Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Universitara Invatarea digitala la copiii cu nevoi educationale de suport

-35%
30,00 Lei 19,50 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Ruxandra Folostina, Elena Simion

ISBN: 978-606-28-1206-5

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062812065

Anul publicării: 2020

Editia: I

Pagini: 192

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062812065 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)

Competentele pe care le dobandesc elevii in scoala trebuie sa permita ancorarea in lumea reala. Sistemele educationale se confrunta, la nivel mondial, cu dezvoltarea rapida a societatii informationale, unde abilitatile si deprinderile de manipulare a informatiei sunt absolut necesare pentru a supravietui. Competitia economica si industriala creeaza si adanceste contradictia dintre posibilitatile de asimilare de care dispune elevul, pe de o parte, si cerintele impuse de viata contemporana si structura actuala a scolii, pe de alta parte, reclamand ridicarea nivelului de scolarizare a tuturor categoriilor sociale. 
La nivel international, multe tari declara in prezent ca digitalizarea sistemului educational reprezinta un obiectiv principal. Un impact major al acestei decizii se poate constata la nivelul procesului de proiectare si elaborare curriculara. Cartea isi propune sa raspunda necesitatilor actuale generate de implementarea unui curriculum bazat pe tehnologie digitala, participand la compatibilizarea practicii didactice cu aceasta noua orientare.   

  • Invatarea digitala la copiii cu nevoi educationale de suport

    Descarca

RUXANDRA FOLOSTINA este cadru didactic la Departamentul de Psihopedagogie Speciala din cadrul Universitatii din Bucuresti, unde preda Didactica si metodica invatamantului special si integrat, Metodologia educarii si instruirii elevilor cu deficienta de intelect, Diagnoza si interventie in tulburarile de invatare. In 2011, a fost distinsa cu premiul „Henry Stahl” pentru Stiinte Economice, Juridice, Sociologice pentru contributia sa la volumul Tratat de psihopedagogie speciala (coord. Emil Verza, Florin Verza, 2011). Este membra in bordul revistei Universal Journal of Educational Research (SUA) si reviewer pentru mai multe reviste si conferinte internationale. Dintre volumele publicate, mentionam: Mecanismele invatarii la scolarul cu deficienta de intelect (Editura Universitatii din Bucuresti, 2014), Abordarea pozitiva. O conditie a incluziunii scolare (in colaborare, Editura Universitatii din Bucuresti, 2017), Istoria dezvoltarii educatiei speciale (in colaborare, Editura Universitara, Bucuresti, 2017), Psihologia pozitiva si educatia copiilor cu cerinte educationale speciale (in colaborare, Editura Universitara, Bucuresti, 2018).

ELENA SIMION este doctor in domeniul Stiinte ale Educatiei, cu o experienta de peste 10 ani in domeniul educatiei speciale. Este psiholog specialist cu competenta in psihopedagogie speciala si autoarea unor studii dedicate utilizarii tehnologiei informatiei si comunicarii la copiii cu nevoi speciale in invatare: Integrated learning systems and their effects on attention of children with intellectual disability (2013) si The impact of ICT on the visuomotor precision of students with intellectual disability (2013).

Lista abrevierilor din text/ 9

Introducere / 11

I. Utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare (TIC) in educatie. Cercetari actuale / 14
I.1. Scurt istoric al dezvoltarii tehnologiilor informationale si de comunicare / 14
I.2. Platformele educationale de e-learning / 16
I.2.1. Elementele esentiale ale unui curs de e-learning / 19
I.3. Podcast-urile / 21
I.4. Hub-urile educationale / 22
I.5. Tehnologii asistive. Egalizarea sanselor / 24
I.6. Diversitatea individuala si evolutia tehnologiei informationale si de comunicare / 26
I.7. Potentialul tehnologiilor informationale si de comunicare din perspectiva educationala / 29
I.8. Cercetari actuale privind tehnologia informationala si de comunicare in serviciul educatiei speciale / 31
I.8.1. Potentialul educational al tehnologiilor informationale si de comunicare pentru elevii cu cerinte educative speciale / 32
I.8.2. Eficacitatea educationala a TIC in cazul elevilor cu cerinte educative speciale / 42
I.8.3. Integrarea in lectie a tehnologiilor informationale si de comunicare; tendinte in cercetare si concepte de dezvoltare / 44

II. Fundamentele teoretice ale utilizarii tehnologiilor informationale si de comunicare in educatia speciala. Concepte si teorii relevante / 54
II.1. Teorii ale invatarii si integrarea tehnologiilor informationale si de comunicare in lectie / 54
II.1.1. Teorii fundamentale ale invatarii / 54
II.1.1.1. Behaviorismul / 55
II.1.1.2. Cognitivismul / 57
II.1.1.3. Constructivismul / 59
II.1.2. Relevanta teoriei pentru tehnologia educationala / 60
II.1.2.1. Integrarea tehnologiilor informationale si de comunicare in specificul fiecarei paradigme de invatare / 62
II.1.2.2. Invatarea de tip esafodaj instructiv si utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare / 68
II.1.3. Invatarea in contextul societatii informationale / 70
II.1.4. Tehnologiile informationale si de comunicare si transformarea procesului de invatare. Influenta asupra curriculum-ului / 73
II.2. Design instructional. Implementare de continut educational cu suport TIC / 75
II.2.1. Definirea obiectivelor operationale / 76
II.2.2. Strategia pedagogica in contextul cerintelor educative speciale / 78
II.2.3. Definirea caracteristicilor de interactiune / 81

III. Facilitarea progreselor in invatare prin utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare in lectie / 84
III.1. Integrarea tehnologiilor informationale si de comunicare in procesul de invatare – modelul generic / 84
III.1.1. Componente principale ale modelului generic / 85
III.1.2. Design interactiv / 88
III.1.3. Utilitatea educationala a unui sistem bazat pe tehnologiile informationale si de comunicare / 90
III.2. Multimedia si invatarea active / 91
III.2.1. Bazele biologice ale procesului de invatare / 92
III.2.2. Invatarea prin intermediul mijloacelor multimedia / 94
III.2.3. Multimedia si teoria inteligentelor multiple / 95
III.2.4. Invatarea activa / 100
III.3. Facilitarea progreselor in invatare / 105
III.3.1. Tehnologia – partener intelectual in procesul de Invatare / 106
III.3.2. Tehnologia si stimularea invatarii / 107
III.3.3. Tehnologia si stimularea gandirii / 109
III.3.4. Tehnologia si independenta procesului de invatare / 111
III.4. Rolul TIC in realizarea, facilitarea si eficientizarea activitatilor educative din educatia speciala si incluziva / 116
III.4.1. Utilizarea TIC in promovarea transdisciplinaritatii / 117
III.4.2. TIC si stimularea invatarii active / 118
III.4.3. Rolul TIC in constructia colaborativa a cunoasterii stiintifice / 118
III.4.4. Constructia colaborativa a cunostintelor prin PBL (problem based learning) / 120
III.4.5. Invatarea bazata pe proiect (project based learning) / 121
III.4.6. Utilizarea TIC si facilitarea invatarii in context interactiv / 121
III.4.7. Folosirea TIC in acordarea de suport elevilor cu CES / 121
III.4.8. Utilizarea TIC si facilitarea accesului la cunoasterea stiintifica / 122
III.4.9. Utilizarea TIC si favorizarea asimilarii cognitive eficiente / 123
III.4.10. Utilizarea TIC si stimularea gandirii computationale (de calcul) / 124

IV. Proiectarea conditiilor didactice pentru utilizarea eficienta a software-urilor educationale / 125
IV.1. Context – Necesitatea studierii rolului tehnologiilor informationale si de comunicare in educatia speciala si a integrarii unui software educational in lectia interactiva / 125
IV.2. Modul de organizare si structurare a eContent-ului AeL / 128
IV.2.1. Initializarea temei lectiei interactive / 130
IV.2.2. Design instructional (proiectarea pedagogica) / 131
IV.2.3. Analiza populatiei-tinta  132
IV.3. Descrierea resurselor multimedia / 132
IV.4. Design vizual si ergonomia aplicatiei interactive / 143
IV.4.1. Organizare vizuala – principii de proiectare / 144
IV.4.2. E-reading / 145
IV.4.3. Folosirea culorilor / 146
IV.4.4. Structura / design vizual / 147
IV.5. Caracteristici si cerinte psihopedagogice ale unui software educational adaptat elevilor cu nevoi de support in invatare / 148
IV.6. Caracteristici tehnice ale software-urilor educationale / 154
IV.7. Descrierea unei lectii interactive / 155

V. Aplicatii online si mobile pentru dezvoltarea cunostintelor si a vorbirii / 158
V.1. Software-uri logopedice / 159
V.2. Platforme logopedice / 163
V.3.Aplicatii mobile pentru tulburari de limbaj si neurodezvoltare / 165
V.3.1. Aplicatii mobile utilizate in tulburarile de limbaj / 167
V.3.1.1. Exersarea respiratiei – aplicatii pentru limba romana / 167
V.3.1.2. Exersarea pronuntiei – aplicatii pentru limba romana / 168
V.3.1.3. Terapia balbismului – aplicatii pentru limba romana / 169
V.3.1.4. Aplicatii pentru scris-citit in limba romana / 170
V.3.1.5. Aplicatii pentru stimularea dezvoltarii vorbirii / 171
V.3.1.6. Aplicatii utile pentru copiii cu autism / 172
V.3.1.7. Aplicatii utile pentru apraxia de vorbire la copii / 174
V.3.1.8. Aplicatii utile pentru disfagie / 174
V.3.1.9. Aplicatii utile pentru constiinta fonologica / 175
V.3.1.10. Aplicatii utile pentru stimularea dezvoltarii cognitive / 176

VI. Limite ale invatarii digitale / 178
VI.1. Propuneri ameliorative din perspectiva psihopedagogica de integrare a tehnologiei informationale si de comunicare in lectie / 179

BIBLIOGRAFIE / 182

Este deja bine-cunoscut faptul ca tehnologia progreseaza intr-un ritm rapid si continuu, stiinta impulsionand si contribuind intr-o maniera semnificativa la dezvoltarea acesteia. Zilnic apar ocupatii noi. Educatia isi asuma rolul de a-i pregati pe elevi pentru provocari care, din perspectiva profesionala, poate nu au fost inca lansate. Astfel, competenta de a invata este o responsabilitate majora a scolii contemporane. Pentru a dezvolta personalitati capabile sa raspunda nevoilor societatii informationale, achizitiile elevilor trebuie sa fie adaptabile unor nevoi si contexte sociale si profesionale dinamice.
Competentele pe care le dobandesc elevii in scoala trebuie sa permita ancorarea in lumea reala. Sistemele educationale se confrunta, la nivel mondial, cu dezvoltarea rapida a societatii informationale, unde abilitatile si deprinderile de manipulare a informatiei sunt absolut necesare pentru a supravietui. Competitia economica si industriala creeaza si adanceste contradictia dintre posibilitatile de asimilare de care dispune elevul, pe de o parte, si cerintele impuse de viata contemporana si structura actuala a scolii, pe de alta parte, reclamand ridicarea nivelului de scolarizare a tuturor categoriilor sociale.
La nivel international, multe tari declara in prezent ca integrarea tehnologiilor de informare si comunicare (TIC) in sistemul lor educational reprezinta un obiectiv principal. Un impact major al acestei decizii se poate constata la nivelul procesului de proiectare si elaborare curriculara. Documentul de fata isi propune sa raspunda necesitatilor actuale generate de implementarea unui curriculum bazat pe tehnologii informationale si de comunicare, participand la compatibilizarea practicii didactice cu aceasta noua orientare.
Esenta acestui curriculum, bazat pe integrarea tehnologiilor informationale si de comunicare in demersurile curente de instruire, consta in reconsiderarea modului in care se produce invatarea si a rolului celor doi actori educationali majori: cadrul didactic si elevul. In acest nou context, documentul de fata isi propune sa ofere o perspectiva teoretica si structurala asupra curriculum-ului TIC, precum si asupra rolului si ponderii diverselor componente ale sistemului curricular in proiectarea ofertei de invatare bazate pe integrarea tehnologiilor informationale si de comunicare in activitatea de instruire si evaluare.
Astfel, vor fi abordate paradigmele epistemologice majore cu rol de fundamentare, o serie de teorii asociate acestora, dar si elemente care orienteaza procesul de proiectare curriculara: principii si criterii cu rol proiectiv.
TIC a devenit un motor important al vietii de zi cu zi si al activitatii economice. Majoritatea covarsitoare a oamenilor de astazi utilizeaza computerul pentru o varietate de scopuri; pentru tanara generatie in special, utilizarea unui computer este o activitate normala, de zi cu zi. Integrarea calculatoarelor in domeniul educatiei reflecta aceste tendinte.
Folosirea cu succes a calculatoarelor in contexte educationale depinde nu numai de disponibilitatea lor, dar si de familiarizarea utilizatorilor cu acestea. Acest lucru este valabil si pentru accesul la internet.
Asteptarile si exigentele societatii, in general, si ale mediului profesional, in special, traverseaza un moment de schimbari fundamentale. „Secolul XXI a adus deja schimbari istorice mediului profesional. Era cunoasterii reclama un flux continuu de angajati bine formati, angajati care sa utilizeze puterea creierului si instrumente digitale pentru a pune in aplicare, in munca de zi cu zi, competente bine slefuite. Mediile profesionale se bazeaza astazi, din ce in ce mai mult, pe lucrul colaborativ in echipe, ai caror membri sunt, de multe ori, in locatii diferite si au nevoie sa utilizeze o gradina zoologica de instrumente si servicii pentru a-si coordona proiectele” (Trilling si Fadel 2009).
Aceste schimbari pot fi constatate si la nivelul perceptiilor sociale asupra a ceea ce inseamna competentele secolului XXI, identitatea culturala si etnica, dar si alfabetizarea, a carei componenta-nucleu este si alfabetizarea digitala.
Aceste schimbari majore, care se petrec la nivel social, se reflecta, fara indoiala, si la nivelul educatiei formale. Diferite forme ale tehnologiilor informationale si de comunicare (TIC) sunt puse in discutie, analizate, discutate sau pur si simplu observate. In contextul de implementare a unui curriculum bazat pe tehnologii informationale si de comunicare in invatamantul special, rolul TIC este acela de a fi un instrument care sa produca invatare, sa sustina comunicarea si exprimarea individuala autentica, integrat benefic in parcursul educational al elevilor. TIC nu este un instrument propriu spatiului scolii, ci poate fi integrat si in programul personal al elevului.
Fiecare dintre nivelurile sistemului de invatamant, de la invatamantul prescolar pana la cel universitar sau chiar invatarea pe tot parcursul vietii, este supus impactului transformarilor descrise anterior. Asa cum o dovedesc cercetari recente (Heckman 2010), nivelul prescolar si preuniversitar sunt stadiile cu cel mai mare impact la nivel de achizitii influentate de utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicare, urmand ca la scolarii mijlocii si mari TIC sa sustina colaborarea, dezvoltarea gandirii critice si a rationamentelor logico-deductive complexe. „Primii ani din dezvoltarea unui copil reprezinta stadiul cel mai sensibil din perspectiva achizitiilor de natura cognitiva, in timp ce adolescenta este momentul optim pentru achizitiile de natura non-cognitiva. Interventiile de remediere se pot dovedi costisitoare si adesea ineficiente” (Heckman 2010). 

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!