Editura Universitara Cazuri clinice de psihiatrie. Explicatii psihodinamice si psihologice complexe

52,99 Lei

ISBN: 978-606-591-080-5

Anul publicării: 2011

Editia: I

Pagini: 424

Editura: Universitară

Autor: Simona Trifu, Camelia Petcu

In stoc
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786065910805 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Lucrarea "Cazuri clinice de psihiatrie. Explicatii psihodinamice si psihologice complexe"  are doua parti: Studii de caz dintr-o perspectiva psihoterapeutica si Studii de caz dintr-o perspectiva psihiatrica. Aceste abordari sunt  precedate de un capitol consacrat tulburarii psihice traite sau observate de copii, capitol pe cat de original pe atat de tulburator. 
Am  fi nedrepti daca nu am aprecia cum se cuvine colectivul de studenti in psihologie si in medicina, precum si medicii rezidenti care au contribuit la realizarea cartii. Ofranda lor este, spre disperarea unora dintre confratii mei ce vor citi prefata, irepetabila! Pentru ca, in esenta, este vorba despre tineretea lor aducatoare de curaj, de entuziasm, de o anumita ingenuitate, dar si de viziune. Nu stiu de ce ma bantuie Esenin: ,,Nu regret, nu ma jelesc, nu strig / Toate trec ca floarea spulberata / Vestejit de-al toamnei mele frig / Nu voi mai fi tanar niciodata.”... 
Unul dintre meritele fundamentale ale cartii este acela ca se citeste usor, ca un roman (bun), ca imbie la o noua lectura.

,,Carte frumoasa, cinste cui te-a scris ! ” 

Conf. dr. Radu Mihailescu

 
„Nu ti-am promis niciodata o gradina de trandafiri”.

Antonia Trifu
 

As vrea sa va impartasesc si voua – celor multi si fericiti ca sunteti normali - impresiile pe care le-am trait in aceasta vara, la intalnirea cu oameni ce au sufletul si mintea bolnave, oameni pe care noi ii numim nebuni. Printre primele lucruri pe care le-am aflat, a fost si acela ca acest cuvant doare. Apoi, am citit cartea Nu ti-am promis niciodata o gradina de trandafiri (Hannah Green), prima mea carte ce reprezinta un contact cu suferinta. 
Este vorba despre o adolescenta ce si-a petrecut patru ani din viata intr-un spital de psihiatrie. Deborah – eroina principala - traia separata in doua, ca o inima franta. Lumea reala ii parea rea si cumplita, precum noptile negre friguroase traite la Cercul polar; cruda si rece ca spuma valurilor ce se izbesc cu disperare de tarm. Asa se izbeau emotiile acestei fete de realitatea zilelor pe care o traia. Lumea ei imaginara, in care se refugiase, era impartita pe patru nivele - Yr si Aldebaran erau creatii ale mintii lui Deborah, pe care le plasmuise asa cum ai crea ceva drag si de pret. Erau ecouri ale dorintelor ei, vii ca apa fermecata, puternice ca stanca de munte si vechi ca religia insasi. Cartea reprezinta efortul lui Deborah, alaturi de terapeuta sa, Fried, de a integra cele doua lumi, de a putea trece cu usurinta din realitatea in care noi traim cu totii, in lumea fantastica a propriului inconstient. 
Cartea mi-a produs emotii puternice, vibratii profunde, mai ales ca, dupa ce am citit-o, am cunoscut-o pe Carmen, o pacienta adevarata, pe care mi-as fi dorit mult sa o ajut. Citind aceste randuri, am trait stari contrare, paradoxale prin insusi continutul lor. Adolescenta intr-un ospiciu inseamna o viata moarta, o ardoare rece ca gheata, chinuri pline de placeri. in lumea nebuniei, iubesti urand, plangi razand de fericire, esti un idiot care creeaza poezii geniale si urli fiind mut. Ochii mei sclipeau urmarind randurile, ca niste licurici cuprinsi de fiori. Buzele imi erau palide ca ceara veche, mainile imi dansau haotic ca niste marionete stricate. 
Cel mai mult m-a impresionat metafora, ce da si titlul cartii. Deborah se revolta pe terapeuta sa pe motivul ca, prin sedintele desfasurate timp de patru ani, ii „fura” lumea imaginara, fara sa ii dea la schimb o alta lume reala. Iesita din boala, fata se confrunta cu aceeasi realitate dura, de care fugise pierzand contactul cu ceilalti. Am inteles in aceasta vara ca a fi psihotic inseamna a trai murind in fiecare clipa, nemaireusind sa descifrezi care este realitatea, a dansa nemiscat un dans fara nume, a pleca ramanand in acelasi destin!
  • Cazuri clinice de psihiatrie. Explicatii psihodinamice si psihologice complexe

    Descarca
SIMONA TRIFU este medic primar psihiatru, conferentiar universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti (unde preda cursuri de Psihopatologie si Psihiatrie la studenti si masteranzi), doctor in psihologie, doctor in medicina, membru direct IPA (International Psychoanalytical Association), psiholog clinician principal (supervizor acreditat CoPsi) si psihoterapeut principal in psihoterapie psihanalitica de copii si adolescenti (supervizor acreditat CoPsi).

CAMELIA PETCU este Medic Sef de Sectie la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alex. Obregia”, doctor in Stiinte Medicale , asistent universitar la Catedra de Psihiatrie a UMF „Carol Davila”, psihanalist in cadrul SRP (Societatea Romana de Psihanaliza), membru direct IPA (International Psychoanalytical Association) si psihoterapeut independent in psihoterapie psihanalitica (in cadrul ARPP – Asociatia Romana de Psihoterapie Psihanalitica si FROPP – Fundatia Romano-Olandeza de Psihoterapie Psihanalitica).

Cuvant inainte  / 5

In loc de introducere:
Tulburarea psihica – traita sau observata de copii
 / 9

Aventuri fabuloase in cautarea de sine - evolutia psihodramatica a unei fetite de 6 ani -
Csilla Lazsadi  / 11

Universul micutei Denisa
Laura Netea / 21

Amina sau travaliul de a fi perfecta
Maria Palade / 27

Un loc secret, unde copiii se transforma in papusi
Anca Spiridon / 37

Multiplele realitati ale lumii schizofreniei
Arina Trifu / 47

PARTEA INTAI:
STUDII DE CAZ DINTR-O PERSPECTIVA PSIHOTERAPEUTICA


Spectator la filmul propriei vieti
Ioana Cicu / 51

Ira Dei Chaos Mundi Homo Querem Amorem
Alina Costea Csatlos / 59

“We keep enshrined in our minds our loved people“
(Melanie Klein)

Alina Csatlos / 67

O fiinta prea frageda pentru o minte dezorganizata
Ioana Deac / 71

Iesirea din fuziune – un bumerang ce loveste
Andreea Dragotoiu / 77

In lume, printre noi, traieste o armata de soldati...
Raluca Dumitrescu / 85

Cand soarta rupe fuziunea... - repozitionarea in Eu -
Adriana Stanca (Georgescu), Simona Busuioc / 91

„Minte scindata” (Bleuler)
Alina Ghetu / 97

Jucaria
Catalina liuta / 103

„Eu doresc sa-mi vina fata acasa...”
Mihaela Luca / 108

Regresia afectiva si comportamentala in tulburarea afectiva bipolara
Elena Onisoru / 117

Elemente de psihopatologie a unui caz limita 
sau
Cand mama nu stie sa iubeasca...

Ioana Scorus / 121

Chipul din oglinda mata

Olga Scurtu, Camelia Petcu / 130

Abaissement du niveau mental
Luise Stavarache Constantinescu / 135

Arta de a razbi prin boala
Simona Trifu / 140

POVESTE IN POVESTE I: UN CAZ DE PSIHANALIZA...
Fata fara nume

Petruta Gheorghe / 150

POVESTE IN POVESTE II: ... SI SUPERVIZAREA CAZULUI
Karina in Tara Numerelor
Simona Trifu / 160 


PARTEA A DOUA:
STUDII DE CAZ DINTR-O PERSPECTIVA PSIHIATRICA    


„Dumnezeu a facut o minune... si sunt fata lui tati
Adina Barbulescu / 173

„Ma uit in oglinda si nu ma recunosc... parca sufletul mi-este iesit din corp... ma vad, dar nu sunt eu...”
Cristina Avram, Mihaela Hitcu / 180

Catatonia – ca mecanism de aparare al unui creier fragil
Andreea Batachia / 189

Vulnerabilitatea la decompensare sub stres in tulburarile de personalitate
Andreea Cosmina Boriceanu / 193

„Mi-e dor de mine...”
Ioana Borleanu, Camelia Petcu / 198

Cand functiile cognitive cedeaza...
Corina Burciu / 210

Insistenta pe propria vina – refuzul relatiilor interpersonale
Elena Coman, Simona Trifu / 221

Teroarea ca ax al interactiunii in schizofrenie
Elena Coman, Simona Trifu / 232

Trairi ascetice: trairi plate?
Silvian Constantinescu / 239

Vampirii nu exista.
Si, totusi, unii oameni se tem...

Rozina David / 243

„Maine dimineata imi dau halatul jos de pe mine...
Incep o noua viata!”

Ana Maria Draguta / 256

Folie à deux...
Cristina Dude / 267

„As cere voie...”
Dorina Ionita / 277

Pledoarie pentru valoare...
Mihaela Luca / 283

Vulnerabilitate si triggeri in declansarea episoadelor dispozitionale
Ioana Mihai / 299

„Asteptam ceva care ar putea da sens vietii”
Anca Moraru / 305

Casa – ultimul zid de protectie simbolica a golului interior
Teodora Valeria Parauta / 311

Angoasa ca reactie - semnal la pierderea obiectala
Vilia Pojoga / 315

Lumea reprezentarilor delirante
Maria Constantin Ratescu / 319

„Eu am murit de mai multe ori... Nu mi-e frica de moarte!”
Alecsandru Soare, Georgiana Sandu, Andreea Madalina Dogar / 328

Agresivitate sau intentie distructiva in schizofrenie
Raluca Stanica, Simona Trifu / 338

Descarcarea ostilitatii in propriul corp
Adriana Stoica / 349

Ambivalenta, tensiune agresiva si fantasme de grandoare in schizofrenia paranoida
Simona Trifu, Camelia Petcu / 354

Constructii delirante si semnificatii simbolice in schizofrenie
Simona Trifu, Camelia Petcu / 369

Defect psihasteniform in schizofrenie
Simona Trifu / 381

Dezorganizarea psihotica a personalitatii
Simona Trifu / 386

Discontinuitatea Sine maniacal – Sine eutimic
Simona Trifu / 392

Eu neglijat si „standarde de atentie afectiva” in episodul depresiv major cu anxietate psihotica
Simona Trifu / 397

Negarea timpului in schizofrenie
sau
„Traiesc de opt miliarde de ani”

Simona Trifu / 405

Pierderea coerentei interioare in Schizofrenia dezorganizata
Simona Trifu / 410

Bibliografie selectiva / 417

IN LOC DE INCHEIERE... / 419


 

Studiul de caz are un trecut glorios in invatamantul medical si un viitor nesigur, fiind estompat pe nedrept de aglomerarile de cazuri ce compun metaanaliza, in virtutea unei pozitionari superioare in atat de des evocata piramida a evidence based medicine.
Psihiatria se inscrie in aceasta tendinta. De la clasicele studii de caz ale lui Freud (Dora, micul Hans, Rattenman, Wolfsmann, Presedintele Schreber) la Casebook-ul DSM IV TR regasim o tipologie descriptiva oarecum transnosografica si fie si numai din acest motiv cu valoare perena, indeosebi prin framantarea plamadei semiologice a cazurilor.
Intr-un mod cu totul nemeritat, psihiatrii sporesc constant randurile nefericitilor lumii intelectuale. Destinul de cenusareasa al profesiunii lor se reflecta zi de zi si an de an asupra propriei lor vieti, asupra propriului lor destin. Poate ca una dintre sursele acestei nefericiri o reprezinta dificultatea speciala a definirii notiunilor cu care opereaza, dificultate speculata cu malitiozitate de “adversari”. Printre alte particularitati ale domeniului exista si aceea a adversitatii: vezi fenomenul marcat de accente filosofice si ideologice al anti-psihiatriei.
Daca asemanam psihiatria cu o tara necunoscuta, atunci semiologia ar trebui sa fie limba acestei tari, o limba straina ce trebuie invatata daca vrem sa intelegem cam ce se intampla intr-o asemenea tara. Intreprindere anevoioasa, nu in ultimul rand pentru ca, trebuie sa o recunoastem, limbajul psihiatric are o serie de incongruente, de inconsecvente si chiar de inadvertente.
Piatra unghiulara a oricarui caz este examenul psihiatric. Examen psihiatric inseamna, in esenta, dialog intre medic si pacient. Acest dialog (mai liber sau mai strans), intr-o perspectiva semiotica, ramane, in fapt, o vehiculare a informatiei de la un emitator (pacientul) la un receptor (psihiatrul). Particularitatea acestei interrelatii o constituie fluiditatea vehiculului purtator al informatiei, cuvantul. Dificultatea acestei interrelatii consta in faptul ca presupune cel putin 3 operatiuni de codificare / decodificare:
1. codificarea primara: ceea ce simte pacientul in ceea ce spune, cu alte cuvinte, transformarea unei anumite trairi intr-o comunicare verbala, adica intr-o propozitie;
2. decodificarea de catre psihiatru a acestei comunicari, adica traducerea propozitiei din limbajul pacientului in limbajul psihiatrului;
3. codificarea secundara: transformarea propozitiei intr-o notiune semiologica.
Vom observa ca 66% din acest efort apartine psihiatrului. E drept ca el poate spori efortul pacientului prin intrebari dirijate, prin reveniri, adica prin feed-back-uri. Pentru a ramane intr-o terminologie wieneriana, vom remarca faptul ca operatiunea de codificare primara presupune un mecanism preponderent intuitiv, de tip black-box (gandire “dionysiaca”, gandire de “emisfera dreapta”), in timp ce operatiunea de codificare secundara presupune un mecanism analitic, de tip white-box (gandire “apollinica”, gandire de “emisfera stanga”).
In timpul interviului clinic o tanara pacienta ne spune: “Sufletul meu e in toate lucrurile din jur”. In procesul de codificare secundara, psihiatrul trebuie sa identifice varianta optima de discriminare intre diversele semnificatii ale acestei propozitii: marker de productivitate noetica sau / si perceptuala? depersonalizare - derealizare? Sau, pur si simplu, limbaj metaforic? Doi factori vor influenta decizia sa: un factor prospectiv, analitic, in care intrebarile dirijate, disecante, “de revenire” (feed-back) sunt esentiale; si un factor retrospectiv, sintetic, superpozabil practic notiunii de “context clinic”.
Fiecare operatiune de codificare / decodificare este grevata de un anumit risc de eroare. Acest risc este greu evaluabil. Credem ca este necesar sa mai subliniem un aspect. Am aratat mai sus importanta unei atitudini active a psihiatrului (prin intrebari dirijate) in timpul interviului clinic. Din pacate, exista si aici un risc de eroare, specific psihiatriei. Este probabil ca prin insasi aceasta interventie activa psihiatrul sa produca “artefacte”, sa denatureze exprimarea trairilor pacientului sau. Am putea vorbi aici despre un anumit corespondent psihiatric al principului de nedeterminare al lui Heisenberg, probabil mai accentuat in varianta psihometrica a diagnosticului.
Am putea complica aceasta discutie evocand situatia, nu chiar rara, a examenului clinic efectuat, intr-o succesiune temporala oarecare, de doi psihiatri. Operatiunile de codificare secundara suporta o amplificare a riscului de eroare (in cazul in care este importanta coroborarea celor doua interviuri), iar masura acestui risc poate fi data de ceea ce s-a numit fidelitate intre evaluatori (inter raters), parametru structural al oricarui test, ca si sensibilitatea sau specificitatea.
Dar nu pentru a complica lucrurile am evocat aceasta situatie. Orice operatiune de codificare / decodificare este asimilabila, in cele din urma, unui efort de traducere.

In lucrarea de fata efortul principal apartine autorilor.
Simona Trifu este medic primar psihiatru, conferentiar universitar la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea Bucuresti (unde preda cursuri de Psihopatologie si Psihiatrie la studenti si masteranzi), doctor in psihologie, doctor in medicina, membru direct IPA (International Psychoanalytical Association), psiholog clinician principal (supervizor acreditat CoPsi) si psihoterapeut principal in psihoterapie psihanalitica de copii si adolescenti (supervizor acreditat CoPsi).
Camelia Petcu este Medic Sef de Sectie la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alex. Obregia”, doctor in Stiinte Medicale , asistent universitar la Catedra de Psihiatrie a UMF „Carol Davila”, psihanalist in cadrul SRP (Societatea Romana de Psihanaliza), membru direct IPA (International Psychoanalytical Association) si psihoterapeut independent in psihoterapie psihanalitica (in cadrul ARPP – Asociatia Romana de Psihoterapie Psihanalitica si FROPP – Fundatia Romano-Olandeza de Psihoterapie Psihanalitica).
Lucrarea "Cazuri clinice de psihiatrie. Explicatii psihodinamice si psihologice complexe" are doua parti: Studii de caz dintr-o perspectiva psihoterapeutica si Studii de caz dintr-o perspectiva psihiatrica. Aceste abordari sunt precedate de un capitol consacrat tulburarii psihice traite sau observate de copii, capitol pe cat de original pe atat de tulburator.
Am fi nedrepti daca nu am aprecia cum se cuvine colectivul de studenti in psihologie si in medicina, precum si medicii rezidenti care au contribuit la realizarea cartii. Ofranda lor este, spre disperarea unora dintre confratii mei ce vor citi prefata, irepetabila! Pentru ca, in esenta, este vorba despre tineretea lor aducatoare de curaj, de entuziasm, de o anumita ingenuitate, dar si de viziune. Nu stiu de ce ma bantuie Esenin: ,,Nu regret, nu ma jelesc, nu strig / Toate trec ca floarea spulberata / Vestejit de-al toamnei mele frig / Nu voi mai fi tanar niciodata.”...
Unul dintre meritele fundamentale ale cartii este acela ca se citeste usor, ca un roman (bun), ca imbie la o noua lectura.

,, Carte frumoasa, cinste cui te-a scris ! ”

Conf. dr. Radu Mihailescu
Bucuresti, 5 decembrie 2010

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!