Editura Universitara Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor

-55%
33,71 Lei 15,17 Lei

ISBN: 978-606-591-795-8

DOI: 10.5682/9786065917958

Anul publicării: 2013

Editia: I

Pagini: 181

Editura: Universitară

Autor: Dragos Calin

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786065917958 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)

Cele trei volume [Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia organizarii judiciare; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice(avocati, notari, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea)] reunesc pentru prima oara impreuna jurisprudenta instantei de contencios constitutional cu referire la organizarea judiciara si statutul profesiilor juridice.

Statutul magistratilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale, dar si stabilitatea procurorilor. In acelasi timp, organizarea judecatoreasca asigura independenta instantelor si a judecatorilor, conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil, puterea judecatoreasca fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului de drept, alaturi de legislativ si executiv. Aceasta independenta trebuie sa existe in raport cu societatea, in general, dar si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte. In plus, profesia de avocat se desfasoara dupa reguli stabilite prin lege, in scopul asigurarii unei asistente juridice calificate, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta.

Un astfel de proiect este extrem de util pentru toate profesiile juridice, prin prisma informatiilor furnizate, urmarind pe rand framantarile si solutiile Curtii Constitutionale, respectarea statului de drept si a coordonatelor dreptului la un proces echitabil, una dintre componentele principiului asigurarii preeminentei dreptului intr-o societate democratica.

Selectia a fost realizata de Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti, proiectul fiind sprijinit de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania.

  • Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor

    Descarca
Dragos Calin
Judecator la Curtea de Apel Bucuresti, formator al Institutului National al Magistraturii pentru formarea profesionala continua dreptul Uniunii Europene, cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala, dreptul muncii si dreptul asigurarilor sociale; cercetator stiintific asociat al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane – Centrul de Studii de Drept European, director al Revistei Forumul Judecatorilor, membru in colegiul stiintific al revistei Jurisclasor CEDO, coeditor al Revistei iaduer.ro – Afaceri juridice europene, membru fondator si copresedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania (2007-prezent), membru al Consiliului de Administratie GEMME Europe  (mai 2010-prezent), vicepresedinte al GEMME Europe – Groupement Européen des Magistrats pour la Médiation (mai 2010-mai 2012), membru fondator al CIMJ (Conférence Internationale de Médiation pour la Justice), octombrie 2009, Paris

Cuprins

1. Sustinerea autorilor sesizarii in sensul ca lipsa totala a motivarii hotararii judecatoresti nu poate fi retinuta ca abatere disciplinara, intrucat constituie temei pentru formularea unei cai de atac impotriva hotararii judecatoresti respective, este lipsita de fundament juridic. Raspunderea disciplinara poate fi angajata in cu totul alte conditii decat cele prevazute de lege pentru promovarea unei cai de atac, care nu exclude, de plano, angajarea raspunderii disciplinare a judecatorului pentru aceeasi fapta / 15

2. Inadmisibilitate. Autorul nu formuleaza o veritabila exceptie de neconstitutionalitate, fiind nemultumit, in realitate, de modul in care autoritatile statului, respectiv Parchetul de pe langa Curtea de Apel Galati, interpreteaza si aplica prevederile art.2 alin.(3) din Legea nr.303/2004, potrivit carora „judecatorii sunt independenti, se supun numai legii si  trebuie sa fie impartiali.” / 43

3. Dispozitiile primelor doua alineate ale art.6 din Legea nr.303/2004 sunt suficiente pentru a asigura dovedirea probitatii morale si profesionale a magistratilor, precum si a personalului de specialitate juridica asimilat magistratilor si personalului auxiliar de specialitate, prin impunerea in sarcina acestora a obligatiei de a da o declaratie autentica, pe propria raspundere potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica  / 45

4. Prevederile art.21 din Constitutie, referitoare la accesul la o instanta de judecata, nu au aplicabilitate in materia contestarii baremului sau rezultatului unui examen sau concurs, existand obligativitatea comisiilor de contestatii de a se pronunta asupra acestor cereri. Dispozitiile sunt insa aplicabile in ceea ce priveste legalitatea procedurii de desfasurare a  examenului sau concursului respectiv / 48

5. In realitate, autorul exceptiei sustine ca textul de lege atacat este neconstitutional intrucat omite din enumerarea persoanelor care pot fi numite in magistratura, pe baza de concurs, pe cele care au indeplinit functia de secretar al unei comne. Curtea Constitutionala nu poate modifica sau completa prevederile legale supuse controlului de constitutionalitate / 51

6. Imprejurarea ca prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.46/2008 s‑au abrogat dispozitiile de lege ce reglementau posibilitatea de a fi numit in functia de judecator sau procuror, fara concurs, nu este de natura a ingradi dreptul la munca sau alegerea profesiei, drepturi fundamentale garantate de art.41 alin.(1) din Constitutie, intrucat legiuitorul are atat competenta de a reglementa conditiile pentru ocuparea unor functii sau exercitarea unor profesii, cat si competenta de a le modifica sau abroga. / 53

7. Dispozitiile art.33 alin.(14) din Legea nr. 303/2004 instituie o diferenta de tratament juridic in privinta persoanelor absolvente al Institutului National al Magistraturii si celor care au devenit magistrati in conditiile art.33 alin.(1), adica prin promovarea concursului organizat pe post, cu indeplinirea conditiilor generale prevazute de art.14 alin.(1) si a conditiei speciale de vechime in specialitate, dar respecta exigentele principiilor egalitatii si nediscriminarii / 56

8. Restrangerea dreptului magistratilor la promovare, prin conditionarea acestora de vechimea in functia de judecator sau de procuror, nu este neconstitutionala, intrucat art.53 din Constitutie are in vedere restrangerea in anumite conditii, strict precizate in cuprinsul sau, a unuia sau mai multor drepturi fundamentale, astfel cum acestea sunt consacrate si garantate in titlul II al Legii fundamentale. Or, dreptul la promovare nu se regaseste printre acestea / 68

9. De vreme ce au fost declarati admisi la concursul de admitere in magistratura, nu se poate presupune decat ca toti magistratii, indiferent de functia in domeniul juridic pe care au avut‑o anterior, au evoluat si s‑au perfectionat in cadrul unor repere profesionale similare, neexistand niciun motiv pentru conferirea unei mai mari indreptatiri la promovarea la instantele sau parchetele superioare unei anumite categorii, intre magistrati, pe parcursul dezvoltarii profesionale, nu pot exista decat eventuale discrepante generate de gradul individual de pregatire,  nicidecum de imprejurari particulare, anterioare admiterii in magistratura. / 73

10. Hotararea de validare a rezultatelor concursului/examenului pentru numirea in functii de conducere a procurorilor este una cu caracter administrativ, care priveste cariera magistratilor, si nicidecum jurisdictional. Intrucat se solicita interpretarea textului de lege supus controlului sau chiar si completarea acestuia, exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila / 77

11. Restrangerea dreptului magistratului de a ataca hotararea de revocare din functia de conducere numai la cazul in care revocarea s‑a dispus ca sanctiune disciplinara contravine in mod evident prevederilor art.21 alin.(1) din Constitutie, deoarece nu numai in acest caz magistratul se afla in situatia de a‑si apara drepturile si interesele legitime, ci si in toate celelalte cazuri in care apreciaza ca masura luata impotriva lui este nejustificata / 79

12. Raportata la premisele egalitatii de tratament juridic, exigenta indeplinirii functiei de judecator in ultimii doi ani si, implicit, si la data cererii de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie constituie o rupere nejustificata a echilibrului in sanul celor doua categorii de magistrati  asadar, o discriminare contrara Constitutiei / 84

13. Imprejurarea ca promovarea judecatorilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie se face de Consiliul Superior al Magistraturii prin procedura de selectie prevazuta de art.52 alin.(1) din Legea nr.303/2004 si nu prin concurs nu este de natura sa aduca atingere impartialitatii judecatorilor de la  instanta suprema / 87

14. Art.134 alin.(1) din Constitutie prevede atributia Presedintelui Romaniei de a‑i numi in functie pe judecatori si pe procurori, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Participarea Presedintelui Romaniei la constituirea in acest mod a autoritatii judecatoresti concorda in egala masura cu principiul echilibrului puterilor in stat, consacrat prin art.1 alin.(4) din Constitutie, si nu este de natura sa afecteze in vreun fel independenta judecatorilor, instituita prin dispozitiile art.124 alin.(3) din Constitutie, si exercitarea de catre procurori a atributiilor lor, cu respectarea principiilor legalitatii si impartialitatii prevazute in art.132 alin.(1) din Legea fundamentala / 91

15. Dispozitiile de lege care permit detasarea judecatorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea institutiilor respective, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, nu sunt de natura sa incalce normele constitutionale privind incompatibilitatile functiei de judecator sau de procuror, prevazute de art.125 alin.(3) si de art.132 alin.(2) din Constitutie / 95

16. Art.62 alin.(1) lit.a) din Legea nr.303/2004 prevede ca “judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele cazuri: a) cand a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa prin ordonanta sau rechizitoriu.” Aceasta calitate de inculpat nu reprezinta o prejudecare a cauzei si nu rastoarna prezumtia de nevinovatie prevazuta la art.23 alin.(11) din Constitutie, in conformitate cu care, “Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata”. De asemenea, nu sunt prejudiciate interesele legitime ale persoanei inculpate, care, la fel ca si oricare parte din procesul penal, isi poate exercita dreptul la aparare si poate solicita administrarea oricaror probe legale pentru combaterea sustinerilor formulate in acuzare / 98

17. Expertiza de specialitate constituie singurul mijloc prin care se poate dovedi daca magistratul in cauza sufera sau nu de o boala psihica incompatibila cu exercitarea functiei, deci nu se poate retine ca dispozitiile care prevad efectuarea unei astfel de expertize contravin dreptului la viata si la integritate fizica si psihica, prevazut de art.22 alin.(1) din Constitutie, sau dreptului persoanei fizice de a dispune de ea insasi, prevazut de art.26 din Constitutie, sau dreptului la ocrotirea sanatatii, prevazut de art.34 din Constitutie / 100

18. Garantii ale exercitarii dreptului la munca sunt prevazute in art.63 alin.(2) si art.64 alin.(3) din Legea nr.303/2004, potrivit carora, daca se dispune scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi penale, achitarea sau incetarea procesului penal fata de judecator sau procuror, suspendarea din functie inceteaza, iar acesta este repus in situatia anterioara, i se platesc drepturile banesti de care a fost lipsit pe perioada suspendarii din functie si i se recunoaste vechimea in magistratura pentru aceasta perioada, iar pe perioada suspendarii, judecatorului sau procurorului i se platesc drepturile de asigurari sociale de sanatate, potrivit legii / 104

19. Autorul exceptiei, in realitate, prin critica sa tinde la completarea textului art.67 alin.(4) din Legea nr.303/2004, in sensul introducerii in continutul normativ al acestuia si a categoriei consilierilor juridici ca profesie juridica eligibila sa participe cu indeplinirea conditiilor de vechime la concursul pentru numirea in functia de magistrat‑asistent gradul III. O atare chestiune tine de legiferare, si nu de controlul de constitutionalitate, Curtea fiind un legiuitor negativ / 107

20. Legiuitorul, considerand ca, in cazul transferarii procurorilor in functiile de judecatori, este indeplinita conditia numirii prin decret al Presedintelui Romaniei, in art.49 din Legea nr.92/1992, republicata, a prevazut ca “Depunerea juramantului nu este necesara in cazul transferului [...]”. Magistratii au obligatia depunerii juramantului inainte de a incepe sa exercite functia de judecator sau procuror / 109

21. Exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor titlului III “Drepturile si indatoririle judecatorilor si procurorilor” din Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, astfel cum a fost formulata, este inadmisibila, intrucat se solicita completarea textelor de lege criticate / 114

22. Numirea, promovarea si evolutia carierei de magistrat a judecatorilor si procurorilor militari se fac in aceleasi conditii ca si in cazul magistratilor de la celelalte instante judecatoresti si parchete, iar calitatea de militar activ in cadrul Ministerului Apararii Nationale nu conduce la stabilirea unei relatii de subordonare pe planul indeplinirii atributiilor ce le revin ca  magistrati / 115

23. Dispozitiile art.80 alin.(3) din Legea nr.303/2004 prevad ca “Modul de calcul al vechimii continue in magistratura se stabileste prin hotararea Consiliului Superior al Magistraturii”. Aceasta prevedere creeaza posibilitatea calcularii vechimii si in alt mod decat prin stricta si restrictiva interpretare a termenului “continua”. Curtea Constitutionala nu se poate pronunta insa asupra modalitatii de calcul stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, prevederile art.146 lit.d) din Constitutie si ale art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992 limitand competenta Curtii, in cazul solutionarii exceptiilor de neconstitutionalitate, doar la controlul legilor si ordonantelor  Guvernului / 119

24. Persoanele care se pensioneaza din functia de judecator sau de procuror, ramanand in aceasta functie pana la indeplinirea tuturor conditiilor de pensionare, cele care, desi au trecut intr‑o alta activitate, au in functia de judecator sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani, se afla, in mod evident, intr‑o situatie diferita fata de persoanele care la data indeplinirii conditiilor de pensionare sunt incadrate in alte functii, iar in functia de judecator sau de procuror nu au realizat o vechime de cel putin 25 sau 20 de ani. Situatia obiectiv diferita in care se afla anumite categorii de persoane justifica sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferentiat, fara ca aceasta sa reprezinte privilegii ori discriminari / 121

25. Sustinerea in sensul ca este discriminatorie instituirea unui numar minim de 20 de ani de vechime efectiva in magistratura nu reprezinta o veritabila critica de neconstitutionalitate, ci o simpla afirmatie, atata vreme cat autorul exceptiei nu precizeaza prin comparatie cu regimul juridic aplicabil carei categorii sociale textele de lege criticate ar institui o inegalitate de natura sa incalce dispozitiile art.16 alin.(1) din Constitutie / 124

26. Sustinerile care privesc o omisiune a textului de lege criticat, si anume faptul ca cei 10 ani care pot fi luati in calculul vechimii necesare pentru acordarea pensiei de serviciu anticipate, potrivit celei de‑a doua teze a 82 alin.(2) din Legea nr.303/2004, au in vedere doar perioada in care a fost exercitata profesia de avocat, iar nu si alte profesii de specialitate juridica, in speta de consilier juridic nu pot fi valorificate pe calea exceptiei de neconstitutionalitate, care este inadmisibila / 125

27. Dispozitiile art.85 din Legea nr.303/2004 reglementeaza vechimea in magistratura, respectiv functiile indeplinite care sunt cuprinse in aceasta notiune. Vechimea in magistratura constituie temeiul acordarii unor drepturi specifice acestei categorii profesionale, printre care si pensia de serviciu pentru magistrati. Acest tip special de pensie are doua componente: o parte achitata din fondurile de asigurari sociale din sistemul public si o parte acordata de la bugetul de stat. Perioada studiilor universitare se ia in calcul la stabilirea partii de pensie cuvenita din sistemul public de asigurari sociale in mod egal pentru toti asiguratii. Legiuitorul a optat insa, fara a incalca nici o dispozitie constitutionala, in sensul ca perioada studiilor juridice nu trebuie inclusa in calculul vechimii  in magistratura care este temei al stabilirii pensiei de serviciu / 127

28. Potrivit dispozitiilor art.85 alin.(3) din Legea nr.303/2004, pensiile de serviciu ale judecatorilor si procurorilor se actualizeaza anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de catre judecatorii si procurorii in activitate. Actualizarea pensiilor in functie de evolutia nivelului salariilor de baza reprezinta, in esenta ei, o operatiune ulterioara stabilirii drepturilor de pensie si poate fi efectuata, evident, doar dupa data intrarii in vigoare a legii care acorda acest drept. Dispozitiile legale criticate nu exclud de la beneficiul actualizarii pensiei vreo categorie de magistrati pensionari, neinstituind discriminari intre magistratii pensionati anterior intrarii in vigoare a legii si cei pensionati dupa intrarea legii in vigoare / 132

29. Dispozitiile art.86 din Legea nr.303/2004 au in vedere, in exclusivitate, asimilarea perioadei lucrate intr‑un alt domeniu de activitate cu vechimea in magistratura. Faptul ca de aceasta vechime beneficiaza numai judecatorii, procurorii, personalul de specialitate juridica sau magistratii‑asistenti este o consecinta a faptului ca Legea nr.303/2004 priveste statutul judecatorilor si procurorilor, iar nu si categoriile de persoane carora art.86 le recunoaste vechimea in magistratura pentru perioada  in care au indeplinit functiile enumerate in acest text / 135

30. Dispozitiile art.95 si 97 din Legea nr.303/2004, care reglementeaza posibilitatea oricarei persoane de a sesiza Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la conduita magistratilor, nu instituie un regim de imunitate pentru magistrati, ci stabilesc anumite reguli aplicabile acestora in cazul incalcarii obligatiilor profesionale ori al savarsirii unor infractiuni, fara ca prin aceasta sa se incalce dispozitiile art.16 alin.(2) si ale art.21 alin.(3) din Constitutie / 137

31. Dispozitiile art.95 alin.(1) din Legea nr.303/2004, potrivit carora judecatorii, procurorii si magistratii‑asistenti pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati preventiv numai cu incuviintarea sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii, dau expresie unei atributii a acestui organism, stabilite prin legea sa organica, “in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei”, asadar sunt in concordanta cu dispozitiile art.133 alin.(1) si art.134 alin.(4) din Constitutie / 142

32. Raspunderea magistratilor stabilita in conditiile legii nu inlatura raspunderea acestora pentru exercitarea functiei cu rea‑credinta sau grava neglijenta, precum si ca raspunderea statului nu mai este limitata doar la erorile judiciare savarsite in materie penala, ci priveste toate erorile judiciare, indiferent de natura cauzelor in care au fost savarsite, largindu‑se astfel garantia constitutionala a acestei raspunderi, si ca problema erorilor judiciare se ridica in principal sub aspectul reparatiilor pe care societatea este datoare sa le acorde celui care a suferit in mod injust de pe urma erorilor comise in sistemul judiciar, prevederile constitutionale cuprinse in art.52 alin.(3) consacrand principiul raspunderii obiective a statului in asemenea imprejurari / 145

33. Potrivit art.52 alin.(2) din Constitutie, raspunderea statului este stabilita in conditiile legii, iar legiuitorul a reglementat ‑ prin art.96 alin.(4) din Legea nr.303/2004 ‑ conditiile in care se stabileste aceasta raspundere, printre care se afla si acea cerinta a existentei unei hotarari definitive de stabilire a raspunderii penale sau disciplinare a judecatorului sau procurorului / 147

34. Dupa ce prejudiciul a fost acoperit in temeiul unei hotarari irevocabile, statul poate formula actiune in regres impotriva judecatorului sau procurorului, in masura in care respectiva eroare judiciara le este imputabila, fiind cauzata de exercitarea cu rea‑credinta sau grava neglijenta a functiei. Acestea constituie conditii pentru angajarea raspunderii magistratului fata de stat, in limitele despagubirii la care acesta din urma a fost obligat fata de victima erorii judiciare, iar nu conditii ale raspunderii directe a respectivului magistrat fata de persoana prejudiciata / 150

35. Independenta justitiei implica un statut special, adecvat al magistratilor, menit sa imprime o valoare de necontestat actului de justitie, prin protejarea membrilor corpului magistratilor impotriva subiectivismului si a actiunilor nejustificate sau abuzive ale organelor de urmarire penala competente care le‑ar putea afecta credibilitatea. Textul de lege criticat, care conditioneaza cercetarea, retinerea, arestarea, perchezitionarea sau trimiterea in judecata de incuviintarea ministrului justitiei, instituie o masura rationala de protectie a magistratului, care reprezinta o garantie legala a consolidarii principiilor constitutionale enuntate anterior, privitoare la independenta judecatorilor si la impartialitatea procurorilor / 153

36. Beneficiul pensiei de serviciu se acorda pentru calitatea de judecator al Curtii Constitutionale, indiferent de momentul pensionarii persoanei care detine sau a detinut aceasta calitate. In aceste conditii, diferentierea facuta, printr‑o interpretare care are in vedere numai momentul implinirii varstei de pensionare in timpul mandatului, creeaza o discriminare evidenta intre persoane care se afla in aceeasi situatie juridica / 157

37. In timp ce statutul judecatorilor este prevazut in cadrul sectiunii 1 “Instantele judecatoresti”, statutul procurorilor este prevazut in sectiunea a 2‑a “Ministerul Public”. Aceasta diferentiere nu este esentiala, deoarece ambele sectiuni fac parte din acelasi capitol intitulat “Autoritatea judecatoreasca”, dar este suficienta pentru a permite legiuitorului sa stabileasca conform vointei sale, tinand seama si de particularitatile celor doua categorii profesionale, salarizarea judecatorilor si procurorilor / 163

38. Acordarea unor drepturi de natura salariala, care nu apartin sferei drepturilor si libertatilor fundamentale, tine de optiunea exclusiva a legiuitorului. Ratiunea acordarii sporului de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara magistratilor care poseda titlul stiintific de doctor sau doctor docent este incurajarea acestora de a participa activ in viata stiintifica, de a‑si perfectiona cunostintele intr‑un domeniu dat si de a‑si imbunatati performantele profesionale la locul de munca / 165

39. Dispozitiile art.10 alin.(5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei sunt neconstitutionale, in masura in care instituie discriminari, in ceea ce priveste salarizarea, intre membrii Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate permanenta si membrii Consiliului Superior al Magistraturii fara activitate permanenta / 167

40. Conferirea unei pozitii superioare in ierarhia parchetelor s‑a determinat si posibilitatea membrilor acestei structuri de a dobandi gradul profesional corespunzator nivelului parchetului in care functioneaza. Legiuitorul este liber sa deroge de la regulile generale de promovare in functii, atat timp cat solutia legislativa impusa este justificata in mod obiectiv si rational, iar in cazul de fata o asemenea situatie este justificabila prin avansarea in ierarhia parchetelor a D.I.I.C.O.T. / 173

41. Conferirea unei pozitii superioare in ierarhia parchetelor s‑a determinat si posibilitatea membrilor acestei structuri de a dobandi gradul profesional corespunzator nivelului parchetului in care functioneaza. Legiuitorul este liber sa deroge de la regulile generale de promovare in functii, atat timp cat solutia legislativa impusa este justificata in mod obiectiv si rational, iar in cazul de fata o asemenea situatie este justificabila prin avansarea in ierarhia parchetelor a D.N.A. / 173

42. Ratiunea legii (art.22 si art.23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.27/2006) este aceea de a veni in sprijinul persoanelor care ocupa functiile de judecatori, procurori, personal asimilat acestora sau magistrati‑asistenti cu acordarea unor facilitati privind asigurarea unei locuinte, in masura in care acestea nu detin personal, ori prin membrii familiei, o locuinta in localitatea unde isi desfasoara activitatea. Intrucat, asa cum s‑a retinut si mai sus, nu este vorba de un drept fundamental, legiuitorul a avut libertatea de a decide limitele si conditiile acordarii acestui beneficiu / 176

43. Judecatorii, procurorii si celelalte categorii de personal din sistemul justitiei se afla intr‑o situatie obiectiv diferita, motiv pentru care legiuitorul a reglementat salarizarea si alte drepturi ale lor printr‑un act normativ special, prin care a prevazut reguli speciale de contestare a modului de stabilire a drepturilor salariale, precum si cu privire la exercitarea cailor de atac / 178




 

Cele trei volume [Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia organizarii judiciare; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia statutului judecatorilor si procurorilor; Decizii relevante ale Curtii Constitutionale in materia altor profesii juridice(avocati, notari, consilieri juridici, executori judecatoresti, mediatori, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea)] reunesc pentru prima oara impreuna jurisprudenta instantei de contencios constitutional cu referire la organizarea judiciara si statutul profesiilor juridice.

Statutul magistratilor urmareste sa asigure competenta, independenta si impartialitatea pe care, in mod legitim, orice persoana le asteapta de la instante si de la fiecare judecator caruia ii este incredintata apararea drepturilor sale, dar si stabilitatea procurorilor. In acelasi timp, organizarea judecatoreasca asigura independenta instantelor si a judecatorilor, conditie obligatorie pentru existenta statului de drept si garantia fundamentala a unui proces echitabil, puterea judecatoreasca fiind unul dintre cei trei piloni fundamentali, egali ca importanta, ai statului de drept, alaturi de legislativ si executiv. Aceasta independenta trebuie sa existe in raport cu societatea, in general, dar si cu partile din orice litigiu asupra caruia judecatorii trebuie sa se pronunte. In plus, profesia de avocat se desfasoara dupa reguli stabilite prin lege, in scopul asigurarii unei asistente juridice calificate, cei care doresc sa practice aceasta profesie fiind datori sa respecte legea si sa accepte regulile impuse de aceasta.

Un astfel de proiect este extrem de util pentru toate profesiile juridice, prin prisma informatiilor furnizate, urmarind pe rand framantarile si solutiile Curtii Constitutionale, respectarea statului de drept si a coordonatelor dreptului la un proces echitabil, una dintre componentele principiului asigurarii preeminentei dreptului intr-o societate democratica.

Selectia a fost realizata de Dragos Calin, judecator, Curtea de Apel Bucuresti, proiectul fiind sprijinit de Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania.

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!