Editura Universitara Strategii didactice interdisciplinare utilizate pentru motivarea elevilor in lectia de literatura

nou
37,00 Lei

ISBN: 978-606-28-1351-2

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062813512

Anul publicării: 2021

Editia: I

Pagini: 256

Editura: Editura Universitara

Autor: Mihaela Stanciu

In stoc
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062813512 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
"Lucrarea propusa de doamna Mihaela Stanciu are meritul de a reconsidera, reevalua si contextualiza statutul interdisciplinaritatii in eficienta acestei perspective printr-o demonstratie bazata pe o cercetare ce incumba atat raportari constatative, cat si proiective, cu note de cercetare actiune,de dezvoltare metodologica, de interventie in plan educational."

Prof. univ. dr. Constantin Cucos, 
Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei,
Universitatea "l. I. Cuza" Iasi


"Am convingerea ca aceasta lucrare poate deveni un adevarat imbold si pentru tinerii actori si pedagogi in alegerea textelor literare clasice pentru a fi lucrate cu elevii in cadrul orelor de teatru, utila inclusiv profesorilor care desfasoara activitati de predare a literaturii, precum si activitati artistice in invatamantul preuniversitar."


Prof. univ. dr. Bogdana Darie Cretu, 
Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "I. L. Caragiale" Bucuresti
  • Strategii didactice interdisciplinare utilizate pentru motivarea elevilor in lectia de literatura

    Descarca
MIHAELA STANCIU

Rezumat / 7

Abstract  / 12

Cuprins  / 16

Lista tabele / 19

Lista figuri  / 22

Introducere in problematica domeniului  / 23

Capitolul I. Fundamente teoretice. Concepte epistemologice, didactice si interdisciplinare / 28
Interdisciplinaritatea. Clarificari conceptuale /  28
Formarea profesionala si interdisciplinaritatea  /  30
1.3 Strategii didactice  / 33
1.3.1 Conceptul de strategie  / 33
1.3.2 Strategii didactice interdisciplinare. Operationalizare  / 35
1.4 Teorii si modele ale motivatiei. Motivatia extrinseca si motivatia intrinseca /  51
1.4.1 Abordarea umanista. C. Rogers  / 52
1.4.2 Abordarea behaviorista. B. F. Skinner  / 53
1.4.3 Abordarea socio‑cognitiva. R. Viau  / 54

Capitolul II. Metodologia cercetarii in didactica interdisciplinara a literaturii /  57
2.1 Identitatea cercetarii noastre interdisciplinare. Valori simbiotice intre cercetarea‑dezvoltare si cercetarea‑actiune  / 57
2.2 Intrebarile, scopul si obiectivele proiectului de cercetare  / 58
2.3  Variabilele cercetarii si ipotezele de lucru in cercetarea temei  / 60
2.3.  Variabilele cercetarii  / 60
2.3.2 Ipotezele cercetarii  / 61
2.4 Esantionul cercetarii. Caracteristici  / 62
2.5  Metode, tehnici si instrumente de cercetare  / 71
2.5.1 Studiul de caz. Variante operationale  / 71
2.5.2 Metode, tehnici si instrumente de cercetare in studiul de caz „Arta teatrala in lectia de literatura”  / 74
2.5.2.1  Colectarea datelor: observarea, interviul semi‑dirijat, ancheta pe baza de chestionar / 74
2.5.2.2 Analiza calitativa si cantitativa a corpusului. Instrumente de cercetare /  87
2.5.2.3 Metode de analiza statistica  / 98
2.5.3 Metode, tehnici si instrumente de cercetare in studiul de caz „Mentimeter si lectia de literatura”  / 99
2.5.3.1 Colectarea datelor: observarea, interviul semi-dirijat, ancheta pe baza de chestionar  / 99
2.5.3.2 Analiza calitativa si cantitativa a corpusului. Instrumente de cercetare  / 102
2.5.3.3  Metode de analiza statistica  / 106
2.5.4 Metode, tehnici si instrumente de cercetare in studiul de caz „Experiential versus Digital”  / 106
2.5.4.1 Colectarea datelor: observarea, tehnica scenariului, ancheta pe baza de chestionar  / 106
2.5.4.2 Analiza calitativa si cantitativa a corpusului. Instrumente de cercetare  / 113
2.5.4.3 Metode de analiza statistica /  132

Capitolul III. Rezultate, interpretari, comentarii  / 134
3.1. Rezultatele cercetarii ‑ studiu de caz „Arta teatrala in lectia de literatura” / 134
3.1.1 Analiza practicilor teatrale  / 134
3.1.1.1 Un proiect didactic ‑ aplicativ de (auto)formare profesionala Interdisciplinara. Schita de operationalizare  / 139
3.1.1.2 Strategii didactice interdisciplinare. Investigatie si constructie / 149
3.1.1.3 Tehnica scenariului pedagogic  / 154
3.1.2 Masurarea motivatiei de a invata a elevilor  / 172
3.1.3 Perceptia profesorului privind utilizarea strategiilor didactice  interdisciplinare prin recursul la arta teatrala  / 179
3.2 Rezultatele cercetarii ‑ studiu de caz „Mentimeter in lectia de limba si literatura romana”  / 193
3.2.1 Analiza practicilor scolare. Sistemul de raspuns Mentimeter / 193
3.2.2 Masurarea motivatiei de a invata a elevilor  / 197
3.2.3 Perceptia profesorului cu privire la utilizarea unei strategii didactice interdisciplinare cu recurs aplicativ tehnologic  / 203
3.3 Rezultate in cercetarea ‑ studiu de caz „Experiential versus Digital” / 204
3.3.1 Formarea cadrelor didactice si practicile pedagogice in domeniul didacticii disciplinelor filologice  / 204
3.3.2 Perceptia profesorilor privind utilizarea strategiilor didactice  interdisciplinare aplicate  / 212
3.3.3 Masurarea motivatiei de a invata a elevilor de gimnaziu si liceu, nivel urban si rural  / 218

Capitolul IV. O reconstructie continua a teoriei si a practicilor la clasa  /  234
4.1 Valorile adaugate de cercetarea ‑ studiu de caz „Arta teatrului in lectia de literatura”  / 234
4.2 Valorile adaugate de cercetarea ‑studiu de caz „Tehnica Mentimeter in lectia de limba si literatura”  / 236
4.3 Valorile adaugate de cercetarea ‑studiu de caz „Experiential versus Digital”  /  237

Bibliografie  / 244

Utilizarea strategiilor didactice interdisciplinare, in scopul stimularii motivatiei elevilor in studiul literaturii, este subiectul cercetarii mele, inscriindu‑se in contextul cercetarilor din Stiintele Educatiei care isi aduc contributia la identificarea activitatilor pedagogice, determinante in angajamentul cognitiv al elevilor si in perseverenta intr‑o sarcina de lucru (Viau, 2014). 
Marile schimbari ce caracterizeaza societatea secolului XXI, precum digitalizarea si mondializarea, impun didacticii domeniului literaturii o regandire a metodelor si a practicilor sale, cu scopul de a raspunde nevoii reale a elevilor: aceea de a fi pregatiti sa traiasca in lumea de maine. Aceasta situatie necesita o repunere in dezbatere a strategiilor didactice, cu atat mai mult cu cat profesorii, cat si anchetele realizate in domeniul lecturii invoca adesea o motivatie scazuta a elevilor. Mai mult, rezultatele PISA (2015) pozitioneaza Romania pe locul 50 din 65, evidentiind ca aproape 40% dintre elevii romani au dificultati in citirea si intelegerea unui text. 
Se poate spune ca motivatia reprezinta un „meta‑obiectiv” in educatie, deoarece conditioneaza invatarea. De aceea este important de a intelege ceea ce stimuleaza reusita si perseverenta in studiul unei discipline, in scopul de a oferi elevilor bune conditii de predare si de invatare (Sauve, 2007).
Prezenta lucrare este organizata in patru capitole.
Capitolul „Fundamente teoretice. Concepte epistemologice, didactice si interdisciplinare” este dedicat unor clarificari conceptuale in jurul a trei nuclee: interdisciplinaritate, strategii didactice si motivatie. Totodata, semnaleaza cateva cercetari al caror scop este sa infatiseze o formare continua adecvata in materie de interdisciplinaritate. Este un demers caruia i se asociaza si cercetarea noastra, care a urmarit strategiile de punere in opera a unei (auto)formari interdisciplinare profesionale in vederea formarii competentei de a concepe si a aplica in lectia de limba si literatura strategii didactice interdisciplinare, cu rol in cresterea motivatiei elevilor, de gimnaziu si liceu. Aceasta analiza ne‑a permis de a trasa liniile directoare ale cercetarii noastre in sfera formarii profesionale, identificand ca pertinente cateva modele de formare si proceduri de infaptuire a interdisciplinaritatii. Alaturi de modelul practicianului reflexiv (Schon, 1983), am retinut necesitatea de a dezvolta competente profesionale ale viitorilor profesori pe trei planuri: curricular, didactic si pedagogic considerate, de asemenea, esentiale pentru a operationaliza propria strategie de formare interdisciplinara. Parteneriatul cu profesorii propus de Fazenda (2007) releva o strategie de formare pe care am utilizat‑o, de asemenea, in propriul demers de cercetare si formare. Nu in cele din urma, il amintim pe Fourez (1992) care propune ca strategie metodica constructia unei insule de rationalitate.
Cele doua strategii didactice interdisciplinare, portretizate in cercetarea noastra, sunt sintetizate in cate trei elemente care circumscriu conceptia teoretica a fiecarei insule de rationalitate. Strategia didactica interdisciplinara, cu rol in stimularea motivatiei elevilor, pe care am numit‑o strategia jocurilor teatrale decurge din panorama unei insule de interdisciplinaritate, nascuta la intersectia pedagogiei invatarii experientiale (Dewey, 1972; Kolb, 1984) cu domeniul pedagogiei teatrale (Spolin, 2008) si cel al didacticii literaturii. A doua strategie didactica interdisciplinara, cu rol in stimularea motivatiei elevilor, pe care am numit‑o strategia de inspiratie digitala, descrie panorama unei insule de interdisciplinaritate emergenta din trei campuri: psihologia (neo)behaviorista, elemente de tehnologia informatiei si a comunicatiilor, precum si elemente de didactica literaturii, referitoare la invatarea cu ajutorul computerului.
In ceea ce priveste masurarea motivatiei cu ajutorul instrumentelor de cercetare, am avut in vedere, in principal, modelul Viau (2014), care ne‑a parut cel mai pertinent pentru a descrie dinamica motivationala a elevilor, fiindca are ca punct de plecare activitatile pedagogice propuse de profesor, aceasta fiind o dimensiune centrala si a cercetarii noastre. Acest model prezinta trei tipuri de perceptii care pot exercita o influenta asupra dinamicii motivationale: perceptia elevului despre valoarea activitatii; perceptia elevului despre competenta sa; perceptia elevului despre controlabilitatea activitatii. In plus, alte surse motivationale evidentiate in conceperea indicatorilor instrumentelor de cercetare au fost importanta relatiei profesor-elev, existenta unui context relational pozitiv, posibilitatea libertatii de a invata, din perspectiva umanista sau rogeriana, pe de o parte; definirea precisa a obiectivelor, acordarea feedback‑ului pozitiv, prezenta stimularilor tangibile, din perspectiva behaviorista, pe de alta parte. Din prisma acestor indicatori identificati, am elaborat urmatoarele instrumente de cercetare:
1. chestionarul adresat elevilor, privind opinia despre metodele traditional‑disciplinare;
2. chestionarul adresat elevilor, privind opinia despre metodele experientiale de inspiratie teatrala; 
3. chestionarul adresat elevilor, privind opinia despre tehnica digitala Mentimeter;
4. fisa de observare a comportamentului elevilor;
5. grila de analiza a jocurilor teatrale;
6. grila de analiza a unei strategii didactice interdisciplinare.
Al doilea capitol descrie, asa cum arata si titlul, metodologia cercetarii in didactica interdisciplinara a literaturii, in egala masura calitativa si cantitativa. Prezenta cercetare, care este o cercetare‑actiune ce inglobeaza cercetarea‑dezvoltare, nu se limiteaza doar la elaborarea unui „produs pedagogic” (Van der Maren, 2003) concretizat intr‑un ansamblu de strategii didactice interdisciplinare pentru aria curriculara Limba si comunicare, ci si la testarea lui de catre subiectii cvasi‑experimentarii. Aceasta optiune pentru un demers imbricat de cercetare a fost asociata urmatoarelor studii de caz: „Arta teatrala in lectia de literatura”, „Mentimeter in lectia de limba si literatura”, „Experiential versus Digital”, care s‑au derulat pe parcursul celor trei ani de cercetare.
Scopul general al proiectului de cercetare este de a îmbunătăţi practica prin adaugarea de valori nou create in ceea ce priveste calitatea predarii. Scopul particular al proiectului este de a investiga perceptia profesorilor, din aria curriculara Limba si comunicare, privind utilizarea strategiilor didactice interdisciplinare, in lectie, si optimizarea metodelor de predare.
Intrebarile specifice de cercetare, la care a incercat sa raspunda demersul pedagogic cvasi‑experimental, definesc doua centre de interes:
a. motivatia elevilor
(i) In ce masura utilizarea unor SDI, in situatii de invatare specifice lectiei de literatura, influenteaza motivatia elevilor, comparativ cu manierele traditional‑disciplinare?
(ii) Care dintre metodele utilizate in construirea unor strategii didactice interdisciplinare, metode experientiale versus metode si tehnici digitale, contribuie mai mult la cresterea motivatiei si implicarii elevilor in lectie, potrivit nivelului lor de studiu (gimnazial sau liceal)? 

b. predarea si modul de predare 
(iii) In ce mod practica pedagogica a profesorilor este influentata de identitatea lor profesionala ?
Ipoteza generala formuleaza, in fapt, un raspuns la intrebarile cercetarii, care asteapta sa fie confirmat: „Daca in lectia de literatura se proiecteaza si se utilizeaza strategii didactice interdisciplinare asociate unor situatii de invatare experientiala, adecvate elevilor de gimnaziu si liceu, atunci vom constata un grad mai mare de implicare si de motivare din partea elevilor in studiul disciplinei limba si literatura romana, precum si cresterea competentei de lectura a acestora”. 
 Fiecare studiu de caz privilegiaza ca metode de colectare a datelor observarea, interviul semi‑dirijat, ancheta pe baza de chestionar, urmate de o analiza calitativa si cantitativa. Datele colectate prin chestionar exploreaza motivatia elevilor si din perspectiva statistica, prin aplicarea coeficientului de consistenta interna Cronbach Alpha si a testului T Student, care include, la randul lui, testul de normalitate multivariata Shapiro‑Wilk si statistici descriptive.
Rezultatele primului studiu de caz, „Arta teatrala in lectia de literatura” trimit, mai intai, catre identificarea unor jocuri si tehnici teatrale (in total 12), care au fost redenumite, adaptate si descrise ca metode experientiale, cu aplicabilitate in lectia de limba si literatura romana; al doilea rezultat al cercetarii il reprezinta un mini‑proiect aplicativ de autoformare interdisciplinara adresabil profesorilor, care include doua modele didactice interdisciplinare de predare a literaturii: modelul EEE (experienta ludica ‑ experienta lectorala ‑ experimentare) si modelul IRR (intrebare ‑ reflectie‑raspuns). In ceea ce priveste masurarea motivatiei elevilor, atat analizele calitative, cat si statistice evidentiaza ca elevii dovedesc un nivel de motivatie mai mare dupa aplicarea metodelor experientiale, comparativ cu metodele traditionale de predare. Media nivelului motivatiei creste semnificativ in cazul metodelor experientiale, aratand o diferenta de 3.59 intre cele doua (metoda experientiala=34.24, respectiv metoda traditionala=30.65). Ultimul rezultat al primului studiu de caz infatiseaza contributiile pedagogice ale celor 12 jocuri si tehnici teatrale, potrivit aplicarii unei grile de analiza a strategiilor didactice interdisciplinare. Rezultatele cercetarii ‑ studiu de caz „Mentimeter in lectia de literatura” evidentiaza ca elevii dovedesc un nivel de motivatie mai mare ca urmare a aplicarii tehnicilor digitale comparativ cu metoda traditionala de predare in lectia de literatura, atat la nivel gimnazial, cat si la nivel liceal. Perceptia profesorului, privind utilizarea tehnicii digitale Mentimeter in lectia de literatura este favorabila si releva contributii pedagogice numeroase. Rezultatele in cercetarea ‑ studiu de caz „Experiential versus Digital” evidentiaza, in practica pedagogica curenta din spatiul francez, existenta in scoala, la nivel gimnazial, a unor clase cu profil cognitiv (cogni classe), conduse de profesori care beneficiaza de o formare adecvata. Astfel, domeniul didacticii literaturii franceze este pus sub semnul cercetarilor in neurostiintele cognitive, in vederea identificarii unui model mental de invatare, care favorizeaza atentia, memoria, angajamentul activ, consolidarea si care permite elevilor de a intelege mai usor, de a se angaja mai mult si de a retine mai bine de‑a lungul vietii. Acest drum intre filozofia studiilor in neurostiinte si practica la clasa trebuie parcurs individual de catre profesorii practicieni, chemati la o cercetare voluntara de amploare nationala, pentru a gasi solutii de punere in opera. In acest context, apare urmatorul rezultat al cercetarii noastre. Cele doua strategii interdisciplinare propuse, conexate cu modelele didactice EEE si IRR, isi aduc contributia la dezvoltarea atentiei, a memoriei, a deprinderii de a asculta activ, favorizeaza, de asemenea, competenta de a vorbi in public (in cazul EEE) si abilitatea de a lucra in echipa, asa cum rezulta din grila de analiza a unei strategii didactice interdisciplinare. In ceea ce priveste masurarea motivatiei elevilor, care ia in calcul variabilele jocuri teatrale, respectiv tehnica digitala Mentimeter, datele colectate si analizate din punct de vedere calitativ si statistic conduc catre rezultate care pun in evidenta o crestere a motivatiei pentru ambele tipuri de metode, comparativ cu metodele traditional-disciplinare. Perceptia profesorilor din spatiul national si francez, aria curriculara Limba si comunicare, valideaza ipoteza generala de cercetare, inregistrandu‑se o corelatie pozitiva intre formarea competentelor in artele spectacolului si tehnicile digitale si posibilitatea aplicarii unor strategii didactice interdisciplinare, bazate pe metode experientiale si aplicatii e‑learning.
Cercetarea mea prezinta si cateva limite importante, multe fiind provocate in special de criza sanitara, care a intrerupt brusc cele doua conventii de stagiu in cele doua institutii educationale franceze, lipsindu‑ma de posibilitatea culegerii unor date complete si din partea elevilor. Acelasi lucru s‑a intamplat si cu o parte din elevii inclusi in cercetare din spatiul national, care nu au mai putut fi anchetati. Dotarea scolilor ramane o problema extrem de importanta in aplicatiile digitale, asa cum s‑a intamplat in unitatile scolare din mediul rural (de exemplu, in cazul aplicarii tehnicii Mentimeter, s‑a constat lipsa conexiunii la internet).Variabila timp are o influenta considerabila in conceperea unor situatii de invatare experientiala sau a utilizarii sistemului de raspuns Mentimeter, ambele necesitand un volum considerabil de timp si un efort mai mare din partea profesorului, consecinta fiind reducerea numarului de profesori participanti la cercetare. 
Amintindu‑ne de un aforism latin Ex uno omni aspecta/ Incepand de la un caz, intelegem totul (Dumez, 2013), conchidem ca aceasta teza aduce rezultate cu valoare de raspuns metodologic si pragmatic la intrebarile profesorului-cercetator in didactica disciplinelor filologice. O finalitate a acestor studii de caz este propunerea unui produs pedagogic (strategii didactice interdisciplinare) in cadrul unui proiect aplicativ de formare profesionala interdisciplinara, in preuniversitar, cu efecte privind stimularea motivatiei elevilor pentru lectura/ literatura si, in consecinta, a unor performante scolare mai bune.

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!