Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Universitara Limba greaca veche. Sintaxa cazurilor. O noua teoretizare - MARIA-LUIZA DUMITRU-OANCEA

-35%
30,00 Lei 19,50 Lei

ISBN: 978-606-28-0340-7

DOI: 10.5682/9786062803407

Anul publicării: 2015

Editia: I

Pagini: 318

Editura: Editura Universitara

Autor: Maria-Luiza Dumitru-Oancea

Stoc limitat
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062803407 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)

Tratatul de fata regandeste din temelii functiile sintactice ale cazurilor si resistematizeaza materialul informativ cuprins in literatura de specialitate, nu de putine ori contradictoriu, stufos, incomplet, ba chiar, am spune, lipsit de rigurozitate stiintifica pe alocuri. Tratatul de sintaxa cazurilor limbii vechi grecesti nu ofera o abordare exhaustiva, prin reluarea unor notiuni care, in opinia noastra, actualmente nu suporta amendari majore, ci mai curand pune la dispozitia specialistilor si, desigur, a studentilor, o noua teoretizare a sintaxei cazurilor, care necesita de multa vreme o repunere a problemei.   

  • LIMBA GREACA VECHE. SINTAXA CAZURILOR. O NOUA TEORETIZARE

    Descarca

MARIA-LUIZA DUMITRU-OANCEA

DIRECTII DE CERCETARE: Mitologie, Antropologie culturala, Didactica

STUDII UNIVERSITARE
Doctor in Filologie, Universitatea din Bucuresti, cu lucrarea Arhetipul Mortii si al Monstrului Antropofag in Literatura Latina. Paralele Mitico-Folclorice. Conducatorul tezei: profesor dr. Eugen Cizek, 2004.
Masterat in Filologie Clasica, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine cu lucrarea Cultul Lupului, Cultul Craniului Si Antropofagia: Simbolism Primitiv si Transformari Mitice si Folclorice. Conducatorul lucrarii: conferentiar dr. Gabriela Cretia, 1996.
Licenta in Filologie Clasica, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine. Structuri Arhaice Religioase in Literatura Greaca Si Latina Si in Folclorul Romanesc. Conducatorul lucrarii: conferentiar universitar dr. Gabriela Cretia. 1998-1995.

ACTIVITATE DIDACTICA
Lector univ. dr., Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine (2005- prezent)
CURSURI: Sintaxa Limbii Vechi Grecesti, Curs de Civilizatie, Sincronie Si diacronie, Morfologia descriptiva a Limbii Vechi Grecesti, Metodica. 
CURSURI PRACTICE: Homer (Odysseia),  Apollonios din Rhodos (Argonautika), Apollodoros (Bibliotheke), Vergilius (Aeneis), Plutarh (Vitae parallelae – Alexandros), Mitografie greco-romana (Homer, Hesiod, Apollodoros, Apollonios, Ovidius, Vergilius etc.).
SEMINARII: Morfologie Descriptiva Greaca, Sintaxa Greaca, Limba Veche de profil (Limba Greaca Si Limba Latina), Limba Veche de Izvor (Limba Greaca), Metodica Latina si Greaca, Practica pedagogica.

Asistent universitar, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine. (2000- 2005)
CURSURI: Morfologie Descriptiva a Limbii Vechi Grecesti, Paleografie Latina Si Greaca Veche.
CURSURI PRACTICE: Mitologie greco-romana (anul I masterat), Plutarh (Vitae parallalelae – Alexandros; De Iside Osiride), Platon (Protagoras).
SEMINARII: Morfologie Descriptiva a Limbii Vechi Grecesti, Sintaxa propozitiei limbii vechi grecesti, Metodica greco-latina, Limba Veche de Profil- facultatea de Litere si facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Limbi romanice - (Limba Greaca Veche Si Limba Latina), Limba veche de izvor – facultatea de istorie -(Limba Greaca Veche).

Practica pedagogica
Profesor titular, SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX, Bucuresti (1995-2000)

DISCIPLINE PREDATE: Limba Greaca Si Limba Latina

FUNCTII DIDACTICE
Membru in Comisia de definitivat (2010-2012).
Membru in Comisia de admitere la ciclul de licenta (2010-2011).
Membru in Comisia de susținere a disertației de licenta (2010-2012).
Membru in Comisia de susținere e examenelor de licenta (2010-2012).
Membru in Comisia de susținere a examenelor de gradul al II-lea – corectura teze - (2012).
Membru in Comisia de inscrieri la masteratul organizat de Facultatea de Limbi si Literaturi Straine din Bucuresti (2011-2012).
Membru in Comisii de Promovare la gradul de preparator (Simona Georgescu) si la gradul de lector (Theodor Georgescu, Tudor Dinu, Cezar Tabarcea, Simona Nicolae), Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti (2007-2008).
Decan de an, Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti (2005-prezent).
Membru in Comisia de Licența (2010-2011), Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti (subiectar, corectura, coordonare teze de licența supravegherea candidatilor).
Membru in Comisia de Definitivat (2010-2011), Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti (subiectar, corectura, supravegherea candidatilor).
Membru in Comisia Centrala de Admitere si Preadmitere la Facultatea de Limbi Si Literaturi Straine Si la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti (2000, 2004- 2006, 2011: primirea dosarelor de inscriere, supravegherea candidatilor, corectura).
Membru in Comisia Nationala pentru Curriculum, Grupul de Lucru pentru Limba Greaca Veche. MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII (2000, 2001, 2004- 2006).
Membru in Comisia Nationala pentru intocmirea programelor analitice de pregatire a gradelor didactice Definitivat, Gradul II Si Gradul I, MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII. Poiana Pinului, 2001.
Membru in Comisia de Organizare a Olimpiadei de Limbi Clasice, Faza Nationala, MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII (2002).
Profesor pregatitor al Lotului Olimpic Roman participant la Faza Internationala a Olimpiadei de Limbi Clasice (Certamen Ciceronianum Arpinas), UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII. BuSteni (2000).
Membru in Comisia de Organizare a Olimpiadei de Limbi Clasice, Faza Judeteana, INSPECTORATUL SCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI (1995-2001).
Profesor Metodist pentru Limba Greaca Veche, INSPECTORATUL SCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI (1999).

ORGANIZARE CONGRESE ŞI CONFERINTE
Membru in Comitetul de organizare al Colocviului internațional Expresii ale fricii din Antichitate pana in lumea contemporana, Bucuresti, 29-30 martie 2013, organizat sub patronajul Societatii de Studii Clasice din Romania si al Institutului de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti.
Membru in comitetul de organizare al Conferintei internationale Classica Romano-Dacica, Bucuresti – Constanta, 25-29 septembrie 2008, prezidat de prof. dr. Eugen Cizek si prof. dr. Gabriela Cretia si organizat sub egida Societatii de Studii Clasice din Romania.
Membru in comitetul de organizare al Sesiunii internationale a Euroclassica, Bucuresti, septembrie 2008, prezidat de prof. dr. Eugen Cizek si prof. dr. Gabriela Cretia si organizat sub egida Societatii de Studii Clasice din Romania.
Membru in Comitetul de organizare al Colocviului international Locus in fabula Locuri, nume, mituri, Bucuresti, 27-28 septembrie 2010, organizat sub patronajul Societatii de Studii Clasice din Romania si al Institutului de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti.

ATRAGERE SI DISEMINARE STUDENTI
Conducator teze de licenta (2010-2012)
Consiliere studenti.
Redactare de recomandari pentru studenti merituosi in vederea obținerii de burse internationale (Portugalia, Universitatea din Coimbra, 2011, modulul de licenta, stud. Stoian Isabela; Franta, Universitatea din Lyon, 2010, modulul doctoral, drd. Andreea Stefan  etc.).

ACTIVITATI SI FUNCTII ADMINISTRATIVE                  
Vice-Presedinte, SOCIETATEA HUMANITAS CHRISTIANA, Bucuresti, (2000-prezent).
Trezorier, SOCIETATEA ROMANA DE STUDII CLASICE (2002-prezent).
Trezorier, Catedra de Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2000-prezent).
Secretar al Biroului Catedrei de Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2004-prezent).
Reprezentant al Catedrei de Filologie Clasica la Targul Educatiei, Universitatea din Bucuresti (2006-2007, 2008, 2010-2012).
Reprezentant al Catedrei de Filologie Clasica la Portile Deschise, Universitatea din Bucuresti (2006-2007, 2008, 2010-2012).

PREMII SI DISTINCTII
Premiul ARISTARH al SOCIETATII ROMANE DE STUDII CLASICE pentru Memoriul de Studii Aprofundate Cultul Lupului, cultul craniului si antropofagia: simbolism primitiv si transformari mitice si folclorice, 1996.

AFILIERI STIINTIFICE
Membru in SOLIDARITATEA UNIVERSITARA, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI (2002-prezent).
Membru in SOCIETATEA ROMANA DE STUDII CLASICE (1996-prezent).

LIMBI STRAINE CUNOSCUTE
Franceza si Engleza.

PREZENTARI LA CONFERINTE SI REUNIUNI
▪ „Mocking Epic and Tragic Patterns in Apollonius of Rhodes’ Argonautica”, 5th Annual International Conference on Literature, Languages and Linguistics, Athens, Greece, 9-12 iulie 2012, Athens Institute for Education and Research.
▪„Retorica suspansului in Argonauticele lui Apollonios din Rhodos”, Colocviul international Receptarea antichitatii greco-latine in culturile europene. Sub semnul lui Hermes. Editia a V-a, 11-12 mai 2012, Universitatea din Craiova, Facultatea de Litere, Societatea de Studii Clasice din Romania – Filiala Craiova.
▪„Ironizarea tiparelor epice si tragice in Argonauticele lui Apollonios din Rhodos”, Colocviul Lupus in fabula. Locuri, nume, mituri, Bucuresti, 27-28 septembrie 2010, organizat sub patronajul Societatii de Studii Clasice din Romania si al Institutului de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti.
▪„Antiospetia in Odysseia homerica”, sedinta SOCIETATII ROMANE DE STUDII CLASICE, Bucuresti, decembrie, 2009.
▪„Tehnici de mistificare a Sacrului in literatura mitologizanta a Greciei antice”, Colocviul international LATINITATE – ROMANITATE – ROMANITATE, Editia a VII-a, Sectiunea "Dialogul cultural in Europa", Targoviste, sesiunea 9-11 mai 2008.
▪ Curs de metodica: Macroproiectarea unui proiect ce caracterizeaza sfarsitul unei unitati de invatare; Proiectarea in perspectiva trans: construirea optionalului integrat; Propuneri de teme pentru Optionalul integrat: De la lume adunate; Scriitori greci si latini in operele carora sunt atestate referiri la tara noastra; Femeia in literatura latina, prezentat in cadrul grantului CCD privind Metodica Limbii Latine, sesiunea octombrie 2007-ianuarie 2008.
▪„Phileo Si Agapao: iubirea omului Si iubirea lui Dumnezeu in versiunile romanesti ale Bibliei”, Colocviul international RECEPTAREA ANTICHITATII GRECO-LATINE IN CULTURILE EUROPENE, sectiunea CULTURA, ISTORIE SI CIVILIZATIE, 23 noembrie 2007, Facultatea de Litere, Catedra de Lingvistica Generala si Limbi Clasice -  Societatea de Studii Clasice din Romania, Filiala Craiova.
▪„Legile ospitalitatii in lumea greco-romana”, Colocviul international LATINITATE – ROMANITATE – ROMANITATE, editia a VI-a, Targoviste, 11-13 mai 2007, Universitatea "Valahia".
▪„Mitul lui Polyphemos. Jocul manipularii si al ignorantei reciproce”,  Simpozionul international CIVILIZATIE EUROPEANA – UNITATE, UNICITATE, DESCHIDERE – II, 3 – 8 OCTOMBRIE 2006, Uniunea Scriitorilor din Romania, Fundatia pentru poezie "Mircea Dinescu", Fundatia Culturala Est – Vest.
▪„Thanatos, représentation masculine de la mort en Grece archaïque”, International Symposium: Ethnic contacts and Cultural Exchanges North and West of the Black Sea, 12 – 17 iunie, 2005, sectiunea Ancient History and Archaeology, Academia Romana – Filiala Iasi, Institutul de Arheologie, Institutul de Istorie "A.D. Xenopol".
▪ „Tipare mitologice antice si reprezentari moderne. Ielele in folclorul literar romanesc”, sectiunea Mentalitati – Mitologie Comparata., Colocviul international LATINITATE – ROMANITATE – ROMANITATE, editia a IV- a, Targoviste, 6 – 8 mai, 2005, Universitatea "Valahia".
▪„Sacrificiul Fondator in Roma Arhaica”, sedinta SOCIETATII ROMANE DE STUDII CLASICE, Bucuresti, martie, 2004.
▪„Speculatii asupra misticei legaturi dintre Numa Pompilius Si Nimfele Camenae”, Colocviul Timpul, Timpurile, a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, 2000.
▪„Structuri Religioase Arhaice in Basmul Fantastic Povestea lui Harap-Alb”, Cercul de Literatura al Catedrei de Filologie Clasica, UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI, 1997.

GRANTURI
1. Membru in cadrul proiectului de cercetare PN-II-ID-PCE-2007-1, proiect de cercetare exploratorie finantat de CNCS, cu titlul : TOPONIMIA MITICA EUROPEANA. GLOSAR SI BAZA DE DATE INTERACTIVA PENTRU STUDIUL TOPONIMELOR CU RELEVANTA MITOLOGICA DIN SPATIUL GRECO-LATIN, director : prof. univ. dr.Florica Bechet (2007-2011).
2. Membru in cadrul proiectului academic de Traducere a operelor Sfintilor Parinti, initiat si finantat de Patriarhia Romana,  cu lucrarea Sfantul Ieronim - „Scrisori” (2010-2011).
3. Membru in cadrul grantului initiat de CCD privind Metodica Limbii Latine, sesiunea octombrie 2007- ianuarie 2008.

Introducere / 7

Lista abrevierilor / 11

Sintaxa cazurilor / 15

Sintaxa vocativului / 21

Sintaxa nominativului / 29

Sintaxa acuzativului / 52

Sintaxa genitivului / 103

Sintaxa dativului / 234

Concurenta cazurilor / 289

Sintaxa prepozitiilor (breviar) / 298

Anexa – texte grecesti (insotite de un model de analiza sintactica) / 306

Bibliografie selectiva / 314

Limba greaca veche. Sintaxa cazurilor. O noua teoretizare regandeste din temelii functiile sintactice ale cazurilor si resistematizeaza materialul informativ cuprins in literatura de specialitate, nu de putine ori contradictoriu, stufos, incomplet, ba chiar, am spune, lipsit de rigurozitate stiintifica pe alocuri.
Tratatul nostru de sintaxa cazurilor limbii vechi grecesti nu ofera o abordare exhaustiva, prin reluarea unor notiuni care, actualmente, nu suporta amendari majore (e.g. pronumele, numarul, genul, aspectul, modul, timpul, diateza etc.), ci mai curand pune la dispozitia specialistilor si, desigur, a studentilor, o noua teoretizare a sintaxei cazurilor care necesita de multa vreme o repunere a problemei (e.g. reinterpretare, redenumire, reclasificare, adancirea explicatiilor ori chiar amendarea celor vechi). 
Am intentionat sa explicam faptele de limba nu doar sub raport strict sintactic, ci si semantic, intelegand mai bine perspectiva din care este privita o anumita realitate si, prin urmare, motivul pentru care unul sau mai multe cazuri concureaza pe aceeasi functie sintactica. Adancind analiza noastra, am ajuns la concluzia ca aspectul verbal se desavarseste prin complinirile sale predicative (complemente si circumstantiale) care contribuie la definitivarea perspectivei semantice.
Am optat, in demersul nostru teoretic, pentru o interpretare functionala a sintaxei, pornind de la definirea valorilor morfologice (cazurile) catre precizarea functiilor sintactice, si nu invers, nescapand din vedere ca intre valoare si functie exista o corelatie constanta si biunivoca. Pentru limbile IE vechi palierul morfologic pe care se grefeaza nivelul superior al functiilor sintactice este cel care conteaza. De aceea generativismul nu se poate aplica limbilor vechi cu sistem flexionar dezvoltat, pentru care topica este aleatorie, arbitrara si nu impieteaza mai deloc asupra mesajului.
Optiunea noastra a fost aceea de a descrie limba greaca ca limba IE surprinsa la limita dintre etapa IE veche si cea medie.
Neintentionand sa realizam aici istoricul gramaticilor grecesti scrise in ultimele veacuri, dorim doar sa subliniem aici propria noastra situare in cotinuarea demersului inceput de Humbert (continuat ulterior indeaproape de Stef) si a celui propus de Adrados in sintaxa sa functionala, de la cea dintai preluand explicarea istorica a alcatuirii si evolutiei limbii grecesti, iar de la cea de-a doua, abordarea functionala.
Ne-am intemeiat analiza noastra lingvistica pe un numar generos de exemple, unele preluate din tratatele de specialitate (Adrados, Humbert, Smyth, Riemann – Cucuel, Stef), dar multe dintre acestea au fost selectate din textele autorilor pe care i-am studiat impreuna cu studentii la orele de seminar si de curs practic (Homer, Herodot, Xenophon, Thucydides, NT, VT), ori sunt chiar rodul cautarilor noastre de-a lungul timpului. Exemplele au fost date cu trimiterile precise, in afara expresiilor idiomatice care revin in numeroase texte. Am considerat binevenita extinderea paletei acestora uneori pana catre secolul al II-lea (Galenus etc.), iar traducerea integrala a pasajelor ne apartine.
Totodata, am tinut cont, in analiza propusa, si de mentalitatile societatii grecesti fara de care nicio analiza lingvistico-pragmatica nu se poate considera coerenta.
De asemenea, am socotit necesara prezentarea unei scheme functionale la finalul fiecarui capitol dedicat cate unui caz gramatical pentru a inlesni priceperea derivarii functionale a fiecarei functii sintactice specifice unui caz, precum si nivelele de derivatie ale acestora (primara, secundara, tertiara etc.).
Am alcatuit, de asemenea, un capitol extrem de necesar privitor la Concurenta cazurilor, inexistent pana acum in tratatele de sintaxa greaca cunoscute.
Tratatul nostru s-a concentrat, de asemenea, si asupra problemei sintaxei largi a prepozitiilor pe care a incercat sa o sistematizeze functional si, desigur, sa o amendeze si, astfel, sa o clarifice in mare parte, aducand in plus fata de cercetarile anterioare o abordare a acestora din perspectiva aspectuala. Clasificarea noastra propune deci o regandire a sistemului prepozitional pe trei nivele: 1. nivelul aspectual (prepozitii aspectuale); 2. nivelul circumstantial (prepozitii-regim al unor circumstantiale) si 3. nivelul complementului (prepozitii-regim al unor complemente). In prezentarea acestora am optat pentru reliefarea functiilor sintactice pe care le genereaza in combinatie cu anumite cazuri, iar nu pentru sistemul care avea in vedere clasificarea lor in functie de numarul de cazuri cu care se construiesc.
Adeseori ne-am folosit in demersul nostru si de interpretarile profesorului Dan Slusanschi puse la dispozitie in binecunoscuta Sintaxa a  limbii latine (1994, vol. I), intrucat greaca si latina au foarte multe asemanari in sistemul sintactic, insa nu de putine ori ne-am situat critic fata de aceasta, adaugand uneori explicatii suplimentare ori chiar inovand, dar si preluand unele luari de pozitie care ni s-au parut relevante.
Acest prim tratat de sintaxa a cazurilor limbii vechi grecesti va fi in chip necesar urmat indeaproape de un al doilea tratat privind sintaxa frazei limbii vechi grecesti, intitulat Limba greaca veche. Subordonarea. O regandire a fundamentelor teoretice. Unele dintre problemele de sintaxa care vor fi abordate in cel de-al doilea tratat sunt deja deschise in studiul de fata.
Dar, pentru ca acest volum sa vada lumina tiparului, gandurile noastre de multumire si de recunostinta se indreapta mai ales catre colegii nostri care ne-au incurajat aceasta initiativa (prof. univ. dr. Ana-Cristina Halichias, prof. univ. dr. Mariana Baluta-Skultéty, conf. univ. dr. Florentina Nicolae, conf. univ. dr. Alexander Baumgarten etc.), dar si catre studentii si colaboratorii (Remus Iosifescu, Cosmin Constantin etc.) care, nu de putine ori, ne-au oferit un extrem de valoros sprijin tehnic.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!