Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Biologia telomerilor umani - Radu G. Hertzog
![Biologia telomerilor umani - Radu G. Hertzog [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/biologia-telomerilor-umani-160255.jpg "Biologia telomerilor umani - Radu G. Hertzog [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Radu G. Hertzog
Editia: I
Pagini: 300
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1580-6
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062815806
Cod Produs:
9786062815806
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Seneca spunea ca, din momentul in care ne nastem, timpul incepe sa ne ia viata inapoi, nebanuind acum 2000 de ani, ca acel timp este masurat de ceasul telomeric. Despre acest instrument de evaluare a timpului biologic este aceasta carte. O lucrare din domeniul biomedical care face o incursiune in constelatia de molecule din jurul telomerilor. O abordare stiintifica multi-disciplinara care se adreseaza celor interesati de intelegerea fenomenului de imbatranire si, de ce nu, reversarea acestuia. O carte pentru cei cuprinsi de mirajul nemuririi, pentru cei care cred ca in mentinerea lungimii telomerilor sat puterea de care are nevoie viata pentru a se impotrivi mortii. Totusi, nimeni nu a putut opri ceasul telomeric, ci numai sa-l influenteze ... deocamdata.
Autorul
Autorul
-
Biologia telomerilor umani
Descarca
RADU G. HERTZOG este medic primar medicina de laborator din 2011, cercetator stiintific gr. III cu peste 20 de ani experienta in domeniul cercetarii stiiintifice biomedicale, doctor in medicina (genetica) din 2005. A coordonat activitatea sectiei de neuropsihofarmacologie din cadrul Centrului de cercetari stiintifice medico-militare, iar intre 2016-2020 a fost comandantul acestuia. In 2021 a fost directorul stiintific al Institutului Cantacuzino. In ultimii 10 ani a fost membru national principal in panelul Medicina si Factori Umani din cadrul Organizatiei de Stiinta si Tehnologie a NATO.Autor sau coautor a peste 50 de lucrari (14 WOS), un premiu NATO si un brevet de inventie. Este membru fondator si presedintele Societatii Romane de Telemicroscopie. Din 2022, consultant stiintific si antreprenor in domeniul CDI.
Foreword / 5
Cuvantul autorului / 7
Abrevieri / 16
1. Telomerul / 19
1.1. Istoria telomerilor / 19
1.2. Telomerii la nivel celular / 20
1.2.1. Lungimea telomerilor / 22
1.2.2. Durata de viata / 27
1.2.3. Interactiunea telomerilor cu structurile nucleare / 30
1.3. Functiile telomerilor / 31
1.4. Telomerii la nivel molecular / 32
1.4.1. ADN telomeric / 32
1.4.1.1. Cvadruplexuri G / 34
1.4.2. Proteinele telomerice / 35
1.4.2.1. Complexul selterin / 36
1.4.2.2. Alte proteine telomerice / 45
1.4.3. Interactiuni telomerice / 51
1.5. Efectul de pozitie al telomerilor / 54
1.6. Cromatina telomerilor / 56
1.7. Telomerii celulelor meiotice / 60
2. Telomeraza / 64
2.1. Arhitectura telomerazei / 65
2.1.1. Subunitatea ARN / 65
2.1.2. Subunitatea catalitica / 72
2.1.3. Proteine asociate telomerazei / 75
2.2. Gena hTERT / 77
2.2.1. Structura genei hTERT / 78
2.2.2. Reglarea expresiei genei hTERT / 79
2.2.2.1. Reglarea transcriptiei genei hTERT / 80
2.2.2.2. Reglarea expresiei hTERT prin splicing alternativ / 84
2.2.2.3. Reglarea post‑translationala a hTERT / 85
2.3. Importul nuclear al hTERT / 88
2.4. Gena hTR / 90
2.4.1. Reglarea expresiei genei hTR / 90
2.4.2. Maturarea hTR / 91
2.5. Asamblarea complexului telomerazic / 92
2.6. Recrutarea telomerazei la telomeri / 94
2.7. Functiile telomerazei / 96
2.7.1. Elongatia telomerilor / 97
2.7.2. Alte functii ale telomerazei / 102
3. Senescenta celulara / 106
3.1. Senescenta replicativa / 107
3.1.1. Scurtarea telomerilor / 108
3.2. Senescenta prematura / 112
3.3. Caracteristicile senescentei celulare / 113
3.3.1. Blocarea ciclului celular / 114
3.3.2. Modificari morfologice / 117
3.3.3. Fenotipul secretor asociat senescentei si autofagia / 119
3.3.4. Modificari biochimice / 121
3.3.5. Modificari ale expresiei genelor / 124
3.3.6. Modificari cromatiniene / 125
3.3.7. Caile de semnalizare in senescenta celulara / 127
3.3.8. Modificari ale ADN / 129
3.4. Telomeropatii / 130
3.4.1. Telomeropatii primare / 133
3.4.2. Telomeropatii secundare / 136
3.4.3. Bolile asociate imbatranirii / 141
4. De la senescenta celulara la imbatranirea organismului / 149
4.1. Teorii privind cauzele imbatranirii / 151
4.1.1. Teorii programate / 153
4.1.2. Teorii non – programate / 154
4.2. Caracteristicile imbatranirii / 160
4.2.1. Instabilitatea genetica / 160
4.2.2. Scurtarea telomerilor / 163
4.2.3. Alterari epigenetice / 165
4.2.4. Pierderea proteostaziei / 168
4.2.5. Raspunsul dereglat la nutrienti / 169
4.2.6. Disfunctia mitocondriala / 171
4.2.7. Senescenta celulara / 172
4.2.8. Epuizarea celulelor stem / 173
4.2.9. Comunicare intercelulara alterata / 174
4.3. Terapii privind extinderea sperantei de viata / 175
4.3.1. Preventia primara / 176
4.3.2. Hormesis / 176
4.3.3. Suplimente si produse farmaceutice / 177
4.3.4. Terapii hormonale / 179
4.3.5. Terapii bazate pe telomeraza / 180
4.3.6. Folosirea celulelor stem / 181
4.3.7. ALT‑711 / 182
4.3.8. Parabioza heterocronica / 182
5. Telomeri, telomeraza, tumorigeneza / 184
5.1. Disfunctia telomerilor si dezvoltarea tumorilor / 184
5.1.1. Criza telomerica / 186
5.2. Controlul hTERT in cancer / 189
5.2.1. Amplificarea genica / 190
5.2.2. Variante structurale ale hTERT / 191
5.2.3. Rearanjamente genomice / 194
5.2.4. Mutatii ale promotorului genei hTERT / 194
5.2.5. Modificari epigenetice ale promotorului genei hTERT / 197
6. Terapii care tintesc telomerii si telomeraza / 202
6.1. Legatura dintre senescenta, imortalizare si tumorigeneza / 202
6.1.1. Senescenta – imortalizare / 202
6.1.2. Imortalizare – tumorigeneza / 205
6.2. Telomeraza – tinta terapeutica / 207
6.2.1. Telomeraza in terapia bolilor asociate senescentei / 208
6.2.2. Telomeraza in medicina regenerativa / 210
6.2.3. Telomerii si telomeraza in terapia cancerului / 213
6.2.3.1. Inhibitori ai telomerazei / 213
6.2.3.2. Oligonucleotide omoloage telomerilor / 217
6.2.3.3. hTERT – tinta imunoterapeutica / 218
6.2.3.4. Proteine telomerice – tinta unei noi strategii anticanceroase / 221
6.2.3.5. Telomeraza – tinta in terapia genica a cancerului / 222
6.3. Avantaje si riscuri / 224
7. Metode de investigare a telomerilor si telomerazei / 227
7.1. Metode de evaluare a telomerilor / 227
7.2. Metode de evaluare a telomerazei / 235
Bibliografie / 241
Cuvantul autorului / 7
Abrevieri / 16
1. Telomerul / 19
1.1. Istoria telomerilor / 19
1.2. Telomerii la nivel celular / 20
1.2.1. Lungimea telomerilor / 22
1.2.2. Durata de viata / 27
1.2.3. Interactiunea telomerilor cu structurile nucleare / 30
1.3. Functiile telomerilor / 31
1.4. Telomerii la nivel molecular / 32
1.4.1. ADN telomeric / 32
1.4.1.1. Cvadruplexuri G / 34
1.4.2. Proteinele telomerice / 35
1.4.2.1. Complexul selterin / 36
1.4.2.2. Alte proteine telomerice / 45
1.4.3. Interactiuni telomerice / 51
1.5. Efectul de pozitie al telomerilor / 54
1.6. Cromatina telomerilor / 56
1.7. Telomerii celulelor meiotice / 60
2. Telomeraza / 64
2.1. Arhitectura telomerazei / 65
2.1.1. Subunitatea ARN / 65
2.1.2. Subunitatea catalitica / 72
2.1.3. Proteine asociate telomerazei / 75
2.2. Gena hTERT / 77
2.2.1. Structura genei hTERT / 78
2.2.2. Reglarea expresiei genei hTERT / 79
2.2.2.1. Reglarea transcriptiei genei hTERT / 80
2.2.2.2. Reglarea expresiei hTERT prin splicing alternativ / 84
2.2.2.3. Reglarea post‑translationala a hTERT / 85
2.3. Importul nuclear al hTERT / 88
2.4. Gena hTR / 90
2.4.1. Reglarea expresiei genei hTR / 90
2.4.2. Maturarea hTR / 91
2.5. Asamblarea complexului telomerazic / 92
2.6. Recrutarea telomerazei la telomeri / 94
2.7. Functiile telomerazei / 96
2.7.1. Elongatia telomerilor / 97
2.7.2. Alte functii ale telomerazei / 102
3. Senescenta celulara / 106
3.1. Senescenta replicativa / 107
3.1.1. Scurtarea telomerilor / 108
3.2. Senescenta prematura / 112
3.3. Caracteristicile senescentei celulare / 113
3.3.1. Blocarea ciclului celular / 114
3.3.2. Modificari morfologice / 117
3.3.3. Fenotipul secretor asociat senescentei si autofagia / 119
3.3.4. Modificari biochimice / 121
3.3.5. Modificari ale expresiei genelor / 124
3.3.6. Modificari cromatiniene / 125
3.3.7. Caile de semnalizare in senescenta celulara / 127
3.3.8. Modificari ale ADN / 129
3.4. Telomeropatii / 130
3.4.1. Telomeropatii primare / 133
3.4.2. Telomeropatii secundare / 136
3.4.3. Bolile asociate imbatranirii / 141
4. De la senescenta celulara la imbatranirea organismului / 149
4.1. Teorii privind cauzele imbatranirii / 151
4.1.1. Teorii programate / 153
4.1.2. Teorii non – programate / 154
4.2. Caracteristicile imbatranirii / 160
4.2.1. Instabilitatea genetica / 160
4.2.2. Scurtarea telomerilor / 163
4.2.3. Alterari epigenetice / 165
4.2.4. Pierderea proteostaziei / 168
4.2.5. Raspunsul dereglat la nutrienti / 169
4.2.6. Disfunctia mitocondriala / 171
4.2.7. Senescenta celulara / 172
4.2.8. Epuizarea celulelor stem / 173
4.2.9. Comunicare intercelulara alterata / 174
4.3. Terapii privind extinderea sperantei de viata / 175
4.3.1. Preventia primara / 176
4.3.2. Hormesis / 176
4.3.3. Suplimente si produse farmaceutice / 177
4.3.4. Terapii hormonale / 179
4.3.5. Terapii bazate pe telomeraza / 180
4.3.6. Folosirea celulelor stem / 181
4.3.7. ALT‑711 / 182
4.3.8. Parabioza heterocronica / 182
5. Telomeri, telomeraza, tumorigeneza / 184
5.1. Disfunctia telomerilor si dezvoltarea tumorilor / 184
5.1.1. Criza telomerica / 186
5.2. Controlul hTERT in cancer / 189
5.2.1. Amplificarea genica / 190
5.2.2. Variante structurale ale hTERT / 191
5.2.3. Rearanjamente genomice / 194
5.2.4. Mutatii ale promotorului genei hTERT / 194
5.2.5. Modificari epigenetice ale promotorului genei hTERT / 197
6. Terapii care tintesc telomerii si telomeraza / 202
6.1. Legatura dintre senescenta, imortalizare si tumorigeneza / 202
6.1.1. Senescenta – imortalizare / 202
6.1.2. Imortalizare – tumorigeneza / 205
6.2. Telomeraza – tinta terapeutica / 207
6.2.1. Telomeraza in terapia bolilor asociate senescentei / 208
6.2.2. Telomeraza in medicina regenerativa / 210
6.2.3. Telomerii si telomeraza in terapia cancerului / 213
6.2.3.1. Inhibitori ai telomerazei / 213
6.2.3.2. Oligonucleotide omoloage telomerilor / 217
6.2.3.3. hTERT – tinta imunoterapeutica / 218
6.2.3.4. Proteine telomerice – tinta unei noi strategii anticanceroase / 221
6.2.3.5. Telomeraza – tinta in terapia genica a cancerului / 222
6.3. Avantaje si riscuri / 224
7. Metode de investigare a telomerilor si telomerazei / 227
7.1. Metode de evaluare a telomerilor / 227
7.2. Metode de evaluare a telomerazei / 235
Bibliografie / 241
De la descoperirea lor in 1938 de catre Herman J. Muller si pana in prezent, interesul stiintific pentru capetele cromozomilor a avut o evolutie interesanta. Daca la inceput, interesul pentru studiul terminatiilor cromozomilor a fost foarte scazut, imediat dupa demonstrarea rolului lor in mentinerea integritatii cromozomilor de catre Barbara McClintock in anul 1940, interesul oamenilor de stiinta a crescut din ce in ce mai mult atingand un punct maxim in anii 2000 cand a fost evidentiat rolul disfunctiei telomerilor in senescenta, in dezvoltarea cancerului si a bolilor asociate procesului de imbatranire.
Ca multe alte descoperiri majore care la inceput au provocat amuzamentul publicului sau mai grav persecutarea autorilor, discutiile despre existenta microcosmosului telomeric nu ar fi starnit poate decat rasul in urma cu 100 de ani. Cu toate acestea, in mentinerea lungimii telomerilor sta puterea de care are nevoie viata pentru a se impotrivi mortii.
Numeroase studii despre factorii cauzativi ai procesului de imbatranire si ai bolilor asociate au revolutionat domeniul telomeric al cromozomilor umani si au deschis noi cai de abordare a mecanismelor moleculare si celulare ale proceselor de imbatranire si tumorigeneza. De altfel, progresele realizate in domeniul cunoasterii bolilor asociate imbatranirii au condus in mare parte la intelegerea fenomenelor fundamentale care caracterizeaza acest proces.
Imbatranirea organismului si dezvoltarea bolilor asociate acestui proces preocupa deopotriva atat oamenii de stiinta cat si simpli cetateni. Tot mai mult apare intrebarea: este posibil ca procesul de imbatranire sa fie intarziat si speranta de viata sa fie extinsa? Inainte de a se raspunde la aceasta intrebare, ar fi bine sa ne amintim de celebra maxima a lui Cicero “Pugnandum tamquam contra morbum sic contra senectutem” (Sa luptam impotriva senectutii asa cum luptam impotriva mortii) si sa actionam in consecinta. Pentru aceasta este nevoie sa se inteleaga mai intai mecanismele moleculare si celulare care stau la baza evolutiei procesului de imbatranire si apoi sa se dezvolte strategii eficiente care sa conduca la intarzierea aparitiei bolilor batranetii, care sunt principalele cauze ale mortii, dar fara sa creasca riscul de aparitie a cancerului, deopotriva o boala a batranetii.
O carte despre structura si functiile telomerilor in contextul senescentei celulare si al imbatranirii este mai mult decat necesara in tara noastra unde acest domeniu spectaculos al telomerilor si telomerazei ocupa un spatiu redus in cercetarea stiintifica. Desi in ultimii ani s‑au facut progrese insemnate in cunoasterea structurii si a functiilor telomerilor dar si in domeniul celor mai multe dintre proteinele asociate acestora, exista inca o multime de necunoscute cu privire la functiile unora dintre ele, la mecanismele moleculare prin care mutatii ale genelor lor declanseaza o anumita patologie.
Nu este inca bine inteles mecanismul maturarii hTR cum nu este clara reglarea expresiei hTR. Functia biologica a cvadruplexului G ramane putin cunoscuta. De asemenea, nu este inca bine stabilita structura hTERT, iar mecanismul prin care scurtarea telomerilor cauzeaza blocarea diviziunii celulare ramane inca necunoscut. Nu in ultimul rand, scurtarea telomerilor reprezinta cauza sau este doar consecinta imbatranirii?
Cateva provocari in acest domeniu sunt de foarte mare actualitate.
Studiul rolului factorilor epigenetici si al moleculelor TERRA in dezvoltarea cancerului este o arie de foarte mare interes. Studiul mutatiilor genelor pentru proteinele asociate telomerilor ar putea conduce la descoperirea altor conditii patologice alaturi de cele cunoscute.
Senescenta celulara este un alt subiect de dezbatere stiintifica pentru ca nu s‑au facut inca progrese remarcabile in intelegerea si ingineria mecanismelor moleculare ale senescentei. Descifrarea cailor de semnalizare ale senescentei celulare constituie un obiectiv important al cercetarii stiintifice internationale.
Un alt domeniu incitant il constituie ingineria tisulara care urmareste restabilirea, mentinerea functiilor tesuturilor in urma unor boli sau procese traumatice.
De asemenea, este important sa se cerceteze rolurile hTERT in mitocondrii tinand seama de importanta acestora in celule.
Telomeraza, prin cantitate, dar mai ales prin activitate, reprezinta un reglator al vitezei cu care viata se indreapta catre esafod.
Inhibitia si/sau reactivarea telomerazei au revolutionat medicina curativa. Dezvoltarea unor produse medicamentoase sau a unor strategii de represie telomerazica in scop terapeutic sunt domenii de cercetare cu foarte mare impact asupra persoanelor afectate de boala canceroasa. Structura telomerilor trebuie sa fie o tinta noua a terapiei anticanceroase. Reactivarea telomerazei in celulele normale are un impact major pentru viitorul medicinei geriatrice. Dezvoltarea unor activatori ai telomerazei, fara ca acestia sa induca o transformare celulara, este un obiectiv major al companiilor farmaceutice.
Desi am incercat sa cuprind sintetic in aceasta carte tot ce este legat de lungimea, structura, integritatea, functiile si disfunctiile telomerilor, vreau sa transmit cititorilor interesati ca unele subiecte pot avea lacune deoarece, asa cum am mentionat mai sus, cercetarea in acest domeniu este in plina ascensiune si informatiile apar permanent.
Am vazut ca de cate ori apare o tehnologie sau o terapie, ca rezultat al cercetarii stiintifice facuta onest, cu buna credinta, de catre oamenii de stiinta, nu intarzie sa apara indivizi care socotesc sa foloseasca beneficiile stiintei in interes personal. Nu este de mirare faptul ca terapiile care urmaresc blocarea activitatii miostatinei (o proteina care regleaza negativ cresterea masei musculare), utilizate in miopatii (ex. distrofia musculara Duchenne), au atras mai mult pe practicantii de culturism decat pe cei cu afectiuni degenerative. Parca in acelasi mod in care sunt reprezentate cele doua fete ale zeului roman Janus, utilizarea variantei negative din dualitatea oricarei inovatii reprezinta un risc permanent pentru specia umana.
Dincolo de beneficiile aduse calitatii vietii oamenilor sau de mirajul imortalitatii, metodele de intarziere a imbatranirii prin senolitice, terapii cu celule stem, mijloace non‑farmacologice, folosirea telomerazei sau manipularea mecanismelor de modulare a lungimii telomerilor, s‑ar putea dovedi extrem de periculoase pentru evolutia omului, dar nu atat din motive medicale cat mai ales sociale, oferind oportunitatea prelungirii duratei de viata tocmai pentru unii indivizi care nu ar fi meritat sa se nasca, alimentandu‑se astfel rezerva de dictatori si tirani. Poate nu intamplator durata de viata este limitata.
Nemurirea nu este si nu va fi un castig pentru umanitate in general, dar mai ales daca permitem sa se strecoare personaje dezechilibrate care pandesc sa obtina tot ceea ce ofera stiinta mai bun.
Cu toate acestea, omenirea are nevoie de un vis, asa de frumos evocat in folclorul romanesc, „tinerete fara batranete si viata fara de moarte”.
Autorul
Ca multe alte descoperiri majore care la inceput au provocat amuzamentul publicului sau mai grav persecutarea autorilor, discutiile despre existenta microcosmosului telomeric nu ar fi starnit poate decat rasul in urma cu 100 de ani. Cu toate acestea, in mentinerea lungimii telomerilor sta puterea de care are nevoie viata pentru a se impotrivi mortii.
Numeroase studii despre factorii cauzativi ai procesului de imbatranire si ai bolilor asociate au revolutionat domeniul telomeric al cromozomilor umani si au deschis noi cai de abordare a mecanismelor moleculare si celulare ale proceselor de imbatranire si tumorigeneza. De altfel, progresele realizate in domeniul cunoasterii bolilor asociate imbatranirii au condus in mare parte la intelegerea fenomenelor fundamentale care caracterizeaza acest proces.
Imbatranirea organismului si dezvoltarea bolilor asociate acestui proces preocupa deopotriva atat oamenii de stiinta cat si simpli cetateni. Tot mai mult apare intrebarea: este posibil ca procesul de imbatranire sa fie intarziat si speranta de viata sa fie extinsa? Inainte de a se raspunde la aceasta intrebare, ar fi bine sa ne amintim de celebra maxima a lui Cicero “Pugnandum tamquam contra morbum sic contra senectutem” (Sa luptam impotriva senectutii asa cum luptam impotriva mortii) si sa actionam in consecinta. Pentru aceasta este nevoie sa se inteleaga mai intai mecanismele moleculare si celulare care stau la baza evolutiei procesului de imbatranire si apoi sa se dezvolte strategii eficiente care sa conduca la intarzierea aparitiei bolilor batranetii, care sunt principalele cauze ale mortii, dar fara sa creasca riscul de aparitie a cancerului, deopotriva o boala a batranetii.
O carte despre structura si functiile telomerilor in contextul senescentei celulare si al imbatranirii este mai mult decat necesara in tara noastra unde acest domeniu spectaculos al telomerilor si telomerazei ocupa un spatiu redus in cercetarea stiintifica. Desi in ultimii ani s‑au facut progrese insemnate in cunoasterea structurii si a functiilor telomerilor dar si in domeniul celor mai multe dintre proteinele asociate acestora, exista inca o multime de necunoscute cu privire la functiile unora dintre ele, la mecanismele moleculare prin care mutatii ale genelor lor declanseaza o anumita patologie.
Nu este inca bine inteles mecanismul maturarii hTR cum nu este clara reglarea expresiei hTR. Functia biologica a cvadruplexului G ramane putin cunoscuta. De asemenea, nu este inca bine stabilita structura hTERT, iar mecanismul prin care scurtarea telomerilor cauzeaza blocarea diviziunii celulare ramane inca necunoscut. Nu in ultimul rand, scurtarea telomerilor reprezinta cauza sau este doar consecinta imbatranirii?
Cateva provocari in acest domeniu sunt de foarte mare actualitate.
Studiul rolului factorilor epigenetici si al moleculelor TERRA in dezvoltarea cancerului este o arie de foarte mare interes. Studiul mutatiilor genelor pentru proteinele asociate telomerilor ar putea conduce la descoperirea altor conditii patologice alaturi de cele cunoscute.
Senescenta celulara este un alt subiect de dezbatere stiintifica pentru ca nu s‑au facut inca progrese remarcabile in intelegerea si ingineria mecanismelor moleculare ale senescentei. Descifrarea cailor de semnalizare ale senescentei celulare constituie un obiectiv important al cercetarii stiintifice internationale.
Un alt domeniu incitant il constituie ingineria tisulara care urmareste restabilirea, mentinerea functiilor tesuturilor in urma unor boli sau procese traumatice.
De asemenea, este important sa se cerceteze rolurile hTERT in mitocondrii tinand seama de importanta acestora in celule.
Telomeraza, prin cantitate, dar mai ales prin activitate, reprezinta un reglator al vitezei cu care viata se indreapta catre esafod.
Inhibitia si/sau reactivarea telomerazei au revolutionat medicina curativa. Dezvoltarea unor produse medicamentoase sau a unor strategii de represie telomerazica in scop terapeutic sunt domenii de cercetare cu foarte mare impact asupra persoanelor afectate de boala canceroasa. Structura telomerilor trebuie sa fie o tinta noua a terapiei anticanceroase. Reactivarea telomerazei in celulele normale are un impact major pentru viitorul medicinei geriatrice. Dezvoltarea unor activatori ai telomerazei, fara ca acestia sa induca o transformare celulara, este un obiectiv major al companiilor farmaceutice.
Desi am incercat sa cuprind sintetic in aceasta carte tot ce este legat de lungimea, structura, integritatea, functiile si disfunctiile telomerilor, vreau sa transmit cititorilor interesati ca unele subiecte pot avea lacune deoarece, asa cum am mentionat mai sus, cercetarea in acest domeniu este in plina ascensiune si informatiile apar permanent.
Am vazut ca de cate ori apare o tehnologie sau o terapie, ca rezultat al cercetarii stiintifice facuta onest, cu buna credinta, de catre oamenii de stiinta, nu intarzie sa apara indivizi care socotesc sa foloseasca beneficiile stiintei in interes personal. Nu este de mirare faptul ca terapiile care urmaresc blocarea activitatii miostatinei (o proteina care regleaza negativ cresterea masei musculare), utilizate in miopatii (ex. distrofia musculara Duchenne), au atras mai mult pe practicantii de culturism decat pe cei cu afectiuni degenerative. Parca in acelasi mod in care sunt reprezentate cele doua fete ale zeului roman Janus, utilizarea variantei negative din dualitatea oricarei inovatii reprezinta un risc permanent pentru specia umana.
Dincolo de beneficiile aduse calitatii vietii oamenilor sau de mirajul imortalitatii, metodele de intarziere a imbatranirii prin senolitice, terapii cu celule stem, mijloace non‑farmacologice, folosirea telomerazei sau manipularea mecanismelor de modulare a lungimii telomerilor, s‑ar putea dovedi extrem de periculoase pentru evolutia omului, dar nu atat din motive medicale cat mai ales sociale, oferind oportunitatea prelungirii duratei de viata tocmai pentru unii indivizi care nu ar fi meritat sa se nasca, alimentandu‑se astfel rezerva de dictatori si tirani. Poate nu intamplator durata de viata este limitata.
Nemurirea nu este si nu va fi un castig pentru umanitate in general, dar mai ales daca permitem sa se strecoare personaje dezechilibrate care pandesc sa obtina tot ceea ce ofera stiinta mai bun.
Cu toate acestea, omenirea are nevoie de un vis, asa de frumos evocat in folclorul romanesc, „tinerete fara batranete si viata fara de moarte”.
Autorul
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Electroterapie. Principii practice. Editia a II-a - Cristina Daia
Examen local in recuperare. Editia a II-a, revizuita - Cristina Daia
Neuroanatomie
Medicamente verzi din farmacia naturii
Reflexoterapia podologica - Corneliu M. Cirstea
MEMOMED 2024 - editia 30
Catina alba in fitoterapie - Bogdan Soltuzu
Redactarea lucrarilor stiintifice medicale - Cristina Teodora Preoteasa
Actualitati in tumorile intracraniene
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro