Lucrarea „Actiune si interactiune umoristica in comunitatea rurala romaneasca” reprezinta o abordare interdisciplinara a unui fenomen care a suscitat, de-a lungul timpului, interesul specialistilor din domenii extrem de diverse. Prin urmare, pentru a surprinde complexitatea acestui fenomen, am ales spre a analiza factori multipli care conditioneaza producerea si receptarea umorului; mecanismele lingvistice, dar si inventarul de teme, atitudinile si valorile indivizilor din comunitate, mentalitatile si prejudecatile lor, contextul situational al performarii, functiile psihologice si sociale ale actului umoristic, echilibrul instabil dintre agresivitate si solidaritate, dintre cresterea tensiunilor si eliberarea lor sau dintre excludere si intarirea identitatii de grup.
O parte importanta a folclorului regasit in bancurile, chiuiturile si bocetele culese mizeaza pe efecte de umor, iar una dintre sursele frecvente ale acestor efecte este incalcarea tabuurilor legate de sexualitate. De fapt, acesta reinterpreteaza un vechi cliseu – despre „umorul taranului roman”, „sateanul hatru” etc. –, confirmandu-l intr-un mod spectaculos: umorul pare sa fie o trasatura a comunicarii rurale (in genere, a culturii populare).
Asadar, prin natura sa, lucrarea nu se adreseaza doar specialistilor din domeniul sociolingvistic, psiholingvistic, al dialectologiei, folclorului sau etnologiei, ci si oamenilor de rand - mai cu seama membrilor comunitatii rurale de pe Valea Superioara a Muresului - care doresc sa citeasca „o gluma buna”, sa rada la poanta unui banc sau sa „priveasca printr-o lentila plina de umor” obiceiurile de nunta, de inmormantare sau cele de la diferite baluri si sezatori traditionale, pe care cei mai varstnici ai satului le-au pastrat cu sfintenie si au dorit sa le transmit generatiilor de azi si celor de maine, intr-o maniera cu totul originala.
Este doctor in filologie cu distinctia „Summa cum laude” si isi desfasoara activitatea in cadrul Universitatii „Transilvania” din Brasov, unde este asistent universitar la Facultatea de Litere si cadru didactic asociat la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei. A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Romana-Engleza, si un masterat in domeniul studiilor de limba si literatura romana, in cadrul aceleiasi universitati in care actualmente este cadru didactic. Sustine cursuri practice de Limba romana ca limba straina pentru Anul pregatitor si seminarele de Limba romana, Didactica limbii romane pentru invatamantul primar si Literatura pentru copii, in cadrul departamentului de Stiinte ale Educatiei. A obtinut o serie de premii si distinctii, printre care amintim cele mai relevante: „Outstanding award at the 16th International Summer School and Symposium on Humor and Laughter: theory, Research and Applications, Brasov, July 4-9 2016”; Premiul I al Facultatii de Litere la Sesiunea de Comunicari Stiintifice - sectiunea Lingvistica, 2012, 2014; Premiul special din partea universitatii Transilvania pentru cea mai buna lucrare din cadrul Facultatii de Litere, Sesiunea de comunicari Stiintifice, 2012, 2014; Premiul special al Universitatii din Bucuresti in cadrul concursului national Best Letters Colloquia, Bucuresti, 2014 si alte premii si mentiuni obtinute la Olimpiadele Nationale de Psihologie si Pedagogie. In calitate de cercetator manifestat o preocupare asupra cercetarii comunitatilor rurale de pe Valea Superioara a Muresului din punct de vedere dialectal, sociolingvistic, prisholingvistic, folcloric, pragmatic; toate studiile concretizandu-se in articole publicate in reviste si jurnale de specialitate cotate Erih Plus sau Web of Science in volume de specialitate din tara sau strainatate.
Lucrarea „Actiune si interactiune umoristica in comunitatea rurala romaneasca” reprezinta o abordare interdisciplinara a unui fenomen care a suscitat, de-a lungul timpului, interesul specialistilor din domenii extrem de diverse. Prin urmare, pentru a surprinde complexitatea acestui fenomen, am ales spre a analiza factori multipli care conditioneaza producerea si receptarea umorului; mecanismele lingvistice, dar si inventarul de teme, atitudinile si valorile indivizilor din comunitate, mentalitatile si prejudecatile lor, contextul situational al performarii, functiile psihologice si sociale ale actului umoristic, echilibrul instabil dintre agresivitate si solidaritate, dintre cresterea tensiunilor si eliberarea lor sau dintre excludere si intarirea identitatii de grup.
O parte importanta a folclorului regasit in bancurile, chiuiturile si bocetele culese mizeaza pe efecte de umor, iar una dintre sursele frecvente ale acestor efecte este incalcarea tabuurilor legate de sexualitate. De fapt, acesta reinterpreteaza un vechi cliseu – despre „umorul taranului roman”, „sateanul hatru” etc. –, confirmandu-l intr-un mod spectaculos: umorul pare sa fie o trasatura a comunicarii rurale (in genere, a culturii populare).
Asadar, prin natura sa, lucrarea nu se adreseaza doar specialistilor din domeniul sociolingvistic, psiholingvistic, al dialectologiei, folclorului sau etnologiei, ci si oamenilor de rand - mai cu seama membrilor comunitatii rurale de pe Valea Superioara a Muresului - care doresc sa citeasca „o gluma buna”, sa rada la poanta unui banc sau sa „priveasca printr-o lentila plina de umor” obiceiurile de nunta, de inmormantare sau cele de la diferite baluri si sezatori traditionale, pe care cei mai varstnici ai satului le-au pastrat cu sfintenie si au dorit sa le transmit generatiilor de azi si celor de maine, intr-o maniera cu totul originala.