana / 223
Componenta Bancii Centrale Europene / 223
Organizarea si competentele organelor decizionale ale Bancii Centrale Europene / 224
Consiliul guvernatorilor / 224
Comitetul executiv / 225
Consiliul general / 226
Comitetele Eurosistemului/ SEBC / 227
Organele consultative ale UE / 230
Comitetul Economic si Social / 230
Componenta Comitetului Economic si Social / 230
Organizarea Comitetului Economic si Social / 231
Atributiile Comitetului Economic si Social / 233
Comitetul Regiunilor / 235
Componenta Comitetului Regiunilor / 236
Organizarea si atributiile Comitetului Regiunilor / 237
Banca Europeana de Investitii / 241
Componenta si organizarea Bancii Europene de Investitii / 241
Atributiile Bancii Europene de Investitii / 242
EUROPOL / 244
Componenta si organizarea Oficiului European de Politie / 244
Atributiile Europol / 245
EUROJUST / 246
Componenta si organizarea Eurojust / 247
Atributiile si competentele Eurojust / 248
Parchetul European / 249
Componenta si organizarea Parchetul European / 250
Atributiile EPPO / 254
JURISPRUDENTA CJUE / 256
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 265

CAPITOLUL VIII
ORGANELE UNIONALE DE JURISDICTIE / 267

Consideratii generale / 267
Curtea de Justitie a Uniunii Europene / 267
Compunerea si organizarea CJUE / 268
Competenta CJUE / 271
Tribunalul / 275
Componenta si organizarea Tribunalului / 276
Competenta Tribunalului / 277
Tribunalul Functiei Publice / 278
Constituirea si componenta Tribunalui Functii Publice / 278
Competenta Tribunalul Functiei Publice (TFP) / 280
JURISPRUDENTA CJUE / 281
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 291

CAPITOLUL IX
ACTELE JURIDICE ADOPTATE DE INSTITUTIILE UNIONALE / 293

Consideratii generale / 293
Metode legale formale utilizate pentru dezvoltarea politicilor unionale / 293
Metodele de soft-law utilizate pentru dezvoltarea politicilor unionale / 294
Instrumente juridice aflate la dispozitia institutiilor UE / 294
Actele juridice tipice / 294
Categorii de acte juridice tipice / 295
Actele juridice unionale atipice / 301
Categorii de acte atipice / 301
Motivarea si publicitatea actelor juridice ale institutiile unionale / 302
Obligatia de motivare a actelor juridice unionale / 303
Publicitatea actelor legislative adoptate de institutiile unionale / 303
Procedura de luare a deciziilor in vederea adoptarii actelor unionale / 304
Procedura traditionala / 304
Procedura de consultare / 305
Procedura de conciliere / 306
Procedura de cooperare / 306
Procedura codecizie / 306
Avizul conform / 308
Procedura de adoptare a actelor unionale / 308
Actele Comisiei / 308
Actele Consiliului si Parlamentului European / 309
Actele Consiliului European / 311
JURISPRUDENTA CJUE / 311
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 320

CAPITOLUL X

PARTEA A III-A CONTENCIOSUL UNIUNII EUROPENE

PROCEDURA JUDICIARA IN FATA INSTANTELOR UNIONALE / 323
Consideratii introductive / 323
Caracteristicile procedurii judiciare / 323
Asistarea in fata instantelor unionale / 324
Regimul lingvistic / 325
Termenul de introducere a actiunii / 326
Etapele procedurii / 327
Hotararile Curtii de Justitie a Uniunii Europene / 332
Procedura in fata Tribunalului / 333
Procedura in fata TFP / 334
Forme speciale de procedura utilizate in fata instantelor unionale / 335
Proceduri speciale in fata Curtii de Justitie / 337
Suspendarea executarii actului atacat / 337
Masurile provizorii / 337
Chestiuni prealabile / 338
Interventia / 338
Pronuntarea hotararii in absentia / 339
Proceduri speciale de reexaminare / 339
Cererea pentru obtinerea unei formule executorii
privind executarea bunurilor / 340
Cereri pentru interpretare / 340
Proceduri speciale in fata Tribunalului / 341
Procedura masurilor provizorii / 341
Procedura accelerata / 341
Declinare de competenta / 342
Competenta Tribunalului / 342
Reexaminarea hotararilor Tribunalului / 342
Proceduri speciale in fata Tribunalului Functiei Publice / 343
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 344
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 346

CAPITOLUL XI
CONTROLUL JURISDICTIONAL AL ACTELOR UNIONALE / 348

Acte juridice ce pot face obiectul controlului jurisdictional / 348
Acte juridice ce nu pot fi supuse controlului judiciar / 349
Cauzele de nelegalitate a actelor unionale / 349
Necompetenta / 349
Incalcarea cerintelor procedurale esentiale / 351
Incalcarea tratatelor / 352
Incalcarea oricaror reguli de drept privind aplicarea tratatelor / 353
Abuzul de putere / 353
Cai de contestare a actelor unionale / 354
Actiunea in anulare / 355
Consideratii generale. Definitie / 355
Categorii de acte ce pot face obiectul actiunii in anulare / 356
Categorii de reclamanti si parati / 357
Acte ce pot face obiectul actiunii in anulare / 360
Motive de nelegalitate / 362
Termene si efectul introducerii actiunii / 362
JURISPRUDENTA CJUE / 363
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 374

CAPITOLUL XII
ACTIUNEA IN CONSTATAREA ABTINERII NEJUSTIFICATE / 376

Consideratii generale / 376
Categorii care au legitimitate procesuala pasiva / 377
Categorii care au legitimitate procesuala activa / 377
Conditii pentru introducerea recursului in carenta / 377
Procedura / 378
Efectele hotararii / 380
HOTARARI PRELIMINARE / 380
Consideratii generale / 380
Caracteristicile procedurii / 381
Particularitatile trimiterilor preliminare / 381
Instantele nationale abilitate sau obligate sa faca trimiteri / 384
Procedura in fata CJUE / 387
Efectele hotararii preliminare / 388
EXCEPTIA DE NELEGALITATE / 389
Consideratii generale / 389
Conditii de admisibilitate / 389
Acte care pot fi atacate cu exceptia de nelegalitate / 391
Efectele admiterii exceptiei de nelegalitate / 391
JURISPRUDENTA CJUE / 392
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 403

CAPITOLUL XIII
CONTROLUL JUDICIAR ASUPRA ACTIUNILOR STATELOR MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE / 405

Generalitati / 405
Notiunea de neindeplinire a obligatiilor / 406
Natura neindeplinirii obligatiilor / 409
Legitimitatea procesuala activa si pasiva / 410
Modalitati de declansare a procedurii / 411
Controlul exercitat de Comisie si cel realizat de CJUE / 412
Temeinicia actiunii / 417
Efectele deciziei CJUE / 417
JURISPRUDENTA CJUE / 419
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 435

CAPITOLUL XIV
ALTE CAZURI DE EXERCITARE A CONTROLULUI JUDICIAR / 437

Actiunea in raspundere extracontractuala / 437
Generalitati / 437
Conditiile de antrenare a raspunderii extracontractuale a UE / 438
Legitimitatea procesuala in cadrul actiunii in despagubire / 441
Antrenarea raspunderii in despagubire. Termen de introducere a actiunii. Temeinicia actiunii / 441
Actiunile in legatura cu serviciul introduse de functionarii UE / 445
Generalitati / 445
Natura contenciosului functiei publice europene / 445
Legitimitatea procesuala in cazul litigiilor introduse de functionarii UE / 446
Conditii de admisibilitate a actiunii / 446
Actiunea in arbitraj / 447
Generalitati / 447
Calitate procesuala activa sau pasiva / 447
Actiunea pentru obtinerea avizelor / 448
Actiunea contra sanctiunilor pecuniare / 448
JURISPRUDENTA CJUE / 448
TEST DE VERIFICARE SI CONSOLIDARE A CUNOSTINTELOR / 460
BIBLIOGRAFIE / 463

PARTEA I DEZVOLTAREA INTEGRARII EUROPENE

CAPITOLUL I
APARITIA SI EVOLUTIA COMUNITATILOR EUROPENE SI U.E.


Din perspectiva istorica trebuie subliniat faptul ca ideea de unitate europeana isi are izvorul in timpuri stravechi. Unificarea Europei isi are sorgintea in modele istorice, primele aparute inca in istoria antica, dezvoltate ulterior in perioada Evului Mediu, iar, ulterior, cu o consistenta aparte intre cele doua razboaie mondiale.

In Antichitate primele structuri de cooperare si unitate s-au concretizat in asocieri dintre cetatile stat- grecesti. La mijlocul secolului al VI-lea i.e.n. a luat fiinta Liga din Peloponez (546 i.e.n.)1, prima uniune militaro-politica din lumea greaca. 

In secolul V i.e.n., ca reactie la politica externa dusa de spartani, s-a format o alianta militara si politica permanenta – Liga de la Delos (478 i.e.n.)2, care in a doua jumatate a secolului V s-a transformat in cea mai mare uniune politica din Grecia atat din punct de vedere al numarului de membri cat si dupa dimensiunile teritoriale. 

Ulterior, dupa disparitia acestor structuri de cooperare, in secolul VI i.e.n., cu o extraordinara tenacitate, Roma republicana isi incepe opera de unificare a Peninsulei3. Imperiul Roman este unul din modelele istorice de anvergura in ceea ce priveste procesul de integrare si unificare europeana, caracterizat printr-un sistem de valori politice, juridice si religioase comune4. de altfel, „amintirea ordinii romane aliniind justitia si autoritatea intr-un cadru teritorial grandios”5 va inspira si perioada Evului Mediu. Romanii au transmis Europei mostenirea civilizatiei si culturii Antichitatii6, deosebit de importante pentru procesul de integrare si unificare europeana.

In Evul Mediu, intemeierea Imperiului Carolingian a marcat apogeul aliantei dintre puterea politica si militara a francilor si papalitate. Aceasta uniune din Europa de Vest va constitui un element de identitate europeana pana in epoca moderna.

In incercarea de a restaura Imperiul Roman de Apus, Carol cel Mare (768-814) a promovat o politica de expansiune a regatului francilor. Dupa incoronarea sa de catre Papa Leon al III-lea, in anul 800, in biserica Sf. Petru din Roma, Carol cel Mare a pus bazele Imperiului Carolingian7 urmarind unificarea intregul continent. Astfel, la mijlocul secolului al VIII-lea prin opera dinastiei Carolingienilor, Europa cunoaste prima incercare de refacere a unitatii sale politice, in care s-au imbinat experiente germanice, romane si crestine.

Unitatea politica instituita in aceasta perioada s-a destramat prin semnarea Tratatului de la Verdun (843), cand Imperiul Carolingian a fost impartit in trei regate de catre cei trei fii8 ai lui Ludovic cel Pios, nepotii lui Carol cel Mare. Dupa destramarea dinastiei carolingiene, Otto cel Mare (912-973) a devenit regele germanilor in perioada 936-973, dupa incoronarea sa la Roma, de catre Papa Ioan al XII-lea, acesta incercand restaurarea imperiului printr-o politica abila, imbinand diplomatia cu razboiul. Politica sa a fost continuata de catre fiul sau Otto al II-lea (973-996), precum si de catre succesorul acestuia Otto al III-lea (996-1002).

Tentativele de unificare a continentului european prin expansiune teritoriale si forta armelor n-au fost de durata. Crestinismul instituit in timpul Imperiului Roman odata cu Edictul de la Milano (313) si cel de la Tesalonic (380) a reprezentat o sinteza a spiritualitatii europene care a evoluat sub semnul ideii de unitate, biserica functionand ca prima structura paneuropeana.

In operele unor diversi autori s-a reliefat ideea constiintei unei Europe unite10, dupa cum urmeaza:
in 1306 Dante Alighieri in opera „De Monarhia” scria despre necesitatea crearii unei monarhii europene universale (imparat romano-german) si adoptarii unor legi unitare, dar cu pastrarea independentei domnitorilor din fiecare tara;
in 1307 Pierre Dubois in opera „De Imperiale Terrae Sanctae” propune ca Europa sa fie unita din punct de vedere politic, dar si infiintarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, subordonata Sfantului Scaun, precum si a Adunarii Perma- nente a Statelor sau Consiliului, care sa ia masuri pentru pacea pe continent;

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!