Profesorul Vlad Paslaru, roman si basarabean (ca provenienta si situare geografica), este un reper al pedagogiei de „dincolo de Prut”, al unei scoli de gandire pedagogica (si nu numai), al unei directii si inradacinari, in ceea ce numim astazi, stiintele educatiei, ce merita toata atentia si valorizarea noastra. Ca unul care cunoaste comunitatea pedagogilor din Basarabia, prin proximitate, experienta directa, imersiune in activitati comune, interes integrativ, dau marturie in legatura cu profesionalismul, dedicatia, creativitatea, implicarea nu numai a corpului academic (de la Chisinau, Balti etc.), cu care avem relatii privilegiate, dar si cu tinuta procesuala didactica, la nivel macro sau micro, exercitata de educatori la toate nivelurile de invatamant, prin prestatii exemplare si de inalta valoare didactica.
Una dintre topicile de interes ale universitarului Vlad Paslaru o constituie educatia literar-artistica, respectiv acea componenta formativa care vizeaza formarea, consolidarea, cizelarea receptivitatii noastre in raport cu intruparile sensibilitatii si trairilor, din trecut sau contemporane, la nivel artistic. Asa se face ca, din ratiuni, nu atat „didactice”, cat epistemologice, clarificatoare, patrunzatoare, ni se propune, prin lucrarea de fata, o introducere, chiar aprofundare, a unor elemente conceptuale, orizonturi, strategii, solutii pentru a facilita, educatorilor si educatilor, laolalta, o intrare in lumea valorilor artistice.
Ideea de cuprindere intr-un dictionar, explicit ca discurs epistemologic, termeni, cuvinte cheie, semnificatii ale unor cuvinte care trimit la arta, receptare a frumosului, bucurie artistica, artisticitate, formare pentru frumos, coparticipare, empatie artistica, atitudine artistica, judecata valorica etc. etc. mi se pare de bun augur, mai ales ca un astfel de „concentrat” explicativ poate dobandi valoare pragmatica, documentara, educativa, proiectiva in circumstantele multiple ale formarii pe aceasta directie. A cauta si a te limita doar la ce-ti ofera motoarele de tip Google reprezinta un demers simplificat, daca nu problematizat, al unei coordonari masinale, impersonale, stocastice. O interogare, in fata unui dictionar, este altceva decat o „plimbare” aleatorie prin spatiul virtual. Dictionarul clasic, cum este si cel de fata, este asumat, filtrat, amenajat din perspectiva unei pozitionari umane, personale – a unei experiente de cautare traita si exercitata la nivel individual sau colectiv. Nu poate cuprinde totul, cum ar putea face Inteligenta Artificiala (IA), dar da marturie de un mod de a gandi, simti, imagina – cu asumptiile si precaritatile umanitatii din noi.
Ce contine si la ce se refera acest dictionar? Dictionarul de Educatie Literar-Artistica (DELA) este un referential epistemologic (cu trimiteri concrete la planul ontologic, actional, procesual) pentru formarea receptorului de arta, a cititorului de literatura, si propune 182 articole si definiri ale termenilor specifici domeniului formarii-dezvoltarii receptorului cult de literatura si arta si un numar restrans de termeni ai epistemologiei si pedagogiei generale, aferenti educatiei literar-artistice (ELA), prezentati atat ca valori etimologice, lexicografice, cat si ca modalitati explicative, implicative ale pedagogiei artelor, pedagogiei lecturii, esteticii receptarii.
Fiintand ca o pozitionare de pionierat a autorului care inventariaza, aprofundeaza si pune in circulatie terminologia unui domeniu al educatiei vechi de circa 6000 de ani - de cand exista scrisul si lectura, dar conceptualizat de abordari mai noi precum teoria estetica, semiotica, teoria literaturii, didactica artei etc. abia la finele sec. al XX-lea, termenii pedagogici (si adiacenti problematicii urmarite) pe care autorul ii propune sunt abordati de pe o platforma epistemica inovativa - aceea a tipurilor existentei umane si a tipului de cunoastere umana specific ELA - cunoasterea artistic-estetica. In acelasi timp, reliefam integralitatea, abordarea inter-disciplinara, multiplicitatea perspectivelor explicative ce cupleaza inteligent pozitionari epistemice ce vin dinspre teoria literar-artistica, estetica artelor, filosofia artei, didacticele aplicate in raport cu diverse discursuri artistice, semiologia artei, gramatologie, structuralism, critica si istorie literara etc.
Mentionam faptul ca DELA urmeaza unei alte lucrari, dedicate teoriei educatiei literar-artistice, materializate la nivelul unei teze de doctor habilitat in pedagogie, elaborata de autor, cu publicari aferente (Introducere in teoria educatiei literar-artistice, Chisinau, 2001; Bucuresti, 2013) si se inscrie intr-o miscare de innoire mai larga, atat la nivel de pozitionari teoretice, cat si procesual-practice. Stim prea bine ca si sistemul educativ din Republica Moldova trece prin reformari de sistem, interogari si redefiniri curriculare notabile. Beneficiind si de influente/ confluente relevante ale scolii ruse de psihopedagogie (traditionale sau contemporane, recunoscute la nivel, mondial – lasand la o parte considerentele de natura politica, strategica), dar racordate la tot ce inseamna modernitate si valori europene, democratice, invatamantul din Basarabia cunoaste o dinamica, fervoare si revigorare, pe aliniamente calitative, ce merita luate ca puncte de reper inclusiv pentru invatamantul din Romania. Prestatia de fata, datorata profesorului Vlad Paslaru, se inscrie in aceasta tendinta si orizont deziderativ. De pilda, Curriculumul de limba si literatura romana, elaborat si editat la Editura Stiinta, in 1997, de o echipa mixta de la Institutul de Pedagogie si Psihologie din Chisinau (precursorul Institutului de Stiinte ale Educatiei) si de la Institutul de Stiinte ale Educatiei din Bucuresti, a venit cu o noua viziune de predare a limbii si literaturii romane in scoala si primul model teoretic de curriculum scolar in spatiul educational al celor doua state romanesti. In baza acestui referential, au fost elaborate curricula, la disciplina mentionata, valabila pentru ambele tari, au fost editate manuale si alte suporturi curriculare. De asemenea, experientele in acest domeniu (de concepere a unor programe, manuale, dar si de predare propriu-zise) au probat faptul ca la fiecare ciclu/an de invatamant/de studii, atat profesorii din sistemul preuniversitar, cat si cadrele didactice universitare au nevoie stringenta de lucrari cu caracter teoretic, metodic atat pentru a intelege noua conceptie a predarii LLR in scoala (mai concret, prin discipline precum Educatia comunicativ-lingvistica, Educatia literar-artistica, in Republica Moldova sau diferite denumiri incluse in aria curriculara Limba si comunicare, in Romania), cat si pentru a forma corpul profesoral aferent care preda Limba si comunicare, Literatura Romana etc. in Republica Moldova si Romania.
Actualul referential teoretico-explicativ se adreseaza unui public larg, pornind de la cei care se formeaza pentru a deveni profesori, actualele cadre didactice care predau discipline umaniste sau socio-umane, dar si formatorilor culturali, publicului interesat de procesualitatea receptarii si creatiei in zona literar-artistica. Activand ca cercetator si profesor universitar alaturi si impreuna cu cadrele didactice scolare si universitare timp de 50 de ani si publicand mai multe studii si articole de epistemologie a ELA, autorul s-a aplecat si a fost interesat de identificarea si clarificarea unor repere teoretice si experientiale de formare in aceasta directie, propunand solutii pentru pregatirea initiala si continua a corpului profesoral aferent. De aceea, editarea DELA constituie nu numai un gest individual, cu caracter atributiv-restitutiv, de configurare a identitatii profesionale a universitarului Vlad Paslaru, de reperare a unor cadre explicative legate de aceasta topica, ci si o provocare pentru a identifica, pe mai departe, si de catre alti colegi, a unor orizonturi epistemologice aferente pentru cei interesati de cercetarea literaturii si a formarii cititorului de literatura - studenti, masteranzi, doctoranzi, cercetatori.
Ne impresioneaza placut acribia constructiei tematice, trimiterile si referentialele problematice si bibliografice, corelatiile cu termeni corelativi completivi, lamuritori, comprehensivi ce vin sa sustina semnificatii prime ale conceptelor vizate. De asemenea, valorizam si dimensiunea inter-textuala si inter-domenii, includerea unor linii explicative cumulative, intaritoare, probatorii. Pana la urma, acest instrument se dovedeste a fi un operator cultural, un indrumar de intrare si asumare valorica pe linie istorica, antropologica, metafizica a creatiei umane. Inter- si trans-disciplinaritatea, oarecum disimulate, fac din actualul dictionar o cale de acces catre teritorii mai largi, ce sustin explicativ - si nu numai - interiorizarea expresivitatii literar-artistice. Deschiderea intra- si inter-culturala este asigurata prin citarea unor repere culturale, academice, stiintifice, artistice din Romania si Republica Moldova, dar si din perimetrul modernitatii sau actualitatii europene si mondiale. Trimiterile si ilustrarile concrete, de la Creanga si Eminescu si pana la nume notabile de contemporani (nu le numesc, sunt multe si concludente), de la filosofii din Antichitate si Sfintii Parinti ai Bisericii Crestine pana la semiologi si istorici literari contemporani etc. sunt alte axe probatorii ce valideaza un demers extensiv, aprofundat, serios, profesionist.
Il felicitam pe colegul Vlad Paslaru pentru intreprinderea - deopotriva inovativa, cuprinzatoare si curajoasa - de a veni cu o astfel de oferta scriptica, sustinuta de acribie, metoda, afinitate si atasament, care ne ajuta sa intelegem si sa ne bucuram, prin minte si sensibilitate, de creatia umana - in general, si de cea romaneasca - in special.
Constantin Cucos
Barnova-Iasi, aprilie 2024