Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Limba, literatura si civilizatia romana in lume - Marina Cap-Bun, Florentina Nicolae
![Limba, literatura si civilizatia romana in lume - Marina Cap-Bun, Florentina Nicolae [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/limba-literatura-si-civilizatia-romana-in-lume-254240.jpg "Limba, literatura si civilizatia romana in lume - Marina Cap-Bun, Florentina Nicolae [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Florentina Nicolae, Marina Cap-Bun
Editia: I
Pagini: 394
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1650-6
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062816506
Cod Produs:
9786062816506
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Limba, literatura si civilizatia romana in lume este cel de‑al zecelea volum editat de STUR, dupa: Actualitatea lui Caragiale 1912‑2012 (2012), Junimea si impactul ei dupa 150 de ani (2013), Literatura, teatrul si filmul – Ȋn onoarea dramaturgului Matei Visniec (2015), Culturi si civilizatii est‑europene. In memoriam Aida Todi (2016), Studiile romanesti in context inter‑ si transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu (2017), Ovidius in Romania. In memoriam Magistri Stephani Cucu (2018), Studiile romanesti in Anul Centenarului (2019), 100 de ani de roman romanesc (2020), Mihai Eminescu la 170 de ani de la nastere. Reevaluari necesare. In memoriam Christina Zarifopol‑Illias (2021).
-
Limba, literatura si civilizatia romana in lume
Descarca
Coordonatori:
MARINA CAP-BUN
FLORENTINA NICOLAE
MARINA CAP-BUN
FLORENTINA NICOLAE
Precizari introductive / 7
Studii literare si culturale / 11
Oana Uta‑Barbulescu, Did the extension of the prenominal marking with ‘lui / lu’ to the feminine Anthroponyms occur in the 16th? / 13
Letitia Guran, The Multiple Homes for Romanian Studies in the United States: Foreign Language Departments or World/ Comparative Literature Programs? / 23
Mona Momescu, Leon Feraru – Romanian Studies as Cultural Diplomacy / 37
Elena Ionescu, Note despre prezente ale muzicii la G. Calinescu / 55
Ioana Vasiloiu, Modele culturale europene / 71
Lacramioara Berechet, Neputinta recunoasterii lui Agnostos Theos si permanenta raului in istorie / 79
Luminita Moiseanu (Radu), Samanismul intre soteriologie si extaz in proza fantastica a lui Mircea Eliade / 91
Alina Buzatu, „Lumi fictionale”: coordonate metateoretice / 99
Corina‑Mihaela Apostoleanu, Contributia elitelor intelectuale ale Romaniei interbelice in presa dobrogeana / 105
Florentina Nicolae, Cantemirologia astazi. Cateva consideratii / 115
Olga Kaiter, Contributii literare sasesti in literatura romana la sfarsitul secolului al XIX‑lea si in secolul al XX‑lea / 127
Edith‑Hilde Kaiter, Rolul elitei sasesti din Transilvania in cultura romana / 139
Madalina Stoica, Ionescu vs. Ionesco. De la complexele unei literaturi minore, la „francezul” genial / 149
Alina Anamaria Ganea, Eugen Ionescu intre Romania si Franta / 163
Bianca‑Virginia Ibadula, Romania, spatiu identitar intre Europele obsesiilor / 171
Mihaela‑Ramona Nour (Mandreanu), „Barbierul din Sevilla” si „D’ale carnavalului” / 185
Simona Bitaracu (Micauta), I. L. Caragiale – Un roman la Berlin / 205
Alina‑Roxana Cioromelea (Panait), Metamorfozele adaptarii cinematografice. Studiu de caz – Liviu Ciulei / 221
Andreea‑Catalina Racaru, Procesul modernizarii in spatiul romanesc. Perioada interbelica – momentul cristalizarii imaginii Romaniei in contextul cultural european / 235
Ecaterina Alexandru, Control ideologic si libertate creatoare in literatura romana pentru copii si tineret a perioadei comuniste / 245
Robert‑Andrei Stoica, Arta murala ca instantiere a identitatii imaginarului dobrogean / 253
Augustin‑Virgiliu Petcu, Edgar Allan Poe si Mihai Eminescu. Orientari bio‑bibliografice, traduceri, resorturi culturale si simboluri / 269
Atelier Matei Visniec / 295
Marina Cap‑Bun, Umbra lui Stalin … la Radauti si Paris / 297
Simona‑Nicoleta Minciu, „Un secol de ceata” – Intalnirea neconsemnata a doi titani / 319
Anca David, Ferestre spre lumea inocentei / 329
Cercetari lingvistice / 339
Cosmin Caprioara, Limba romana in atentia lingvistilor straini din ultimul secol / 341
Mihaela Miron‑Fulea, Numeralul / 353
Iuliana Dascalu, Campurile lexico‑semantice in viziunea lui Eugen Coseriu / 361
Theodora Flaut, Limbajul de specialitate in relatia dintre lexicul comun si cel specializat in fizica, astronomie, matematica si medicina / 375
Date despre autori / 383
Studii literare si culturale / 11
Oana Uta‑Barbulescu, Did the extension of the prenominal marking with ‘lui / lu’ to the feminine Anthroponyms occur in the 16th? / 13
Letitia Guran, The Multiple Homes for Romanian Studies in the United States: Foreign Language Departments or World/ Comparative Literature Programs? / 23
Mona Momescu, Leon Feraru – Romanian Studies as Cultural Diplomacy / 37
Elena Ionescu, Note despre prezente ale muzicii la G. Calinescu / 55
Ioana Vasiloiu, Modele culturale europene / 71
Lacramioara Berechet, Neputinta recunoasterii lui Agnostos Theos si permanenta raului in istorie / 79
Luminita Moiseanu (Radu), Samanismul intre soteriologie si extaz in proza fantastica a lui Mircea Eliade / 91
Alina Buzatu, „Lumi fictionale”: coordonate metateoretice / 99
Corina‑Mihaela Apostoleanu, Contributia elitelor intelectuale ale Romaniei interbelice in presa dobrogeana / 105
Florentina Nicolae, Cantemirologia astazi. Cateva consideratii / 115
Olga Kaiter, Contributii literare sasesti in literatura romana la sfarsitul secolului al XIX‑lea si in secolul al XX‑lea / 127
Edith‑Hilde Kaiter, Rolul elitei sasesti din Transilvania in cultura romana / 139
Madalina Stoica, Ionescu vs. Ionesco. De la complexele unei literaturi minore, la „francezul” genial / 149
Alina Anamaria Ganea, Eugen Ionescu intre Romania si Franta / 163
Bianca‑Virginia Ibadula, Romania, spatiu identitar intre Europele obsesiilor / 171
Mihaela‑Ramona Nour (Mandreanu), „Barbierul din Sevilla” si „D’ale carnavalului” / 185
Simona Bitaracu (Micauta), I. L. Caragiale – Un roman la Berlin / 205
Alina‑Roxana Cioromelea (Panait), Metamorfozele adaptarii cinematografice. Studiu de caz – Liviu Ciulei / 221
Andreea‑Catalina Racaru, Procesul modernizarii in spatiul romanesc. Perioada interbelica – momentul cristalizarii imaginii Romaniei in contextul cultural european / 235
Ecaterina Alexandru, Control ideologic si libertate creatoare in literatura romana pentru copii si tineret a perioadei comuniste / 245
Robert‑Andrei Stoica, Arta murala ca instantiere a identitatii imaginarului dobrogean / 253
Augustin‑Virgiliu Petcu, Edgar Allan Poe si Mihai Eminescu. Orientari bio‑bibliografice, traduceri, resorturi culturale si simboluri / 269
Atelier Matei Visniec / 295
Marina Cap‑Bun, Umbra lui Stalin … la Radauti si Paris / 297
Simona‑Nicoleta Minciu, „Un secol de ceata” – Intalnirea neconsemnata a doi titani / 319
Anca David, Ferestre spre lumea inocentei / 329
Cercetari lingvistice / 339
Cosmin Caprioara, Limba romana in atentia lingvistilor straini din ultimul secol / 341
Mihaela Miron‑Fulea, Numeralul / 353
Iuliana Dascalu, Campurile lexico‑semantice in viziunea lui Eugen Coseriu / 361
Theodora Flaut, Limbajul de specialitate in relatia dintre lexicul comun si cel specializat in fizica, astronomie, matematica si medicina / 375
Date despre autori / 383
Volumul de fata reuneste lucrarile conferintei internationale Limba, literatura si civilizatia romana in lume, organizata de Centrul de Cercetare si Dezvoltare Profesionala „Studiile Romanesti in Context International”, sub egida Universitatii Ovidius din Constanta, care a avut loc in 13‑14 octombrie 2021, in format online. El este cel de‑al zecelea volum editat de STUR, dupa: Actualitatea lui Caragiale 1912‑2012 (2012), Junimea si impactul ei dupa 150 de ani (2013), Literatura, teatrul si filmul – Ȋn onoarea dramaturgului Matei Visniec (2015), Culturi si civilizatii est‑europene. In memoriam Aida Todi (2016), Studiile romanesti in context inter‑ si transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu (2017), Ovidius in Romania. In memoriam Magistri Stephani Cucu (2018), Studiile romanesti in Anul Centenarului (2019), 100 de ani de roman romanesc (2020), Mihai Eminescu la 170 de ani de la nastere. Reevaluari necesare. In memoriam Christina Zarifopol‑Illias (2021).
Ca toate volumele anterioare, si aceasta colectie de eseuri a fost supusa unei expertizari de specialitate, de catre referenti stiintifici de cea mai inalta exigenta academica, carora le multumim, inca o data, pentru sprijinul acordat proiectului nostru: Prof. univ. dr. Mircea Martin, Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane; Prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.
Volumul debuteaza cu sectiunea Studii literare si culturale, in care dam prioritatea cuvenita cercetarilor referitoare la dimensiunea internationala a studiilor romanesti, semnate de lectori cu experienta ai acestor programe academice. Oana Uta‑Barbulescu formuleaza o intrebare de istoria limbii in studiul ei Did the extension of the prenominal marking with ‘lui / lu’ to the feminine Anthroponyms occur in the 16th Century?. Letitia Guran, lector la University of North Carolina, Chapel Hill, ia indiscutie problema statutului studiilor romanesti in universitatile americane, in lucrarea The Multiple Homes for Romanian Studies in the United States: Foreign Language Departments or World/ Comparative Literature Programs? Mona Momescu, colega noastra cu indelunga experienta de predare la Columbia University of New York, investigheaza dimensiunea cultural‑diplomatica a studiilor romanesti, in lucrarea ei Leon Feraru – Romanian Studies as Cultural Diplomacy.
Elena Ionescu, de la Universitatea din Bucuresti, ne incanta cu niste inspirate Note despre prezente ale muzicii la G. Calinescu. Ioana Vasiloiu alege sa analizeze Modele culturale europene. Lacramioara Berechet investigheaza Neputinta recunoasterii lui Agnostos Theos si permanenta raului in istorie. Alina Buzatu se opreste la Coordonatele metateoretice ale lumilor fictionale. Corina‑Mihaela Apostoleanu ilustreaza Contributia elitelor intelectuale ale Romaniei interbelice in presa dobrogeana iar Florentina Nicolae ne propune un incitant update al studiilor cantemiriene, intitulat Cantemirologia astazi. Cateva consideratii.
Paleta de preocupari interculturale ale membrilor STUR este ilustrata de cele doua studii dedicate scriitorilor sasi din Transilvania semnate de catre Olga Kaiter (Contributii literare sasesti in literatura romana la sfarsitul secolului al XIX‑lea si in secolul al XX‑lea) si Edith‑Hilde Kaiter (Rolul elitei sasesti din Transilvania in cultura romana).
Cercetarile de lingvistica sunt prezente in sumarul volumului prin contributia colegilor nostri Cosmin Caprioara (Limba romana in atentia lingvistilor straini din ultimul secol) si Mihaela Miron‑Fulea (Numeralul).
Dintre colaborarile doctoranzilor membri STUR care si‑au sustinut deja tezele, mentionam pe Madalina Stoica (Ionescu vs. Ionesco. De la complexele unei literaturi minore, la „francezul” genial) si pe Ecaterina Alexandru, Control ideologic si libertate creatoare in literatura romana pentru copii si tineret a perioadei comuniste.
Semnalam si prezenta in sumarul volumului a unui numar important de doctoranzi ai Scolii Doctorale de Stiinte Umaniste de la Universitatea Ovidius din Constanta, aflati in diferite stadii de cercetare: Bianca‑Virginia Ibadula (Romania, spatiu identitar intre Europele obsesiilor), Luminita Moiseanu (Radu) (Samanismul intre soteriologie si extaz in proza fantastica a lui Mircea Eliade), Simona Bitaracu (Micauta) (I. L. Caragiale – Un roman la Berlin), Robert‑Andrei Stoica (Arta murala ca instantiere a identitatii imaginarului dobrogean), Mihaela‑Ramona Nou (Mandreanu) („Barbierul din Sevilla” si „D’ale carnavalului”), Alina Anamaria Ganea (Eugen Ionescu intre Romania si Franta), Alina‑Roxana Cioromelea (Panait) (Metamorfozele adaptarii cinematografice. Studiu de caz – Liviu Ciulei), Theodora Flaut (Limbajul de specialitate in relatia dintre lexicul comun si cel specializat in fizica, astronomie, matematica si medicina), Iuliana Dascalu (Campurile lexico‑semantice in viziunea lui Eugen Coseriu), Andreea‑Catalina Racaru (Procesul modernizarii in spatiul romanesc. Perioada interbelica – momentul cristalizarii imaginii Romaniei in contextul cultural european). Dar continua colaborarea cu STUR si masterandul Augustin‑Virgiliu Petcu, prezent in sumat cu lucrarea Edgar Allan Poe si Mihai Eminescu. Orientari bio‑bibliografice, traduceri, resorturi culturale si simboluri.
Atelierul Matei Visniec, rezultat din cercetarile grupului de lucru dedicat autorului, infiintat in cadrul STUR in 2014, cuprinde trei studii. Doua dintre contributii, semnate de Marina Cap‑Bun si Simona Nicoleta Minciu, sunt dedicate celui mai recent roman visniecian, Un secol de ceata, semnaland noutatea formulei narative si interesul romancierului pentru doua figuri diabolice care au marcat istoria secolului al XX‑lea: Hitler si Stalin. Un al treilea studiu, cel semnat de Anca David, intitulat Ferestre spre lumea inocentei, este dedicat literaturii pentru copii, un compartiment mai putin abordat al creatiei visnieciene.
O serie de corecturi au fost sugerate de catre Christian Moraru, profesor la Universitatea din Carolina de Nord, Greensboro, SUA, careia colectivul editorial ii este profund recunoscator.
Pentru verificarea rezumatelor in limba engleza, Centrul STUR a colaborat cu doamna Allie Rigby, lector Fulbright afiliat la Universitatea Ovidius din Constanta, careia colectivul editorial ii aduce calde multumiri.
Ca intotdeauna, speram ca si acest tom sa constituie o sursa utila de informare, atat pentru studenti, masteranzi si doctoranzi, cat si pentru publicul larg, deja familiarizat cu volumele de studii ale centrului STUR.
Editorii
Ca toate volumele anterioare, si aceasta colectie de eseuri a fost supusa unei expertizari de specialitate, de catre referenti stiintifici de cea mai inalta exigenta academica, carora le multumim, inca o data, pentru sprijinul acordat proiectului nostru: Prof. univ. dr. Mircea Martin, Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane; Prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.
Volumul debuteaza cu sectiunea Studii literare si culturale, in care dam prioritatea cuvenita cercetarilor referitoare la dimensiunea internationala a studiilor romanesti, semnate de lectori cu experienta ai acestor programe academice. Oana Uta‑Barbulescu formuleaza o intrebare de istoria limbii in studiul ei Did the extension of the prenominal marking with ‘lui / lu’ to the feminine Anthroponyms occur in the 16th Century?. Letitia Guran, lector la University of North Carolina, Chapel Hill, ia indiscutie problema statutului studiilor romanesti in universitatile americane, in lucrarea The Multiple Homes for Romanian Studies in the United States: Foreign Language Departments or World/ Comparative Literature Programs? Mona Momescu, colega noastra cu indelunga experienta de predare la Columbia University of New York, investigheaza dimensiunea cultural‑diplomatica a studiilor romanesti, in lucrarea ei Leon Feraru – Romanian Studies as Cultural Diplomacy.
Elena Ionescu, de la Universitatea din Bucuresti, ne incanta cu niste inspirate Note despre prezente ale muzicii la G. Calinescu. Ioana Vasiloiu alege sa analizeze Modele culturale europene. Lacramioara Berechet investigheaza Neputinta recunoasterii lui Agnostos Theos si permanenta raului in istorie. Alina Buzatu se opreste la Coordonatele metateoretice ale lumilor fictionale. Corina‑Mihaela Apostoleanu ilustreaza Contributia elitelor intelectuale ale Romaniei interbelice in presa dobrogeana iar Florentina Nicolae ne propune un incitant update al studiilor cantemiriene, intitulat Cantemirologia astazi. Cateva consideratii.
Paleta de preocupari interculturale ale membrilor STUR este ilustrata de cele doua studii dedicate scriitorilor sasi din Transilvania semnate de catre Olga Kaiter (Contributii literare sasesti in literatura romana la sfarsitul secolului al XIX‑lea si in secolul al XX‑lea) si Edith‑Hilde Kaiter (Rolul elitei sasesti din Transilvania in cultura romana).
Cercetarile de lingvistica sunt prezente in sumarul volumului prin contributia colegilor nostri Cosmin Caprioara (Limba romana in atentia lingvistilor straini din ultimul secol) si Mihaela Miron‑Fulea (Numeralul).
Dintre colaborarile doctoranzilor membri STUR care si‑au sustinut deja tezele, mentionam pe Madalina Stoica (Ionescu vs. Ionesco. De la complexele unei literaturi minore, la „francezul” genial) si pe Ecaterina Alexandru, Control ideologic si libertate creatoare in literatura romana pentru copii si tineret a perioadei comuniste.
Semnalam si prezenta in sumarul volumului a unui numar important de doctoranzi ai Scolii Doctorale de Stiinte Umaniste de la Universitatea Ovidius din Constanta, aflati in diferite stadii de cercetare: Bianca‑Virginia Ibadula (Romania, spatiu identitar intre Europele obsesiilor), Luminita Moiseanu (Radu) (Samanismul intre soteriologie si extaz in proza fantastica a lui Mircea Eliade), Simona Bitaracu (Micauta) (I. L. Caragiale – Un roman la Berlin), Robert‑Andrei Stoica (Arta murala ca instantiere a identitatii imaginarului dobrogean), Mihaela‑Ramona Nou (Mandreanu) („Barbierul din Sevilla” si „D’ale carnavalului”), Alina Anamaria Ganea (Eugen Ionescu intre Romania si Franta), Alina‑Roxana Cioromelea (Panait) (Metamorfozele adaptarii cinematografice. Studiu de caz – Liviu Ciulei), Theodora Flaut (Limbajul de specialitate in relatia dintre lexicul comun si cel specializat in fizica, astronomie, matematica si medicina), Iuliana Dascalu (Campurile lexico‑semantice in viziunea lui Eugen Coseriu), Andreea‑Catalina Racaru (Procesul modernizarii in spatiul romanesc. Perioada interbelica – momentul cristalizarii imaginii Romaniei in contextul cultural european). Dar continua colaborarea cu STUR si masterandul Augustin‑Virgiliu Petcu, prezent in sumat cu lucrarea Edgar Allan Poe si Mihai Eminescu. Orientari bio‑bibliografice, traduceri, resorturi culturale si simboluri.
Atelierul Matei Visniec, rezultat din cercetarile grupului de lucru dedicat autorului, infiintat in cadrul STUR in 2014, cuprinde trei studii. Doua dintre contributii, semnate de Marina Cap‑Bun si Simona Nicoleta Minciu, sunt dedicate celui mai recent roman visniecian, Un secol de ceata, semnaland noutatea formulei narative si interesul romancierului pentru doua figuri diabolice care au marcat istoria secolului al XX‑lea: Hitler si Stalin. Un al treilea studiu, cel semnat de Anca David, intitulat Ferestre spre lumea inocentei, este dedicat literaturii pentru copii, un compartiment mai putin abordat al creatiei visnieciene.
O serie de corecturi au fost sugerate de catre Christian Moraru, profesor la Universitatea din Carolina de Nord, Greensboro, SUA, careia colectivul editorial ii este profund recunoscator.
Pentru verificarea rezumatelor in limba engleza, Centrul STUR a colaborat cu doamna Allie Rigby, lector Fulbright afiliat la Universitatea Ovidius din Constanta, careia colectivul editorial ii aduce calde multumiri.
Ca intotdeauna, speram ca si acest tom sa constituie o sursa utila de informare, atat pentru studenti, masteranzi si doctoranzi, cat si pentru publicul larg, deja familiarizat cu volumele de studii ale centrului STUR.
Editorii
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Argoul in limba romana actuala - Daniela Eugenia Vodita
Zmei, draci si strigoi. Eseuri de hermeneutica a basmului popular romanesc
Dictionar scolar explicativ - Alexandru Emil M.
Limba romana contemporana. Vocabularul - Marinusa Constantin
Dictionar de omografe - Ioana Radu Guciu
Dictionar de omonime - Adina Grigore
Limba romana literara in traducerile succesive din Jules Verne
Exprimarea complimentului in limba romana actuala - Oana-Petruta Popa
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro