Polifonii culturale. Limba, Cultura și Civilizația turcă în Lume. Studii de Caz. KÜLTÜREL ÇOKSESLILIK.Dünyada Türk Dili, Kültürü ve Medeniyeti. Bildiriler-Katalog

Conferinta internationala Polifonii culturale, limba, cultura si civilizatia turca in lume, organizata incepand cu anul 2013 de Centrul de Cercetare Metacognitie si Transdisciplinaritate al Facultatii de Litere, Universitatea „Ovidius” din Constanta, a deschis anul acesta cea de-a treia editie cu o invitatie la o suma de interogatii asupra inter-/multiculturalitatii, din perspectiva unui cogito transdisciplinar, a carui intentie a fost sa coaguleze o ontologie simbolica ce a rezultat din convergentele, complementaritatile, armoniile imaginarului artistic creativat de confluenta dintre Orient si Occident.

Studiile selectate pentru acest volum colectiv al conferintei au adunat, intr-un creuzet multicolor, modele de cultura si de literatura atat de diferite, uneori contradictorii, reusind sa descrie complexitatea unor geografii culturale, in care cunoasterea s-a realizat printr-un efort de sinteza, datorat deschiderii catre “celalalt”, ca factor al alteritatii. Spatii de cultura si de civilizatie foarte diferite s-au interogat reciproc intr-un exercitiu de lamurire, atent sa surprinda atat diferentele identitare, cat si limbajul comun al valorilor universale, sesizate in universul unei etici superioare, ale carei valori supraordonate raman, indiferent de jocul geografiilor culturii, adevarul, binele, armonia. A fost evident efortul participantilor la conferinta de a depasi un eventual handicap al heterogenitatii, riscant pentru o tematica atat de versatila si aplicata unor spatii de cultura si de civilizatie complexe din punct de vedere identitar.

Conceptul unificator al interventiilor a fost multiculturalitatea, in acceptiunea pe care acest operator teoretic si-a asumat-o in anii 1980 in discursul occidental, ca solutie de consens intre minoritatile lingvistice, etnice, religioase, sexuale care se considerau victime ale injustitiei, in raport cu majoritatea, in cadrul unei societati liberale, democratice. Diversitatea culturala a interventiilor stiintifice a creat un spatiu de interferenta a unor limbaje artistice polifonice, tot atatea fiinte si gandiri, in creuzetul alchimic al imaginaruilui simbolic ce leaga epifanic si teofanic culturile lumii. Heterogenitatea nu a fost considerata un handicap, ci un aspect pozitiv. Toleranta nu a fost doar o chestiune de politica exprimata corect in spatiul public, ci efort de integrare a celuilalt in exercitiul interogativ al eului aflat in fata unei lumi date. Globalismul a impus recunoasterea diferentelor si dialogul consensual al culturilor. In afara valorilor de libertate si egalitate, s-a adaugat, cu fiecare sustinere publica si valoarea autenticitatii, acordand dreptul la adevar fiecarei culturi. La Constanta, in perioada 26–28 noiembrie 2015, s-au conjugat ideea de unitate sociala cu ideea de pluralitate culturala. 17 In acest an conferinta a fost organizata in parteneriat cu Uniunea Democrata Turca din Romania si a celebrat, suplimentar, Ziua Profesorului Turc de pretutindeni. In acest context, de o relevanta exceptionala s-a dovedit modul in care se gestioneaza diferentele intre culturile care interfereaza in vecinatatea geografica ori transfrontaliera, ne referim aici la cultura romana si la cultura turca, acest dialog consensual al celor doua universuri cultural-artistice, fiind un factor decisiv al identitatii. In ceea ce priveste identitatea romaneasca, aceasta demonstreaza un comportament adaptiv, replicile culturale nefiind niciodata atat de fidele incat sa anuleze specificul national, ci mai degraba pregatite sa produca “replici mutante” intr-un organism nou, in continua transformare si cautare de sine.

Acest proces transformator al culturii contaminate de valorile unei alte culturi este mecanismul care permite transmiterea reala a valorilor universale, gratie noilor matrici identitare create. In consecinta, cu cat deschiderea spre universalitate al unei culturi este mai autentica, cu atat creste si interesul pentru definirea dimensiunii identitare a fiintei sale, se contureaza accentele de autohtonizare. Din acest punct de vedere, dialogul lumilor fictionale in spatiul imaginarului simbolic a deschis un dialog intemeietor, purtat dincolo de granitele regionale S-au reperat astfel modele de umanitate, care transcend in ultima instanta granitele specificului national sau regional. Culturile diseminate in corpusul interesantelor prelegeri sustinute in programul conferintei au ordonat inevitabil si un spatiu axiologic. Conceptele puse in joc, imagologia, ideologiile, sistemul de valori propriu, simbolurile ca forma de limbaj cultural au configurat discursuri marcatoare de identitate. Pentru cateva zile, in spatiul academic constantean a fost posibila circulatia libera a produselor culturale ale fiecarei tari participante, in realitate, tot atatea modele de intelegere a existentei, modele de comportament, sisteme de valori, reflectand in oglinda idealuri, identitati, un amestec fascinant de stari emotionale si sisteme de gandire, combinatii de conjunctura ale acestora, o tesatura care, in final configureza o lume, aflata la confluenta unei serii de “noi” si “ceilalti”, o asumare colectiva si individuala a unei identitati creatoare de rost, de ordine, in cele din urma, formatoare de cosmos. Textul literar, filmic, lingvistic a identificat tiparele ethosului colectiv al culturilor reprezentate in cadrul conferintei, identificand elementele care structureaza identitatea culturala a unui popor, limba vorbita, istoria, religia, traditiile, obiceiurile comune institutiile care ii structureaza spatiul public, spatiul social, precum si formele puterii politice dintr-o perspectiva globala a expertizei literare.

O parte importanta dintre studiile ce compun acest volum colectiv al conferintei a adus in discursul lor termini-cheie in educatia contemporana, precum pluridisciplinaritate si transdisciplinaritate. Literatura a fost investigata in dialog cu artele vizuale, cu filosofia, psihologia, istoria, etnologia, antropologia, creandu-se sinergic campuri cognitive multidisciplinare. De asemenea un loc important in economia conferintei l-a avut problematica limbii turce in lume, cu toate distinctiile 18 operative: didactica predarii limbii turce ca limba materna/limba moderna, teme si valori universale in literatura turca, arta si traditie turcica, istorie si civilizatie turca. Universitatea „Ovidius” din Constanta, Facultatea de Litere, impreuna cu Agentia Turca pentru Colaborare si Coordonare (TIKA) Bucuresti si Uniunea Democrata Turca din Romania au participat activ la organizarea acestui eveniment cultural si stiintific, motiv pentru care Facultatea de Litere, prin institutia decanatului, precum si Centrul de cercetare Metacognitie si transdisciplinaritate al Departamentului de Filologie romana, limbi clasice si balcanice aduc vii multumiri organizatorilor. Conf.univ.dr. Lacramioara BERECHET