Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
ISBN: 978-606-591-848-1
DOI: 10.5682/9786065918481
Anul publicării: 2013
Editia: I
Pagini: 261
Editura: Editura Universitara
Autor: Dragos Calin - Coordonator, Luminita Gabura, Cazac Dumitru, Diana Chibulcutean, Iulia Diana David, Augustina Rodica Moldovan, Ioana Alexandra Precup, Oana-Maria Stefanescu, Dan Alexandru Sipos
Avocatii in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului. Hotarari relevante
DescarcaDragos Calin - Coordonator
Judecator la Curtea de Apel Bucuresti, formator al Institutului National al Magistraturii pentru formarea profesionala continua dreptul Uniunii Europene, cooperare judiciara internationala in materie civila si comerciala, dreptul muncii si dreptul asigurarilor sociale; cercetator stiintific asociat al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Romane – Centrul de Studii de Drept European, director al Revistei Forumul Judecatorilor, membru in colegiul stiintific al revistei Jurisclasor CEDO, coeditor al Revistei iaduer.ro – Afaceri juridice europene, membru fondator si copresedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor din Romania (2007-prezent), membru al Consiliului de Administratie GEMME Europe (mai 2010-prezent), vicepresedinte al GEMME Europe – Groupement Européen des Magistrats pour la Médiation (mai 2010-mai 2012), membru fondator al CIMJ (Conférence Internationale de Médiation pour la Justice), octombrie 2009, Paris.
Cazac Dumitru
Student, Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative a Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures
Diana Chibulcutean
Student, Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative a Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures
Iulia Diana David
Student, Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative a Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures
Luminita Gabura
Student, Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative a Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures
Augustina Rodica Moldovan
Student, Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative a Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures
Ioana Alexandra Precup
Student, Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative a Universitatii "Petru Maior" din Targu Mures
Oana-Maria Stefanescu
Student, Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timisoara
Dan Alexandru Sipos
Student, Facultatea de Drept, Universitatea de Vest din Timisoara
Cuprins
Prefata / 5
Art. 4 din Conventie ‑ Interzicerea sclaviei si a muncii fortate / 15
1. Neincalcarea art. 4 par. 2 din Conventie. Obligatia unui avocat de a indeplini functia de tutore legal nu reprezinta munca fortata sau obligatorie. (Graziani–Weiss c. Austriei, hotararea din18 octombrie 2011, cererea nr. 31950/06) / 15
Art. 6 din Conventie ‑ Dreptul la un proces echitabil / 23
1. Amenda aplicata unui avocat pentru sfidarea instantei, de judecatorul care solutionase cauza in prima instanta, dupa judecarea si respingerea recursului. Dreptul la o instanta impartiala. (Alenka Pečnik c. Sloveniei, hotararea din 27 septembrie 2012, cererea nr. 44901/05) / 23
2. Reclamantul, care era suspectat ca a initiat savarsirea unei vatamari corporale, a fost retinut si ascultat in calitate de martor, dupa ce a fost pus sa depuna juramant. Curtea a constatat ca reclamantul nu era un simplu martor, ci o persoana impotriva careia era formulata o acuzatie in materie penala si, prin urmare, avea dreptul la tacere. Situatia era cu atat mai grava, cu cat reclamantul nu fusese asistat de un avocat decat dupa 20 de ore de la retinerea sa. (Brusco c. Frantei, hotararea din 14 octombrie2010, cererea nr. 1466/07) / 31
3. Chiar atunci cand motive imperioase pot justifica in mod exceptional refuzul asigurarii unui avocat, o astfel de restrangere – oricare ar fi justificarea sa – nu trebuie sa prejudicieze in mod nejustificat drepturile care decurg pentru acuzat din art. 6. In principiu, sunt afectate iremediabil drepturile apararii atunci cand declaratii incriminatoare facute la un interogatoriu efectuat de politie, fara asistenta posibila a unui avocat, sunt utilizate ca temei pentru o condamnare. (Diriöz c. Turciei, hotararea din 31 mai 2012,cererea nr. 38560/04) / 35
4. Autoritatile statului nu au raspuns nevoii reclamantului de a beneficia de o aparare in scopul realizarii unui proces echitabil. In cauza, avocatul a fost prezent la sedinta, dar a tacut. Nu a audiat martorii si nu a intervenit in favoarea reclamantului. Astfel, limitarea dreptului la aparare ‑ prin impiedicarea reclamantului de a‑si prezenta dovezile si apararea ‑ este incompatibila cu principiul unui proces echitabil. (Falcao dos Santos c. Portugaliei,hotararea din 3 iulie 2012, cererea nr. 50002/08) / 41
5. Dreptul la asistenta unui avocat. Reclamantul a fost incarcerat timp de mai multe luni, lucru care a complicat demersurile de a informa si gasi un avocat, atat din cauza situatiei sale ca detinut, cat si a lipsei de cunoastere a procedurii interne. Prin refuzul de a amana judecata, autoritatile, in circumstantele acestei cauze, au incalcat dreptul reclamantului de a dispune de timpul si inlesnirile necesare pentru a‑si pregati apararea si de a fi asistat de un avocat, drept garantat de art. 6 par.3 lit. b) si c) din Conventie. (Katritsch c. Frantei, hotararea din 4 noiembrie 2010, cererea nr. 22575/08) / 44
6. Incalcarea art. 6 par.1 din Conventie. In cauza, reclamanta s‑a confruntat cu un complet de trei judecatori, dintre care unul era unchiul avocatului partii adverse si fratele avocatului care a reprezentat partea adversa in cadrul procedurii in prima instanta, a carui conduita a facut obiectul apelului. Stransele legaturi de rudenie dintre avocatul partii adverse si Chief Justice erau suficiente pentru a justifica obiectiv temerea ca presedintele completului de judecata nu este impartial. Malta este o tara mica, iar existenta unor familii intregi de practicieni ai dreptului este un lucru comun. (Micallef c. Maltei, hotararea din 15 octombrie 2009,
cererea nr. 17056/06) / 53
7. Garantiile prevazute de art. 6 par. 1 din Conventie nu se aplica reprezentantului parchetului care a dispus trimiterea in judecata a unui reclamant pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat, parchetul fiind una dintre partile la o procedura judiciara contradictorie. (Mihai Ganga si Sindicatul Independent al Juristilor din Romania c. Romaniei, decizia de inadmisibilitate din 10 aprilie 2012, cererea nr. 28906/09) / 68
8. Incalcarea art. 6 din Conventie. In circumstantele spetei (un judecator isi declarase, intr‑un cadru oficial, respectiv Adunarea generala a judecatorilor de la Curtea de Casatie din Paris, sprijinul fata de un judecator de instructie aflat in conflict cu reclamantul), impartialitatea Curtii de Casatie din Franta ar putea ridica indoieli serioase si temeri reclamantului, justificate in mod obiectiv. Libertatea de exprimare se aplica si avocatilor, care au dreptul de a vorbi in public cu privire la functionarea justitiei, dar critica nu trebuie sa depaseasca anumite limite. (Morice c. Frantei, hotararea din 11 iulie 2013, cererea nr. 29369/10) / 77
9. Procedura disciplinara impotriva unui avocat. Nerespectarea cerintei termenului rezonabil intr‑o cauza in care procedura a durat 9 ani si 11 luni la trei nivele de jurisdictie. (Müller‑Hartburg c. Austriei, hotararea din 19 februarie 2013, cererea nr. 47195/06) / 93
10. Incalcarea art.6 par.1 coroborat cu art.6 par.3 din Conventie. Reclamantul s‑a plans de faptul ca, nepermitandu‑i‑se avocatului sa‑i construiasca apararea in lipsa sa si respingandu‑se apelul, fara o examinare pe fond, i s‑a incalcat dreptul de a se adresa unei instante, dreptul la un proces echitabil si dreptul de a se apara prin intermediul unui avocat. (Neziraj c. Germaniei, hotararea din 8 noiembrie 2012, cererea nr. 30804/07) / 108
11. Denuntarea de avocat a contractului de asistenta juridica cu 10 zile inainte de termenul de judecata. Nu poate fi imputata statului orice exercitare necorespunzatoare a activitatii de avocatul din oficiu sau ales de acuzat. Avand in vedere independenta baroului fata de stat, modul de exercitare al apararii reprezinta un aspect care tine, in principiu, de acuzat si de avocatul ales sau numit din oficiu. Chiar si in cazul unui avocat numit din oficiu, art. 6 par. 3 lit. c din Conventie nu obliga autoritatile sa intervina decat atunci cand lipsa de pregatire a avocatului este evidenta sau atunci cand sunt informate in timp util in legatura cu acest aspect. (Sfez c. Frantei, hotararea din 25 iulie 2013, cererea nr. 53737/09) / 114
12. Incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice. In mod contrar jurisprudentei sale constante, care confirma dreptul unei persoane cu cel putin 10 ani de experienta intr‑o profesie juridica de a fi acceptata in baroul de avocati fara examen, Curtea Suprema de Justitie a adoptat o solutie opusa in cauza reclamantului, care nu a putut fi calificata drept un reviriment al jurisprudentei datorat unei noi interpretari a legii, deoarece instanta nu a explicat in niciun fel motivele schimbarii pozitiei sale si a revenit ulterior la jurisprudenta sa constanta. Hotararea in cauza a fost constatata drept singulara si arbitrara, ceea ce a condus la incalcarea principiului securitatii raporturilor juridice. (Ilie Serban c. Romaniei, hotararea din 10 iulie 2012, cererea nr. 17984/04) / 117
13. Primire in avocatura fara examen. Practica neunitara la nivelul instantei supreme. Incertitudinea jurisprudentiala care a dus la respingerea actiunilor reclamantilor, la care se adauga absenta unui mecanism apt sa asigure unificarea practicii judiciare la nivelul celei mai inalte jurisdictii interne, a avut ca rezultat privarea reclamantilor de dreptul da a fi admisi in avocatura fara examen, in timp ce altor persoane, aflate in situatii similare li s‑a recunoscut acest drept. (Stefan si Stef c. Romaniei, hotararea din 27 ianuarie 2009, cererile nr. 24428/03 si 26977/03) / 122
14. Perchezitie si confiscarea unor documente la domiciliul unui avocat, autorizata de o instanta interna. Prezumtie de frauda fiscala. Procedura nationala care incalca dispozitiile art. 6 din Conventie. Protejarea secretului profesional reprezinta corolarul dreptului pe care il are clientul unui avocat de a nu contribui la propria incriminare, ceea ce presupune ca autoritatile sa incerce sa isi intemeieze motivarea fara a recurge la elemente de proba obtinute prin constrangere sau presiuni, incalcand vointa persoanei incriminate. (Marc André si SCP André, André et Associés c. Frantei, hotararea din 24 iulie 2008, cererea nr. 18603/03) / 127
15. Perchezitia domiciliului unui avocat cu drept de practica in Uniunea Europeana, fara respectarea garantiilor speciale de procedura. (Xavier Da Silveira c. Frantei, hotararea din 21 ianuarie 2010, cererea nr. 43757/05) / 135
16. Incalcarea art. 6 par. 3 din Conventie. Dreptul la asistenta unui avocat, intr‑un proces in care reclamantul a fost acuzat de savarsirea unei infractiuni vizand un judecator si care punea la indoiala integritatea sistemului judiciar din Bulgaria. Desi nu se pune in discutie faptul ca reclamantul avea studii universitare, nu exista vreun indiciu ca avea si pregatire juridica. (Zdravko Stanev c. Bulgariei, hotararea din 6 noiembrie 2012, cererea nr. 32238/04) / 140
17. Dreptul la asistenta judiciara si raspunderea statelor in cazul unei comisii rogatorii internationale. (Stojkovic c. Frantei si Belgiei, hotararea din 27 octombrie 2011, cererea nr. 25303/08) / 147
18. Dreptul la asistenta judiciara gratuita este unul din elementele constitutive ale conceptului de proces echitabil in cadrul procedurilor penale. In cauza, reclamantul nu dispunea de mijloace suficiente pentru a sustine reprezentarea printr‑un avocat ales, in fata Curtii Supreme de Casatie, fiind somer si dependent financiar de parintii sai. Incalcarea art.6 par.1 si 3 din Conventie. (Tsonyo Tsonev c. Bulgariei ‑ nr.3, hotararea din 16 octombrie 2012, cererea nr. 21124/04) / 150
Art. 8 din Conventie ‑ Dreptul la respectarea vietii private si de familie / 160
1. Refuzul Societatii Avocatilor din Atena de a da curs cererii de inscriere a reclamantei in barou pe motiv ca aceasta nu avea cetatenie greaca, desi i se permisese sa urmeze un stagiu de 18 luni fara a invoca aceasta problema, reprezinta o incalcare a art. 8 din Conventie sub aspectul vietii private. Conditia cetateniei la primirea in profesia de avocat nu a incalcat art. 14 privind interzicerea discriminarii. (Bigaeva c. Greciei, hotararea din 28 mai 2009, cererea nr. 26713/05) / 160
2. Neincalcarea art. 8 din Conventie. Obligatia avocatilor de a declara suspiciunile de spalare de bani, din partea clientilor, nu aduce o atingere disproportionata secretului profesional. (Michaud c. Frantei, hotararea din 6 decembrie 2012, cererea nr. 12323/11) / 164
3. Incalcarea art. 8 din Conventie. Perchezitia si ridicarea datelor electronice dintr-un birou de avocatura. Principiul secretului profesional nu trebuie impiedicat prin ridicarea de documente sau audierea angajatilor avocatului in calitate de martori. Motive speciale pentru a permite perchezitia, avand in vedere circumstantele specifice predominante intr-un birou de avocatura. (Robathin c. Austriei, hotararea din 3 iulie 2012, cererea nr. 30457/06) / 175
4. Incalcarea art. 8 din Conventie. Perchezitie efectuata asupra biroului unui avocat, in lipsa acestuia sau a reprezentantului sau.
(Turán c. Ungariei, hotararea din 6 iulie 2010, cererea nr. 33068/05) / 184
Art. 9 din Conventie ‑ Libertatea de gandire, de constiinta si de religie / 186
1. Refuzul instantei de a amana o audiere in cadrul unor proceduri judiciare, la cererea avocatului, membru al cultului mozaic, avand in vedere ca data initial stabilita cadea intr‑o zi care corespundea unei importante sarbatori religioase, nu a lezat intr‑un mod disproportionat libertatea religioasa a reclamantului. S‑a apreciat, pe de o parte, ca acesta putea sa‑si asigure substituirea pentru a se achita de obligatiile sale profesionale, iar, pe de alta parte, scopul legitim urmarit de autoritati la momentul refuzului amanarii cauzei, respectiv necesitatea apararii drepturilor justitiabililor si asigurarea judecatii intr‑un termen rezonabil, justifica masura luata. (Francesco Sessa c. Italiei, hotararea din 3 aprilie 2012, cererea nr. 28790/08) / 186
Art. 10 din Conventie ‑ Libertatea de exprimare / 193
1. Condamnarea nejustificata a unui avocat pentru ca a criticat procurorul de la parchetul pe langa curtea de apel in cadrul unei proceduri penale a reprezentat o incalcare a dreptului la libertatea de exprimare prevazut de art. 10 din Conventie. (Alfantakis c. Greciei, hotararea din 11 februarie 2010, cererea nr. 49330/07) / 193
2. Afirmatii calomnioase ale unui avocat la adresa unor magistrati. Neincalcarea art. 10 din Conventie. Actiunea instantelor, care sunt garante ale justitiei si a caror misiune este fundamentala pentru statul de drept, necesita incredere publica, pentru a functiona eficient. Astfel, se impune protejarea acestora impotriva atacurilor calomnioase lipsite de un fundament faptic. (Karpetas c. Greciei, hotararea din 30 octombrie 2012, cererea nr. 6086/10) / 195
3. Prin obligarea reclamantei de a plati cheltuielile de judecata, ce includeau si onorariile avocatiale de succes, generate de pierderea procesului in urma caruia a fost obligata la despagubiri pentru publicarea articolelor incriminate, s‑a incalcat art.10 din Conventie. (MGN Limited c. Regatului Unit, hotararea din 18
ianuarie 2011, cererea nr. 39401/04) / 199
4. Incalcarea art. 10 din Conventie. Secretul profesional. Divulgarea de un avocat a unor informatii dintr‑un raport de expertiza catre presa. Familiile victimelor au avut un real interes in publicarea acestor informatii si presiunea asupra lor, a carei existenta trebuia dovedita, nu era in masura sa impiedice buna desfasurare a anchetei. (Mor c. Frantei, hotararea din 15
decembrie 2011, cererea nr. 28198/09) / 214
5. Incalcarea art. 10 din Conventie. Limitele libertatii de exprimare. Condamnarea unui avocat, faimos om politic al epocii, ca urmare a publicarii volumului L’épreuve, les preuves!, in care rememora fapte petrecute in cursul judecarii unei cauze penale. (Roland Dumas c. Frantei, hotararea din 15 iulie 2010, cererea nr. 34875/07) / 219
Art. 11 din Conventie ‑ Libertatea de intrunire si de asociere / 224
1. In ceea ce priveste reglementarea profesiei de avocat in Romania si interdictia stabilita prin lege de a exercita profesia de avocat in cadrul unui barou care nu face parte din Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, referitor la desfiintarea asociatiei „Bonis Potra”, Curtea a considerat ca era o masura prevazuta de lege, urmarea un scop legitim, respectiv apararea ordinii publice si protectia drepturilor si libertatilor altora, in special ale persoanelor care apeleaza la avocati pentru apararea intereselor lor, fiind necesara intr‑o societate democratica, deoarece asociatia intreprinsese acte concrete pentru infiintarea de barouri in afara sistemului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ceea ce contravenea legii in vigoare. (Pompiliu Bota c. Romaniei, decizia de inadmisibilitate din 12 octombrie 2004, cererea nr. 24057/03) / 224
Art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventie ‑ Protectia proprietatii / 233
1. Incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie. Nu este rezonabil ca un avocat sa se alature unui sistem de asigurare sociala pentru a se proteja de pierderea completa a pensiei, in cazul ca si‑ar putea pierde dreptul de a mai practica avocatura, deoarece acesta este un risc exceptional. (Klein c. Austriei, hotararea din 3 martie 2011, cererea nr. 57028/00) / 233
2. Neincalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie. Cand a decis sa paraseasca tara, reclamanta, avocat de profesie, a semnat o declaratie in care renunta la cetatenia romana, avand ca efect juridic direct, prevazut de lege, pierderea drepturilor sale civile si sociale, inclusiv a dreptului la o pensie pentru limita de varsta. Faptul ca reclamanta a platit contributii la Casa de Asigurari a Avocatilor, din al carei fond se finanta pensia pentru limita de varsta, nu ii conferea in sine dreptul de a continua sa primeasca pensie odata ce nu mai indeplinea toate conditiile prevazute de lege pentru plata pensiilor. (Maria Elisabeth Puricel c. Romaniei, decizia de inadmisibilitate din 14 iunie 2011, cererea nr. 20511/04) / 241
3. Neincalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie. Proportionalitate. Excluderea din barou a reclamantului ca urmare a faptului ca fusese judecator in fosta Republica Democrata Germana, pronuntand condamnari politice anterior anului 1989. Analiza clientelei ca o valoare patrimoniala, constituita ca rezultat al exercitarii profesiei de avocat. (Peter Döring c. Germaniei, decizia de inadmisibilitate din 9 noiembrie 1999, cererea nr.37595/97) / 252
Avocatul este elementul esential al realizarii unei justitii corecte; demersul sau este acela de a promova si apara drepturile, libertatile si interesele clientilor, in deplina legalitate. Una dintre conditiile esentiale de admisibilitate la Curtea Europeana a Drepturilor Omului este aceea a parcurgerii intregului ciclu procesual in fata instantelor nationale: existenta unei obligatii ca macar in ultima etapa procesuala, de multe ori recursul in sistemul nostru de drept, reprezentarea intereselor clientului sa se realizeze prin servicii profesionalizate, prin avocat, este necesara si utila, poate si pentru a zadarnici aplombul cererilor catre CEDO (cu un nefiresc 97% de inadmisibilitati pentru Romania). Desigur, o problema de etica si de profesionalism se pune pentru acei avocati care insista sa trimita clientul la CEDO pentru a incerca ceea ce probabil si acestia cunosc, respectiv solutia de inadmisibilitate. Acest volum ar putea fi o modalitate de a individualiza rolul esential al avocatului intr-o societate democratica, intelegerea de acesta nu doar a beneficiilor de persoana-care-poate-incerca, ci si a responsabilitatilor care ii incumba.
Desi personajul acestei carti este avocatul, vom fi in situatia de a intelege mai bine legislatii ale altor state – acest volum, dincolo de aducerea in atentia publicului a aplicarii Conventiei..., prin traducerea unor cauze mai putin utilizate in literatura noastra – face un serviciu de informare si gestionare a drepturilor si obligatiilor avocatilor din alte state. Acest volum reprezinta, in acelasi timp, si un demers prin care, drepturile avocatilor sunt evidentiate – spre ex., dreptul la o instanta impartiala (Alenka Pečnik c. Sloveniei, hotararea din 27 septembrie 2012, cererea nr. 44901/05).
Echipa care a contribuit la realizarea acestui volum este formata din studenti, care au realizat traducerea cauzelor. Acestia au fost participanti si adversari in cadrul concursului „Fiat Justitia”, editia din 2013; concursul national de pledoarii de drepturile omului „Fiat Justitia”, aflat in acest an la cea de-a IX-a editie, este organizat de Universitatea Petru Maior din Targu Mures, in parteneriat cu Editura Universitara si Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE). Editia a fost coordonata de Dragos Calin, judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Ramane cititorului – profesionist sau profan al dreptului - obligatia de a intelege si de a transpune in viata sa elemente civilizatorii cuprinse in hotarari, care pot fi considerate nuvele juridice.
Prof. univ. dr. Mihai Sandru,
Presedinte al Asociatiei Romane de Drept si Afaceri Europene (ARDAE)
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro