Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar
![Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/educatia-pentru-patrimoniul-cultural-national-si-competentele-elevilor-ciclului-primar-033724.jpg "Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [1]")
![Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/educatia-pentru-patrimoniul-cultural-national-si-competentele-elevilor-ciclului-primar-672341.jpg "Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [2]")
![Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/educatia-pentru-patrimoniul-cultural-national-si-competentele-elevilor-ciclului-primar-033724.jpg "Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [0]")
![Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/educatia-pentru-patrimoniul-cultural-national-si-competentele-elevilor-ciclului-primar-672341.jpg "Educatia pentru patrimoniul cultural national si competentele elevilor ciclului primar [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Lavinia Aniela Popa
Ediția: I
Pagini: 262
Anul publicării: 2024
ISBN: 978-606-28-1862-3
DOI: 10.5682/9786062818623
Cod Produs:
9786062818623
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
Prezentul demers este unul inovativ prin tematica abordata. La nivel conceptual, educatia pentru patrimoniul cultural national si traditiile romanesti este abordata dintr-o perspectiva transdisciplinara. Rezultatele cercetarii sunt obtinute in urma aplicarii metodelor participative, implicandu-i in mod direct pe elevii ciclului primar in procesul de descoperire a valorilor culturii si traditiilor romanesti. Programa optionalului Traditii romanesti, curriculum la decizia elevului din oferta scolii, ca si planificarea orientativa a temelor si ghidul de bune practici reprezinta, de asemenea, elemente de noutate si inovatie curriculara, instrumente pe care le propunem cadrelor didactice, cu speranta de a impartasi pasiunea pentru valorificarea resurselor patrimoniului cultural national si ale traditiilor romanesti in activitatea zilnica, la clasa.
LAVINIA ANIELA POPA
ARGUMENT / 9
CAPITOLUL I. Curriculum integrat si educatia pentru patrimoniul cultural national / 12
I.1. Abordari integrate ale curriculumului – delimitari conceptuale / 12
I.2. Multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate / 13
I.3. Transversalitate curriculara si cross – curriculum / 16
I.4. Competente vizate de abordarea integrata / 21
I.5. Educatia pentru patrimoniul cultural national – delimitari conceptuale / 25
CAPITOLUL II. Perspective ale educatiei pentru patrimoniul cultural national la ciclul primar / 35
II.1. Educatia pentru patrimoniul cultural national si caracteristicile specifice ciclului primar / 35
II.2. Competente specifice educatiei pentru patrimoniul cultural national 41
II.3. Pedagogia traditiilor / 51
CAPITOLUL III. Practici educationale si resurse ale patrimoniului cultural national adaptate ciclului primar / 53
III.1. Practici educationale postmoderne / 53
III.2. Invatarea bazata pe proiect / 57
III.3. Invatarea fundamentata pe arta / 60
III.4. Vizita la muzeu si invatarea / 62
III.5. Invatarea bazata pe obiect / 65
III.6. Invatarea–aventura / 67
CAPITOLUL IV. Cercetare privind competentele vizate de resurse ale patrimoniului cultural national / 70
IV.1. Obiective, ipoteze, intrebari de cercetare / 70
IV.2. Designul cercetarii / 71
IV.3. Metode, instrumente si etape ale cercetarii / 71
IV.4. Analiza si interpretarea datelor cercetarii / 174
IV.5. Concluziile cercetarii / 175
CAPITOLUL V. Implementarea curriculumului la decizia scolii Traditii romanesti - bune practici si exemple de activitati / 177
BIBLIOGRAFIE / 194
ANEXE / 203
CAPITOLUL I. Curriculum integrat si educatia pentru patrimoniul cultural national / 12
I.1. Abordari integrate ale curriculumului – delimitari conceptuale / 12
I.2. Multidisciplinaritate, pluridisciplinaritate, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate / 13
I.3. Transversalitate curriculara si cross – curriculum / 16
I.4. Competente vizate de abordarea integrata / 21
I.5. Educatia pentru patrimoniul cultural national – delimitari conceptuale / 25
CAPITOLUL II. Perspective ale educatiei pentru patrimoniul cultural national la ciclul primar / 35
II.1. Educatia pentru patrimoniul cultural national si caracteristicile specifice ciclului primar / 35
II.2. Competente specifice educatiei pentru patrimoniul cultural national 41
II.3. Pedagogia traditiilor / 51
CAPITOLUL III. Practici educationale si resurse ale patrimoniului cultural national adaptate ciclului primar / 53
III.1. Practici educationale postmoderne / 53
III.2. Invatarea bazata pe proiect / 57
III.3. Invatarea fundamentata pe arta / 60
III.4. Vizita la muzeu si invatarea / 62
III.5. Invatarea bazata pe obiect / 65
III.6. Invatarea–aventura / 67
CAPITOLUL IV. Cercetare privind competentele vizate de resurse ale patrimoniului cultural national / 70
IV.1. Obiective, ipoteze, intrebari de cercetare / 70
IV.2. Designul cercetarii / 71
IV.3. Metode, instrumente si etape ale cercetarii / 71
IV.4. Analiza si interpretarea datelor cercetarii / 174
IV.5. Concluziile cercetarii / 175
CAPITOLUL V. Implementarea curriculumului la decizia scolii Traditii romanesti - bune practici si exemple de activitati / 177
BIBLIOGRAFIE / 194
ANEXE / 203
In plina paradigma postmoderna, prezentul demers urmareste, atat din punct de vedere epistemologic, cat si ca metodologie de cercetare, sa exploreze aspecte ale educatiei pentru patrimoniul cultural national si traditii romanesti in contextul curricular formal si nonformal specific ciclul primar. Dincolo de evidentul contrast dintre abordarea postmoderna a unei tematici cuprinzand raportarea la continuturi din sfera traditiilor si culturii, prezentul demers exploreaza directii teoretice si practice, incadrandu-se in paradigma abordarii integrate, abordare de actualitate din sfera curriculumului scolar.
Alegerea temei de cercetare, dar si modul de abordare a acesteia au la baza interesul pentru tematica propusa, dar si convingerea ca viitorul practicilor educationale implica in mod consistent abordarea integrata a curriculumului. Lucrarea de fata se doreste a fi un demers de aprofundare a unor notiuni din sfera curriculumului integrat, dezvoltat in contextul larg al tematicii dedicate educatiei pentru patrimoniul cultural local si national. Acest domeniu permite aprofundari ale temelor legate de proces, precum identificarea de modalitati de integrare a curriculumului, alegerea de teme si de practici educationale specifice domeniului educatiei pentru patrimoniul cultural national, dar si aspecte ce tin de produs, precum descrierea si formarea de competente generale si specifice vizate de continuturile invatarii vizand specificul profilului absolventului ciclului primar, dar si aspecte identitare si de rol social pe care educatia pentru patrimoniu le implica.
Prezentul demers pleaca de la premisa conform careia educarea pentru cunoasterea, pastrarea si promovarea valorilor patrimoniului cultural local si national romanesc reprezinta elemente incipiente ale cristalizarii identitatii culturale si nationale, aspecte de luat in seama inca din copilarie. Cum la varsta scolara mica se pun bazele formarii constiintei civice privitoare la patrimoniul cultural local si national, ca forma de afiliere a copilului, in calitate de membru al unui grup cultural, identitar, la grupul social, consideram de maxima importanta raportarea cadrelor didactice la aceasta dimensiune.
Plecand de la profilul cadru al elevului ciclului primar prevazut de Cadrul european de referinta al competentelor cheie pentru invatarea pe tot parcursul vietii (2018), prezentul demers are in centrul atentiei cu predilectie trei dintre competentele cheie, competenta personala, sociala si a invata sa inveti, competenta civica, alaturi de cea de a opta competenta cheie, sensibilizare si exprimare culturala. Cea din urma se refera atat la aprecierea valorilor culturale, dar implica si aspecte precum intelegerea si respectul pentru exprimarea creativa, participarea la procesul creativ, prin implicarea in intelegerea, dezvoltarea si exprimarea personala, aspecte ce duc la creionarea identitatii culturale si sociale a elevilor nostri. In legislatia romaneasca, Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, in capitolul VI referitor la curriculumul national Art. 85 mentioneaza faptul ca „Invatamantul preuniversitar are ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblul multifunctional si transferabil de cunostinte, abilitati si aptitudini, necesare, printre altele, pentru: „a) implinirea si dezvoltarea personala; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural; e) respectarea demnitatii, tolerantei si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; g) dezvoltarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral civice si promovarea sustenabilitatii, a respectului pentru mediul inconjurator natural, social si cultural; h) asigurarea capacitatii de adaptare si participarea activa la viata sociala, economica, politica si culturala in contextul transformarii digitale.” Acelasi document mentioneaza faptul ca „Modul de formare a competentelor trebuie sa aiba in vedere: a) utilizarea de tehnici de invatare colaborativa, inclusiv bazata pe proiecte; b) utilizarea de tehnici de invatare bazata pe rezolvarea problemelor; c) utilizarea resurselor educationale online; d) utilizarea de tehnici si tehnologii inovative in procesul de predare/evaluare/invatare; e) utilizarea unor abordari transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare”. Respectand legislatia in vigoare, dar recunoscand si importanta contextului marcat de provocari de orice fel, consideram ca abordarea integrata a curriculumului, vazuta ca paradigma sustinuta in plan epistemologic, social si educational, poate raspunde nevoii permanente de adaptare la nou.
In acest context, prima parte a prezentului demers cuprinde prezentarea conceptelor care stau la baza constructiei teoretice. Dezvoltarea acesteia se realizeaza pe parcursul a trei capitole in cadrul carora urmarim pozitionarea si dezvoltarea teoretica a conceptelor referitoare la abordarea integrata a curriculumului si educatia pentru patrimoniul cultural national. Un prim capitol este dezvoltat in jurul abordarii integrate a curriculumului, urmarind dezvoltarea conceptelor care o definesc, a semnificatiilor, tipologiilor si nivelurilor integrarii curriculare. Al doilea capitol exploreaza specificul educatiei pentru patrimoniul cultural national, prezentand aspecte legate de continut, dar si competente generale si specifice vizate, din perspectiva integrata, facand referire la aspecte identitare si de rol social. Al treilea capitol prezinta metode educationale utilizand resurse ale patrimoniului cultural national adaptate ciclului primar, prezentand unele dintre metodele specifice care pot fi utilizate in practica educationala.
A doua parte a lucrarii cuprinde cercetarea care evidentiaza aspecte diferite ale fenomenului studiat. Prima parte a cercetarii urmareste evidentierea prezentei subiectelor si temelor referitoare la traditiile romanesti si patrimoniul cultural national la nivelul continutului predat in cadrul orelor, la clase, dar si in contextul activitatilor extracurriculare organizate in scoli, in anul scolar 2023–2024, din perspectiva cadrelor didactice. In acest context, prezentul demers isi propune, ca prim pas, sa exploreze in ce masura elemente specifice patrimoniului cultural national si traditiilor romanesti se regasesc in curriculum formal si activitatile nonformale organizate la nivelul scolii, in cadrul curriculumului oficial al ciclului primar. Al doilea focus al cercetarii consta in realizarea, intr-o abordare transversala, a unui inventar al competentelor generale si specifice, a temelor, activitatilor si experientelor concrete care vizeaza patrimoniul cultural national si traditiile romanesti prin raportarea la competentele generale si specifice vizate de programele scolare oficiale ale claselor pregatitoare - a IV - a, vizand disciplinele curriculare. Prin raportarea la profilul competentelor elevului ciclului primar, realizand legatura dintre continuturi si competente, urmarim sa schitam o mapare a temelor si activitatilor care fac referire la resursele patrimoniului cultural local si national si care se regasesc in curricula ciclului primar. Partea practica a cercetarii consta in construirea si implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta scolii Traditii romanesti pentru ciclul primar, in anul scolar 2023–2024. In acest sens, consideram ca Programa scolara Traditii romanesti, ca disciplina optionala, adresata elevilor ciclului primar, la nivel national, poate fi o oportunitate care urmareste nu numai familiarizarea elevilor cu informatii generale despre patrimoniul cultural material si imaterial local si national, dar contribuie si la cristalizarea unor elemente din sfera identitatii si rolului social. Aria conceptuala a curriculumului la decizia elevilor din oferta scolii Traditii romanesti urmareste sa asigure premisele constientizarii de catre elevi a faptului ca in fiecare comunitate exista valori care pot fi descoperite, asimilate si promovate. Intelegerea importantei pastrarii valorilor culturale ca reprezentare identitara si modalitate de dialog intergenerational si intercultural, in viata cotidiana a familiei si a comunitatii, reprezinta, de asemenea, aspecte vizate de tematica CDEOS propusa. Astfel, optionalul Traditii romanesti urmareste sa contribuie la formarea progresiva a competentelor cheie precum comunicare in limba materna, competente sociale si civice, sensibilizare si exprimare culturala, promovand abordarea integrata si conexiunile multidisciplinare, interdisciplinare si trasversale. In plan metodologic, optiunea pentru o abordare integrata si pentru strategii de invatare interactiva se va fundamenta pe beneficiile formative rezultate din interrelationarea constanta a disciplinelor scolare la nivelul competentelor si domeniilor de continut integrat. Optiunea pentru metoda de cercetare prin actiune participativa ii pozitioneaza pe elevi ca participanti directi la procesul de descoperire si constientizare a legaturilor afective, emotionale, sociale, culturale si (inter)generationale. Proces de constientizare, de reflectie si autoreflectie, expunerea la realitatea imediata declanseaza nevoia de pozitionare identitara, facand apel la familie, locuri dragi, locuinta, obiceiuri si rutine zilnice, experiente imediate si semnificative.
Programa elaborata va fi insotita de o planificare orientativa continand teme, activitati si resurse de utilizat in cadrul curriculumului la decizia elevului din oferta scolii, Traditii romanesti. Urmarim, prin setul de teme si activitati asociate, sa implicam elevii intr un proces de cunoastere activa, autoreflexiva asupra mediului si comunitatii locale, valorificand experienta lor de viata, trairile autentice si implicarea lor emotionala. Urmarim, in cadrul disciplinei optionale Traditii romanesti, realizarea unor activitati de joc si invatare destinate dezvoltarii interesului pentru traditiile si obiceiurile locale romanesti, dar si cultivarea respectului pentru valorile culturale locale si nationale. In cadrul ghidului de implementare vor fi prezentate exemple de bune practici si activitati concrete de realizat, exemplificand metode de invatare activa precum invatarea bazata pe proiect, metoda anchetei, invatarea fundamentata pe arta, invatarea bazata pe obiect si invatarea–aventura, alaturi de evidentierea rezultatelor elevilor care au participat la programul pilot.
Prezentul demers este unul inovativ prin tematica abordata. La nivel conceptual aprofundeaza teme de interes precum curriculum integrat, abordare interdisciplinara, multidisciplinara si transversala, dar propune si o metodologie de cercetare actuala, implicandu-i in mod direct pe elevi in procesul de descoperire a realitatii. Programa optionalului Traditii romanesti, ca si planificarea orientativa a temelor si ghidul de bune practici reprezinta, de asemenea, elemente de noutate si inovatie curriculara. Abordarea tematicii este una adaptata teoriei si practicii educationale contemporane, facand apel la surse bibliografice recente si in actualitate. Cum intr-un orizont de timp de maximum cinci ani, evaluarile elevilor vor include probe scrise transdisciplinare, prezentul demers se inscrie in contextul demersurilor de pregatire a elevilor nostri pentru a face fata noilor provocari.
Alegerea temei de cercetare, dar si modul de abordare a acesteia au la baza interesul pentru tematica propusa, dar si convingerea ca viitorul practicilor educationale implica in mod consistent abordarea integrata a curriculumului. Lucrarea de fata se doreste a fi un demers de aprofundare a unor notiuni din sfera curriculumului integrat, dezvoltat in contextul larg al tematicii dedicate educatiei pentru patrimoniul cultural local si national. Acest domeniu permite aprofundari ale temelor legate de proces, precum identificarea de modalitati de integrare a curriculumului, alegerea de teme si de practici educationale specifice domeniului educatiei pentru patrimoniul cultural national, dar si aspecte ce tin de produs, precum descrierea si formarea de competente generale si specifice vizate de continuturile invatarii vizand specificul profilului absolventului ciclului primar, dar si aspecte identitare si de rol social pe care educatia pentru patrimoniu le implica.
Prezentul demers pleaca de la premisa conform careia educarea pentru cunoasterea, pastrarea si promovarea valorilor patrimoniului cultural local si national romanesc reprezinta elemente incipiente ale cristalizarii identitatii culturale si nationale, aspecte de luat in seama inca din copilarie. Cum la varsta scolara mica se pun bazele formarii constiintei civice privitoare la patrimoniul cultural local si national, ca forma de afiliere a copilului, in calitate de membru al unui grup cultural, identitar, la grupul social, consideram de maxima importanta raportarea cadrelor didactice la aceasta dimensiune.
Plecand de la profilul cadru al elevului ciclului primar prevazut de Cadrul european de referinta al competentelor cheie pentru invatarea pe tot parcursul vietii (2018), prezentul demers are in centrul atentiei cu predilectie trei dintre competentele cheie, competenta personala, sociala si a invata sa inveti, competenta civica, alaturi de cea de a opta competenta cheie, sensibilizare si exprimare culturala. Cea din urma se refera atat la aprecierea valorilor culturale, dar implica si aspecte precum intelegerea si respectul pentru exprimarea creativa, participarea la procesul creativ, prin implicarea in intelegerea, dezvoltarea si exprimarea personala, aspecte ce duc la creionarea identitatii culturale si sociale a elevilor nostri. In legislatia romaneasca, Legea invatamantului preuniversitar nr. 198/2023, in capitolul VI referitor la curriculumul national Art. 85 mentioneaza faptul ca „Invatamantul preuniversitar are ca finalitate principala formarea competentelor, intelese ca ansamblul multifunctional si transferabil de cunostinte, abilitati si aptitudini, necesare, printre altele, pentru: „a) implinirea si dezvoltarea personala; b) integrarea sociala si participarea cetateneasca activa in societate; d) formarea unei conceptii de viata, bazate pe valorile umaniste si stiintifice, pe cultura nationala si universala si pe stimularea dialogului intercultural; e) respectarea demnitatii, tolerantei si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului; g) dezvoltarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral civice si promovarea sustenabilitatii, a respectului pentru mediul inconjurator natural, social si cultural; h) asigurarea capacitatii de adaptare si participarea activa la viata sociala, economica, politica si culturala in contextul transformarii digitale.” Acelasi document mentioneaza faptul ca „Modul de formare a competentelor trebuie sa aiba in vedere: a) utilizarea de tehnici de invatare colaborativa, inclusiv bazata pe proiecte; b) utilizarea de tehnici de invatare bazata pe rezolvarea problemelor; c) utilizarea resurselor educationale online; d) utilizarea de tehnici si tehnologii inovative in procesul de predare/evaluare/invatare; e) utilizarea unor abordari transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare”. Respectand legislatia in vigoare, dar recunoscand si importanta contextului marcat de provocari de orice fel, consideram ca abordarea integrata a curriculumului, vazuta ca paradigma sustinuta in plan epistemologic, social si educational, poate raspunde nevoii permanente de adaptare la nou.
In acest context, prima parte a prezentului demers cuprinde prezentarea conceptelor care stau la baza constructiei teoretice. Dezvoltarea acesteia se realizeaza pe parcursul a trei capitole in cadrul carora urmarim pozitionarea si dezvoltarea teoretica a conceptelor referitoare la abordarea integrata a curriculumului si educatia pentru patrimoniul cultural national. Un prim capitol este dezvoltat in jurul abordarii integrate a curriculumului, urmarind dezvoltarea conceptelor care o definesc, a semnificatiilor, tipologiilor si nivelurilor integrarii curriculare. Al doilea capitol exploreaza specificul educatiei pentru patrimoniul cultural national, prezentand aspecte legate de continut, dar si competente generale si specifice vizate, din perspectiva integrata, facand referire la aspecte identitare si de rol social. Al treilea capitol prezinta metode educationale utilizand resurse ale patrimoniului cultural national adaptate ciclului primar, prezentand unele dintre metodele specifice care pot fi utilizate in practica educationala.
A doua parte a lucrarii cuprinde cercetarea care evidentiaza aspecte diferite ale fenomenului studiat. Prima parte a cercetarii urmareste evidentierea prezentei subiectelor si temelor referitoare la traditiile romanesti si patrimoniul cultural national la nivelul continutului predat in cadrul orelor, la clase, dar si in contextul activitatilor extracurriculare organizate in scoli, in anul scolar 2023–2024, din perspectiva cadrelor didactice. In acest context, prezentul demers isi propune, ca prim pas, sa exploreze in ce masura elemente specifice patrimoniului cultural national si traditiilor romanesti se regasesc in curriculum formal si activitatile nonformale organizate la nivelul scolii, in cadrul curriculumului oficial al ciclului primar. Al doilea focus al cercetarii consta in realizarea, intr-o abordare transversala, a unui inventar al competentelor generale si specifice, a temelor, activitatilor si experientelor concrete care vizeaza patrimoniul cultural national si traditiile romanesti prin raportarea la competentele generale si specifice vizate de programele scolare oficiale ale claselor pregatitoare - a IV - a, vizand disciplinele curriculare. Prin raportarea la profilul competentelor elevului ciclului primar, realizand legatura dintre continuturi si competente, urmarim sa schitam o mapare a temelor si activitatilor care fac referire la resursele patrimoniului cultural local si national si care se regasesc in curricula ciclului primar. Partea practica a cercetarii consta in construirea si implementarea curriculumului la decizia elevului din oferta scolii Traditii romanesti pentru ciclul primar, in anul scolar 2023–2024. In acest sens, consideram ca Programa scolara Traditii romanesti, ca disciplina optionala, adresata elevilor ciclului primar, la nivel national, poate fi o oportunitate care urmareste nu numai familiarizarea elevilor cu informatii generale despre patrimoniul cultural material si imaterial local si national, dar contribuie si la cristalizarea unor elemente din sfera identitatii si rolului social. Aria conceptuala a curriculumului la decizia elevilor din oferta scolii Traditii romanesti urmareste sa asigure premisele constientizarii de catre elevi a faptului ca in fiecare comunitate exista valori care pot fi descoperite, asimilate si promovate. Intelegerea importantei pastrarii valorilor culturale ca reprezentare identitara si modalitate de dialog intergenerational si intercultural, in viata cotidiana a familiei si a comunitatii, reprezinta, de asemenea, aspecte vizate de tematica CDEOS propusa. Astfel, optionalul Traditii romanesti urmareste sa contribuie la formarea progresiva a competentelor cheie precum comunicare in limba materna, competente sociale si civice, sensibilizare si exprimare culturala, promovand abordarea integrata si conexiunile multidisciplinare, interdisciplinare si trasversale. In plan metodologic, optiunea pentru o abordare integrata si pentru strategii de invatare interactiva se va fundamenta pe beneficiile formative rezultate din interrelationarea constanta a disciplinelor scolare la nivelul competentelor si domeniilor de continut integrat. Optiunea pentru metoda de cercetare prin actiune participativa ii pozitioneaza pe elevi ca participanti directi la procesul de descoperire si constientizare a legaturilor afective, emotionale, sociale, culturale si (inter)generationale. Proces de constientizare, de reflectie si autoreflectie, expunerea la realitatea imediata declanseaza nevoia de pozitionare identitara, facand apel la familie, locuri dragi, locuinta, obiceiuri si rutine zilnice, experiente imediate si semnificative.
Programa elaborata va fi insotita de o planificare orientativa continand teme, activitati si resurse de utilizat in cadrul curriculumului la decizia elevului din oferta scolii, Traditii romanesti. Urmarim, prin setul de teme si activitati asociate, sa implicam elevii intr un proces de cunoastere activa, autoreflexiva asupra mediului si comunitatii locale, valorificand experienta lor de viata, trairile autentice si implicarea lor emotionala. Urmarim, in cadrul disciplinei optionale Traditii romanesti, realizarea unor activitati de joc si invatare destinate dezvoltarii interesului pentru traditiile si obiceiurile locale romanesti, dar si cultivarea respectului pentru valorile culturale locale si nationale. In cadrul ghidului de implementare vor fi prezentate exemple de bune practici si activitati concrete de realizat, exemplificand metode de invatare activa precum invatarea bazata pe proiect, metoda anchetei, invatarea fundamentata pe arta, invatarea bazata pe obiect si invatarea–aventura, alaturi de evidentierea rezultatelor elevilor care au participat la programul pilot.
Prezentul demers este unul inovativ prin tematica abordata. La nivel conceptual aprofundeaza teme de interes precum curriculum integrat, abordare interdisciplinara, multidisciplinara si transversala, dar propune si o metodologie de cercetare actuala, implicandu-i in mod direct pe elevi in procesul de descoperire a realitatii. Programa optionalului Traditii romanesti, ca si planificarea orientativa a temelor si ghidul de bune practici reprezinta, de asemenea, elemente de noutate si inovatie curriculara. Abordarea tematicii este una adaptata teoriei si practicii educationale contemporane, facand apel la surse bibliografice recente si in actualitate. Cum intr-un orizont de timp de maximum cinci ani, evaluarile elevilor vor include probe scrise transdisciplinare, prezentul demers se inscrie in contextul demersurilor de pregatire a elevilor nostri pentru a face fata noilor provocari.
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Lectura si formarea competentei lectorale. Teorie, cercetare, aplicatii
Educatie europeana. Analize si paralele
Teste grilă pentru educaţia incluzivă
Evaluarea elevilor in cadrul activitatilor de invatare prin cooperare
