Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală
![Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/internet-of-bodies-corpul-uman-nod-in-reteaua-digitala-046483.jpg "Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [0]")
![Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/internet-of-bodies-corpul-uman-nod-in-reteaua-digitala-319126.jpg "Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [1]")
![Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/internet-of-bodies-corpul-uman-nod-in-reteaua-digitala-046483.jpg "Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [1]")
![Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/internet-of-bodies-corpul-uman-nod-in-reteaua-digitala-319126.jpg "Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală [2]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Ruxandra Victoria Paraschiv, Titi Paraschiv, Viorel Iulian Tănase, Vlad Zamfirescu
Ediția: I
Pagini: 310
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-28-2155-5
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062821555
Cod Produs:
9786062821555
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
-
Internet of Bodies. Corpul uman, nod în reţeaua digitală
Descarcă
Cartea Internet of Bodies (IoB). Corpul uman, nod în rețeaua digitală a fost concepută ca o lucrare de referință interdisciplinară, situată la intersecția dintre tehnologie, informatică, medicină, drept, etică și psihologie. Această lucrare pornește de la constatarea că digitalizarea nu mai este doar un fenomen exterior corpului uman, ci a început să pătrundă literalmente în corpul nostru. Astfel, corpul devine un punct nodal într‑o rețea globală de date, algoritmi și infrastructuri tehnologice, cu implicații profunde asupra identității, intimității și autonomiei personale.
Scrierea acestei cărți a fost motivată de nevoia acută de a înțelege și analiza critic transformările accelerate generate de Internet of Bodies (IoB), o extensie naturală, dar radicală, a Internet of Things (IoT). Dacă obiectele inteligente au redefinit interacțiunea cu spațiul exterior, IoB promite ‑ și uneori amenință ‑ să redefinească însăși relația noastră cu propriul corp. Această lucrare își face o cartografiere comprehensivă a fenomenului, acoperind fundamentele teoretice, aplicațiile emergente, riscurile etico-juridice și provocările viitoare.
Obiectivele principale ale lucrării sunt:
Scrierea acestei cărți a fost motivată de nevoia acută de a înțelege și analiza critic transformările accelerate generate de Internet of Bodies (IoB), o extensie naturală, dar radicală, a Internet of Things (IoT). Dacă obiectele inteligente au redefinit interacțiunea cu spațiul exterior, IoB promite ‑ și uneori amenință ‑ să redefinească însăși relația noastră cu propriul corp. Această lucrare își face o cartografiere comprehensivă a fenomenului, acoperind fundamentele teoretice, aplicațiile emergente, riscurile etico-juridice și provocările viitoare.
Obiectivele principale ale lucrării sunt:
- Să definească și să clarifice conceptual domeniul Internet of Bodies (IoB);
- Să exploreze tipurile de tehnologii implicate și impactul acestora asupra sănătății, performanței și vieții sociale;
- Să identifice problemele critice legate de confidențialitate, securitate, autonomie corporală și echitate digitală;
- Să contureze scenarii de evoluție și direcții posibile pentru politici publice și practici etice sustenabile;
- Să analizeze, în profunzime, aplicațiile și implicațiile IoB în domeniul psihologiei, ca disciplină fundamentală pentru înțelegerea adaptării umane în era augmentării digitale.
Această carte se adresează cercetătorilor, profesioniștilor, studenților și factorilor de decizie interesați de înțelegerea critică a modului în care tehnologia modelează corpul uman și societatea în ansamblu. Fiecare capitol a fost conceput astfel încât să ofere atât o bază informativă solidă, cât și puncte de reflecție pentru dezbatere și cercetare ulterioară.
Mulțumiri speciale se îndreaptă către toți colaboratorii care au contribuit cu expertiză de specialitate în etică, psihologie și drept digital. De asemenea, exprimăm recunoștință față de instituțiile academice și de cercetare care au sprijinit dezvoltarea acestui proiect complex și ambițios.
Sper ca această lucrare să stimuleze o dezbatere profundă și responsabilă despre locul corpului uman în arhitectura digitală a viitorului și despre limitele acceptabile ale integrării noastre în rețelele inteligente.
Mulțumiri speciale se îndreaptă către toți colaboratorii care au contribuit cu expertiză de specialitate în etică, psihologie și drept digital. De asemenea, exprimăm recunoștință față de instituțiile academice și de cercetare care au sprijinit dezvoltarea acestui proiect complex și ambițios.
Sper ca această lucrare să stimuleze o dezbatere profundă și responsabilă despre locul corpului uman în arhitectura digitală a viitorului și despre limitele acceptabile ale integrării noastre în rețelele inteligente.
Autorii
Prefață/20
Internet of bodies. Corpul uman în reţeaua digitală /22
Introducere/24
PARTEA I
FUNDAMENTE ȘI CONCEPTUALIZĂRI/29
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ÎN INTERNET OF BODIES/31
1.1. Contextul apariției IoB/32
1.1.1. Confluențe tehnologice și apariția IoB/32
1.1.2. Definirea IoB: corpul ca interfață bio digitală/33
1.1.3. Caracteristici esențiale ale rețelei corporale conectate/34
1.1.4. Aplicații emergente și transformarea practicilor corporale/36
1.1.5. Provocări și tensiuni etice în era datificării corporale/37
1.1.6. Obiectivele și relevanța cercetărilor lucrării/39
1.1.7. O urgență epistemologică și etică/40
1.2. Legătura cu Internet of Things/40
1.2.1. De la Internet of Things la Internet of Bodies, o filiație evolutivă/40
1.2.2. Obiectul conectat vs. corpul conectat: diferențe funcționale și simbolice/42
1.2.3. Dimensiunea bio digitală a conectivității/43
1.2.4. Dimensiunea bio digitală: de la date de mediu la date vitale/46
1.2.5. Autonomia decizională și responsabilitatea algoritmică/47
1.2.6. IoB ca diferențiere critică în paradigma conectivității/48
1.3. Definiție operațională și delimitări conceptuale/49
1.3.1. Necesitatea unei definiții operaționale/49
1.3.2. IoB ca ecosistem tehnologic și biologic interconectat/50
1.3.3. Delimitări față de concepte înrudite/51
1.3.4. Niveluri de integrare ale tehnologiei în corpul uman/53
1.3.5. IoB ca nouă ontologie a corporalității/54
1.3.6. Concluzii și implicații pentru cercetare/55
1.4. Obiectivele și relevanța lucrării/56
1.4.1. Justificarea demersului științific/56
1.4.2. Obiective generale ale lucrării/57
1.4.3. Relevanța științifică și socială a lucrării/59
1.4.4. Concluzii: spre o abordare responsabilă a bio digitalizării/60
1.5. Rezumat/61
1.6. Glosar de termini/62
1.7. Bibliografie/63
CAPITOLUL 2
EVOLUȚIA TEHNOLOGICĂ ȘI PREMISELE IoB/66
2.1. Introducere: De la tehnologii disparate la convergență digitală integrativă – o fundamentare a emergenței Internet of Bodies (IoB)/66
2.1.1. Miniaturizarea senzorilor: de la tehnologie industrială la integrare biologică/67
2.1.2. Rețelele de comunicație: de la transfer local la conectivitate în timp real/67
2.1.3. Inteligența artificială: de la procesare de date la predicție și intervenție automată/68
2.1.4. Infrastructuri de procesare distribuită: de la centralizare la reacție contextualizată/69
2.2. Miniaturizarea și integrarea senzorilor biometrici – corporalitatea ca sursă continuă de date/70
2.2.1. Monitorizarea semnalelor vitale/70
2.2.2. Măsurarea parametrilor metabolici/71
2.2.3. Captarea funcțiilor neurologice/71
2.3. Inteligența Artificială și Învățarea Automată – infrastructura cognitivă a corpului conectat/72
2.3.1. Detectarea anomaliilor fiziologice/72
2.3.2. Predicția și prevenirea crizelor medicale/72
2.3.3. Ajustarea automată a tratamentelor/73
2.3.4. Asistență și autonomie în intervențiile medicale/73
2.4. Infrastructura de Comunicație. 5G și Edge Computing – fundamentul sistemelor bio digitale în timp real/74
2.4.1. Rețelele 5G: viteză, fiabilitate și latență ultra redusă/74
2.4.2. Edge computing: procesare descentralizată și proximitate operațională/75
2.4.3. Infrastructura comunicațională ca mediu al cogniției distribuite/75
2.5. Interoperabilitate, standarde și integrare cibernetică – spre un ecosistem bio digital coerent/76
2.5.1. Protocoale de comunicație comune /76
2.5.2. Standarde internaționale (ISO, IEEE)/77
2.5.3. Integrarea cu dosarele electronice de sănătate (EHR)/77
2.6. Sinergia cu biotehnologia și neuroștiințele – de la monitorizare la modificarea corpului uman/78
2.6.1. Biotehnologia: biochipuri, organe artificiale și terapii avansate/79
2.6.2. Neuroștiințele: implanturi cerebrale și neurostimulare adaptivă/79
2.7. Concluzii: Internet of Bodies ca expresie a convergenței tehnologice multidimensionale/80
2.8. Rezumat/82
2.9. Glosar de termeni/83
2.10. Bibliografie/84
CAPITOLUL 3
TIPOLOGII DE DISPOZITIVE ÎN CADRUL IOB/87
3.1. Introducere. Diversitatea formelor de integrare corporală în arhitectura IoB/87
3.2. Dispozitive Purtabile (Wearables) – Interfața externă a corporalității digitale/88
3.2.1. Definiție și caracteristici generale/89
3.2.2. Exemple și funcționalități/89
3.2.3. Avantaje și limitări/90
Concluzie/90
3.3. Dispozitive Implantabile – Integrarea structurală a tehnologiei în corpul uman/91
3.3.1. Definiție și specificitate/91
3.3.2. Exemple semnificative/92
3.3.3. Funcționalitate și impact/92
Concluzie/93
3.4. Dispozitive Ingerabile – Tehnologia de supraveghere internă a corpului/93
3.4.1. Concept și aplicabilitate/94
3.4.2. Exemple în dezvoltare/94
3.4.3. Provocări și potențial/95
Concluzie/95
3.5. Dispozitive Hibride și Emergente – Convergența extinsă a corpului cu tehnologia/96
3.5.1. Integrarea categoriilor și tendințe viitoare /96
3.5.2. Extinderea la neurotehnologii și interfețe creier mașină/97
3.5.3. Concluzie/97
3.6. Clasificarea funcțională a dispozitivelor IoB – De la observație la autonomie decizională/98
3.6.1. Dispozitive de monitorizare – Tehnologii de observație pasivă /98
3.6.2. Dispozitive de intervenție – Tehnologii de acțiune dirijată/99
3.6.3. Dispozitive adaptative autonome – Tehnologii de decizie algoritmică/99
Concluzie/100
3.7. Concluzii – Corpul uman între pasivitate biologică și agent bio digital /100
3.8. Rezumat/101
3.9. Glosar de termeni/102
3.10. Bibliografie/103
CAPITOLUL 4
CORPUL DATIFICAT ÎNTRE BIOLOGIE, ALGORITM ȘI CONTROL/105
4.1. Introducere – De la corporalitatea naturală la entitatea digitală /105
4.2. Corpul ca sursă de date: Mecanismele datificării corporale/106
4.2.1. Dinamica extragerii datelor fiziologice/107
4.2.2. Tipuri de date extrase/108
4.3. Algoritmizarea corpului: decizie automată și autonomie delegată/108
4.3.1. De la monitorizare la predicție/109
4.3.2. Algoritmul ca agent terapeutic/109
4.4. Corpul ca obiect de control digital /110
4.4.1. De la autonomie la reglementare corporală algoritmică/111
4.4.2. Supravegherea invizibilă și biopolitica digitală/111
4.5. Riscuri și paradoxuri ale datificării corporale/112
4.5.1. Fragilitatea intimității biologice/113
4.5.2. Eroarea algoritmică și responsabilitatea difuză/113
Concluzie/114
4.6. Corporalitatea ca frontieră digitală și model de guvernanță în IoB/114
4.6.1. Corporalitatea ca frontieră digitală/114
4.6.2. Model etic de guvernanță pentru IoB/116
4.6.2.1. Transparență algoritmică și operațională /116
4.6.2.2. Responsabilitate clară și distribuție juridică echitabilă/117
4.6.2.3. Consimțământ informat, revocabil și contextualizat /117
4.6.2.4. Echitate algoritmică și protecția grupurilor vulnerabile/118
Concluzie /118
4.7. Rezumat/118
4.8. Glosar de termeni/119
4.9. Bibliografie/120
PARTEA A II A
DOMENII DE UTILIZARE ALE IOB/122
CAPITOLUL 5
IOB ÎN MEDICINĂ ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ/125
5.1. Monitorizarea pacienților cronici – Transformarea îngrijirii prin Internet of Bodies/125
5.1.1. Contextul clinic: povara bolilor cronice în secolul XXI/125
5.1.2. Dispozitive IoB utilizate în monitorizarea cronică/126
5.1.3. Beneficii clinice și administrative/126
5.1.4. Provocări de implementare/126
Concluzie /127
5.2. Medicina personalizată în epoca Internet of Bodies – Decizie algoritmică și suveranitate biologică/127
5.2.1. Definirea medicinei personalizate în contextul IoB/127
5.2.2. Adaptarea dozelor și tratamentelor în timp real/128
5.2.3. Platforme predictive și decizii algoritmice /128
5.2.4. Etica intervenției automate și autonomia pacientului/129
5.3. Diagnosticare asistată de inteligență artificială – De la observație medicală la inferență algoritmică/129
5.3.1. Rolul inteligenței artificiale în sprijinirea diagnosticului clinic/130
5.3.2. Exemple de aplicații clinice /130
5.3.3. Avantajele diagnosticării automatizate/131
5.3.4. Limite și riscuri ale diagnosticării automatizate/131
Concluzie /131
5.4. Concluzii: Internet of Bodies – Arhitectura emergentă a medicinei algoritmice/132
5.4.1. IoB ca infrastructură de sănătate integrativă și reactivă/132
5.4.2. Reconfigurarea relației medic–pacient în era algoritmului/132
5.4.3. Autonomia pacientului și etica în arhitectura IoB /133
5.4.4. De la digitalizare la sănătate augmentată etic/133
Concluzie /134
5.5. Rezumat/134
5.6. Glosar de termeni/135
5.7. Bibliografie/136
CAPITOLUL 6
IOB ÎN SĂNĂTATEA MINTALĂ ȘI BUNĂSTARE/139
6.1. Evaluarea stresului, somnului și dispoziției – O abordare bio digitală a sănătății mintale/139
6.1.1. Contextul psiho fiziologic al sănătății mintale/139
6.1.2. Dispozitive IoB utilizate pentru monitorizarea stresului/140
6.1.3. Monitorizarea somnului: ritmuri circadiene și calitate/140
6.1.4. Evaluarea dispoziției și a afectivității/141
6.2. Dispozitive pentru intervenții psihologice digitale – Psihoterapia augmentată prin IoB/142
6.2.1. Terapia digitală: definiție și cadre conceptuale/142
6.2.2. Exemple de dispozitive și aplicații terapeutice/143
6.2.3. Intervenții adaptive și personalizate/144
6.2.4. Considerații privind etica intervenției psihologice algoritmice/145
6.3. Neurotehnologiile și impactul asupra cogniției – Interfața minte mașină în epoca Internet of Bodies /145
6.3.1. Interfața creier–dispozitiv: concepte fundamentale/146
6.3.2. Neuroimplanturi pentru tratarea tulburărilor mintale/146
6.3.3. Dispozitive de augmentare cognitivă/147
6.4. Concluzii: redefinirea sănătății mintale în epoca Internet of Bodies/148
6.5. Rezumat/150
6.6. Glosar de termeni/151
6.7. Bibliografie/151
CAPITOLUL 7
IOB ÎN INDUSTRIE, ARMATĂ ȘI SPORT/154
7.1. Monitorizarea performanței în medii extreme – IoB ca infrastructură de siguranță operațională/154
7.1.1. Corpul în condiții industriale și operaționale solicitante/154
7.1.2. Dispozitive utilizate pentru monitorizarea industrială: infrastructura IoB în protecția muncii operaționale/155
7.1.3. Avantaje pentru sănătatea ocupațională și productivitate/157
7.2. Aplicații în armata digitală și soldatul conectat – corpul militar ca infrastructură tactică bio digitală/158
7.2.1. Evoluția soldatului: de la antrenament fizic la augmen¬tare bio digitală/158
7.2.2. Dispozitive militare IoB și funcționalitatea lor/159
7.2.3. Strategii de comandă și control bazate pe date corporale /159
7.2.4. Riscuri și dileme etice în militarizarea IoB /160
7.3. Optimizarea antrenamentului sportiv de performanță – Internet of Bodies și redefinirea excelenței atletice/161
7.3.1. IoB și știința sportului: revoluționarea metodelor de pregătire/161
7.3.2. Tipuri de date utilizate în sportul conectat /161
7.3.3. Platforme de antrenament bazate pe feedback bio digital/162
7.3.4. Etică și reglementare în augmentarea sportivă/163
7.4. Concluzii: Internet of Bodies și reconfigurarea conceptului de performanță umană /163
7.4.1. Corpul uman ca sistem cibernetic conectat/163
7.4.2. Reconfigurarea performanței: de la efort la programabilitate/164
7.4.3. Provocări etice: între control și autonomie/164
7.4.4. Nevoia de reglementare și echilibru etic/164
7.4.5. Performanța viitorului: augmentare, algoritm și responsabilitate/165
7.5. Rezumat/165
7.6. Glosar de termeni/166
7.7. Bibliografie/167
PARTEA A III A
IMPLICAȚII ETICO JURIDICE/169
CAPITOLUL 8
PROVOCĂRI LEGATE DE CONFIDENȚIALITATE ȘI SECURITATE/172
8.1. Protecția datelor biometrice în ecosistemul IoB – vulnerabilitatea intimității corporale digitale/172
8.1.1. Specificitatea datelor corporale și riscul expunerii – o nouă categorie de vulnerabilitate digitală/172
8.1.1.1. Sensibilitatea biologică ridicată/173
8.1.1.2. Caracterul de unicitate al datelor corporale/173
8.1.1.3. Imposibilitatea revocării/173
8.1.2. Reglementări internaționale privind datele biometrice – între protecție și fragmentare juridică/173
8.1.2.1. GDPR – standard european pentru protecția datelor sensibile/174
8.1.2.2. HIPAA – protecția datelor medicale în SUA/174
8.1.2.3. Goluri legislative și lipsa de armonizare internațională/174
8.1.3. Necesitatea unor noi cadre juridice și tehnice – etica integrată în designul sistemelor IoB/174
8.1.3.1. Securizarea tehnologică a datelor biometrice/175
8.1.3.2. Auditarea etică a algoritmilor/175
8.1.3.3. Consimțământul dinamic și mecanismele de accountability/175
8.2. Risc de hacking și supraveghere abuzivă – vulnerabilitatea cibernetică a corpului uman conectat/176
8.2.1. Corpul uman ca țintă de atac digital – anatomia unei noi forme de vulnerabilitate/176
8.2.1.1. Manipularea de la distanță a dispozitivelor vitale/176
8.2.1.2. Interceptarea semnalelor biometrice în tranzit /176
8.2.1.3. Accesul neautorizat la parametri emoționali și cognitivi/177
8.2.2. Supravegherea sistemică: între prevenție și control – dinamica unei amenințări sociale invizibile/177
8.2.2.1. Supravegherea lucrătorilor și algoritmizarea muncii/177
8.2.2.2. Supravegherea populației în regimuri autoritare/178
8.2.2.3. Scoruri biometrice și condiționarea accesului la resurse/178
8.2.3. Strategii de protecție împotriva amenințărilor – infra¬structura unei intimități securizate/178
8.2.3.1. Separarea canalelor de comunicare/179
8.2.3.2. Inteligență artificială explicabilă și auditată (XAI) /179
8.2.3.3. Dreptul la dezactivare temporară/179
8.3. Corpul ca infrastructură digitală – statutul juridic și politic al datelor biologice în era IoB /179
8.3.1. Cine deține corpul digitalizat? – transformarea datelor biologice în activ strategic/180
8.3.2. Modele de guvernanță a datelor corporale – între proprietate, custodie și exploatare/180
8.3.2.1. Modelul proprietății personale/180
8.3.2.2. Modelul custodiei partajate/181
8.3.2.3. Modelul platformelor comerciale/181
8.3.3. Spre un „drept la corporalitate digitală” – reconfigurarea drepturilor fundamentale în era IoB/181
8.3.3.1. Dreptul de acces și portabilitate a datelor corporale/182
8.3.3.2. Dreptul la ștergerea datelor fiziologice/182
8.3.3.3. Dreptul de a refuza automatizarea deciziilor biologice/182
8.4. Protejarea intimității în epoca corpului conectat – suveranitate digitală și demnitate biologică/183
8.4.1. Reconfigurarea intimității corporale în era IoB/183
8.4.2. De la protecția datelor la suveranitatea digitală a corpului/183
8.4.3. Protejarea demnității biologice prin politici publice și cadre etice/184
8.4.4. Intimitatea ca fundament al libertății în societățile digitalizate/184
8.5. Rezumat /184
8.6. Glosar de termeni/186
8.7. Bibliografie/186
CAPITOLUL 9
ETICA AUTONOMIEI CORPORALE ÎN ERA DIGITALĂ/189
9.1. Consimțământul informat și libertatea de alegere – Reconstrucția eticii decizionale în era corpului conectat/189
9.1.1. Transformarea consimțământului în epoca IoB/189
9.1.2. Dificultăți în exprimarea consimțământului real/190
9.1.3. Dreptul de a refuza și de a reveni asupra deciziei /191
9.2. Identitate corporală și augmentare – reflecții etice asupra redefinirii ființei umane în epoca IoB/192
9.2.1. Augmentarea ca provocare ontologică/192
9.2.2. Linia fină dintre terapie și optimizare/193
9.2.3. Etica modificării corporale asistate digital /193
9.3. Tehnocontrol și libertăți fundamentale – autonomia corporală în epoca supravegherii bio digitale/194
9.3.1. Corpul supravegheat și diminuarea autonomiei/195
9.3.2. Libertăți afectate de conectivitate continuă/195
9.3.3. Apărarea drepturilor corporale în epoca digitală /196
9.4. O etică a corporalității augmentate: redefinirea suveranității personale în era Internet of Bodies /197
9.4.1. Autonomia corporală ca negociere tehnologică/197
9.4.2. Etica consimțământului și limitele augmentării/198
9.4.3. Drepturile corporalității digitale și guvernanța etică/198
9.4.4. Concluzie: spre o suveranitate corporală reînnoită/199
9.5. Rezumat /199
9.6. Glosar de termeni/200
9.7. Bibliografie/201
CAPITOLUL 10
INEGALITATE DIGITALĂ ȘI EXCLUDERE SOCIALĂ/203
10.1. Accesul inegal la tehnologie – Fragmentarea digitală a corpului social /203
10.1.1. Determinarea accesului în funcție de resurse – Geografii ale conectivității inegale/203
10.1.2. Dispozitive costisitoare și dependență de ecosisteme comerciale – Captivitatea economică a utilizatorului vulnerabil /204
10.1.3. Educația digitală ca factor de excludere indirectă – Alfabetizarea corporală în epoca bio digitală/205
10.2. Riscul de marginalizare digitală – Corpul exclus în epoca conectivității algoritmice/206
10.2.1. Forme noi de excludere socială – Stigmatizarea neconectatului și discriminarea algoritmică/206
10.2.2. IoB și polarizarea accesului la îngrijire – Inechitate sistemică în medicina augmentată/207
10.2.3. Risc de supraveghere selectivă și control diferențiat – Tehnologia ca instrument de inegalitate institu¬ționalizată/208
10.3. Justiția distributivă în sănătate și tehnologie – Etica redistribuirii echitabile în era IoB/209
10.3.1. Principiile etice ale echității în medicina digitală – Dincolo de egalitate formală/209
10.3.2. Modele de intervenție publică pentru echitate digitală – Politici proactive pentru incluziune/210
10.3.3. Necesitatea unei guvernanțe globale incluzive – Solidaritate digitală transnațională /211
10.4. Concluzii – Corpul conectat între progres tehnologic și excludere structurală/212
10.5. Rezumat/214
10.6. Glosar de termeni/215
10.7. Bibliografie/215
PARTEA A IV A
PERSPECTIVE/217
CAPITOLUL 11
REGLEMENTĂRI ȘI POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL IoB/220
11.1. Cadrul legal internațional și european – între reacție întârziată și necesitatea anticipării normative /220
11.1.1.Lacunele legislative în fața tehnologiei emergente – anatomia unei asimetrii juridice/220
11.1.2. Instrumente juridice existente relevante pentru IoB – fundamente parțiale ale protecției digitale/221
11.1.3. Nevoia de legislație dedicată tehnologiilor bio digitale – conturarea unei noi arhitecturi normative/223
11.2. Standarde de interoperabilitate și siguranță – condiția infrastructurală a unei rețele IoB funcționale și etice/224
11.2.1.Nevoia unei infrastructuri tehnice unificate – dincolo de compatibilitate: coerență și fiabilitate/224
11.2.2. Exemple de inițiative tehnice relevante – infrastructuri normative emergente/226
11.2.3. Politici publice pentru siguranță și conformitate tehnologică – de la reglementare la certificare și audit/227
11.3.Necesitatea unei guvernanțe bio digitale – de la tehnoreglare la protecția integrității umane în rețea/228
11.3.1. Guvernanța în contextul interconectării corporale – pluralism instituțional și responsabilitate partajată/228
11.3.2. Modele emergente de guvernanță responsabilă – instituții hibride pentru protecția corporalității digitale/229
11.3.3. Etica reglementării proactive – dincolo de reactivitate: o justiție tehnologică anticipativă/230
11.4. Concluzii: Spre un cadru legislativ pentru protecția corpului conectat – între suveranitate biologică și justiție digitală/231
11.4.1. Limitele cadrului normativ actual – între fragmentare și inadecvare structurală/232
11.4.2. Direcții strategice pentru o legislație a corporalității augmentate/232
11.4.3. Spre o justiție digitală a corporalității – de la protecție la emancipare/233
11.5. Rezumat/233
11.6. Glosar de termeni/234
11.7. Bibliografie/235
CAPITOLUL 12
SCENARII POSIBILE PRIVIND EVOLUȚIA IoB/237
12.1. Utopii digitale: sănătate universală și autonomie crescută/237
12.1.1. Viziunea tehnologică optimistă – IoB ca revoluție pozitivă în sănătate/237
12.1.2. Democratizarea accesului la tehnologii bio digitale – o revoluție incluzivă/238
12.1.3. Autonomie personală și empowerment digital – individul ca actor central al sănătății sale/239
12.2. Distopii ale supravegherii și controlului corporal – scenarii de risc în era IoB/240
12.2.1. Tehnologiile ca instrumente de dominație socială – instrumentalizarea IoB în scopuri autoritare/240
12.2.2. Eroziunea intimității și autonomiei – supravegherea din interiorul corpului/241
12.2.3. Inegalitate și bioclasism algoritmic – stratificarea digitală/242
12.3. Modele sustenabile și centrate pe om – spre un viitor echilibrat al Internet of Bodies /243
12.3.1. Etica anticipativă și proiectarea responsabilă – o cultură a precauției în inovația bio digitală/243
12.3.2.Corpul ca spațiu inviolabil și suveran – redefinirea drepturilor în era conectivității corporale/244
12.3.3. Inovație sustenabilă și justiție digitală – tehnologii pentru incluziune și echitate/244
12.4. Direcții deschise între control și emancipare – către un viitor conștientizat al Internet of Bodies/246
12.4.1. Guvernanța bio digitală: între drepturi și control algoritmic/246
12.4.2. Etica decizională: responsabilitatea în fața progresului
12.4.3. Cetățenia bio digitală: conștientizare și mobilizare colectivă/246
12.4.4. Conectivitate cu conștiință: o cultură a responsabilității/247
12.5. Rezumat/247
12.6. Glosar de termeni/248
12.7. Bibliografie/249
CAPITOLUL 13
CONCLUZII ȘI DIRECȚII DE CERCETARE VIITOARE/251
13.1. Sinteză interdisciplinară asupra fenomenului IoB/251
13.1.1. Corpul uman în centrul transformării digitale/251
13.1.2. Abordare transdisciplinară și integratoare/252
13.2. Provocări deschise și riscuri emergente/253
13.2.1. Lipsa reglementării și ambiguitatea juridică/253
13.2.2. Asimetrii socio tehnologice și excludere digitală/254
13.2.3. Dileme etice în augmentarea și intervenția asupra corpului/255
13.3. Propuneri pentru reglementare și guvernanță etică a Internet of Bodies (IoB)/256
13.3.1. Consolidarea cadrului legal și normativ/256
13.3.2. Dezvoltarea unei guvernanțe democratice a tehnologiei/257
13.3.3. Orientarea cercetării spre incluziune și echitate/258
13.4. IoB – frontieră a umanului /259
13.4.1. Corporalitatea în epoca interconectării bio digitale/259
13.4.2. Criza autonomiei: între date, algoritmi și acces la resurse/259
13.4.3. Tehnologia ca produs valoric și arena decizională/260
13.4.4. Viitorul IoB: între emancipare bio digitală și control sistemic/260
13.4.5. Concluzie: Corpul conectat – simbol al libertății sau al subordonării? /260
13.5. Rezumat/261
13.6. Glosar de termeni/262
13.7. Bibliografie/262
CAPITOLUL 14
INTERNET OF BODY ÎN PSIHOLOGIE/264
14.1. Introducere: Interfața minte–corp–digital /264
14.1.1.Evoluția relației minte–corp în psihologie/ 264
14.1.2. Apariția datificării psihologice prin tehnologie/265
14.1.3. IoB ca interfață între biologie, cogniție și digital/266
14.1.4. Impactul IoB asupra studiului stresului, emoțiilor și performanței/267
14.1.5. Obiectivele și relevanța integrării IoB în psihologie/268
14.2. Psihometrie digitală și biosenzori/269
14.2.1.Definirea și delimitarea psihometriei digitale/269
14.2.2. Tipuri de biosenzori utilizați în psihologie /270
14.2.3. Colectarea de date psihofiziologice în timp real/271
14.2.4. Modele de analiză și predicție bazate pe învățare automată/272
14.2.5. Avantaje față de metodele tradiționale de evaluare/273
14.2.6. Provocări legate de validitate, interpretabilitate și context/274
14.3. Sănătate mintală augmentată digital/275
14.3.1. Monitorizarea pasivă a semnalelor pre psihopa¬tologice/275
14.3.2. Dispozitive IoB și aplicații mobile pentru sănătate mintală/276
14.3.3. Intervenții adaptative automate (notificări, auto¬reglare)/277
14.3.4. Terapie cognitiv comportamentală asistată digital (CBT, VR)/277
14.3.5. Interfețe creier–computer (BCI) în tratamente psihologice/278
14.3.6. Limite și riscuri ale terapiei augmentate digital/279
14.4. Neurofeedback și intervenții comportamentale automa¬tizate/280
14.4.1. Fundamentele neurofeedback ului /280
14.4.2. Dispozitive EEG portabile și implanturi neurale/281
14.4.3. Aplicabilitate în atenție, stres, ADHD și reglare emoțională/282
14.4.4. Mecanisme de autoreglare prin bucle feedback/282
14.4.5. în educație, sport și medii ocupaționale/283
14.4.6. Eficiență, limitări și posibile efecte adverse/284
14.4.6.1.Lipsa standardizării și dificultăți meto¬dologice/284
14.4.6.2. Motivația utilizatorului și ritmul progresului/284
14.4.6.3. Variabilitate individuală și efecte secundare/285
14.4.6.4. Rolul supervizării și al integrării clinice /285
14.4.6.5. Concluzii privind aplicabilitatea și siguranța285
14.5. Etica și riscurile psihologice ale integrării IoB în psihologie/285
14.5.1. Intimitatea cognitivă și expunerea continuă/286
14.5.2. Posibilitatea manipulării comportamentului prin date/286
14.5.3. Profilarea psihologică și discriminarea algoritmică/287
14.5.4.Supravegherea emoțională în instituții/288
14.5.5. Consimțământ informat continuu și adaptativ/288
14.5.6. Dileme privind autonomia emoțională și identitatea psihologică/289
14.6. Psihologia umană în era augmentării/290
14.6.1. Conceptul de augmentare psihologică/290
14.6.2. Stimularea emoțiilor, atenției și memoriei prin IoB/291
14.6.3. Autenticitate emoțională într un mediu digital augmentat/291
14.6.4. Redefinirea identității și conștiinței personale/292
14.6.5. Provocări teoretice pentru psihologia viitorului/293
14.6.6. Echilibrul între îmbunătățire și alienare psihologică/294
Concluzie /295
14.7. Reconceptualizarea psihologiei în era Internet of Bodies (IoB)/295
14.7.1.Sinteza principalelor contribuții ale IoB în psihologie/295
14.7.2. Noua paradigmă a psihologiei bazate pe date biologice/296
14.7.3. Etica augmentării și rolul psihologilor în reglementare /296
14.7.4.Direcții de cercetare: interdisciplinaritate, modele hibride/297
14.7.5. Propuneri pentru politici, educație și formare profesională/297
14.7.6. Apel la responsabilitate în utilizarea tehnologiilor psihologice/298
14.8. Psihologia în epoca Internet of Bodies – între augmentare, etică și responsabilitate/299
14.9. Rezumat/300
14.10. Glosar de termeni/301
14.11. Bibliografie/302
În loc de încheiere/308
Internet of bodies. Corpul uman în reţeaua digitală /22
Introducere/24
PARTEA I
FUNDAMENTE ȘI CONCEPTUALIZĂRI/29
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE ÎN INTERNET OF BODIES/31
1.1. Contextul apariției IoB/32
1.1.1. Confluențe tehnologice și apariția IoB/32
1.1.2. Definirea IoB: corpul ca interfață bio digitală/33
1.1.3. Caracteristici esențiale ale rețelei corporale conectate/34
1.1.4. Aplicații emergente și transformarea practicilor corporale/36
1.1.5. Provocări și tensiuni etice în era datificării corporale/37
1.1.6. Obiectivele și relevanța cercetărilor lucrării/39
1.1.7. O urgență epistemologică și etică/40
1.2. Legătura cu Internet of Things/40
1.2.1. De la Internet of Things la Internet of Bodies, o filiație evolutivă/40
1.2.2. Obiectul conectat vs. corpul conectat: diferențe funcționale și simbolice/42
1.2.3. Dimensiunea bio digitală a conectivității/43
1.2.4. Dimensiunea bio digitală: de la date de mediu la date vitale/46
1.2.5. Autonomia decizională și responsabilitatea algoritmică/47
1.2.6. IoB ca diferențiere critică în paradigma conectivității/48
1.3. Definiție operațională și delimitări conceptuale/49
1.3.1. Necesitatea unei definiții operaționale/49
1.3.2. IoB ca ecosistem tehnologic și biologic interconectat/50
1.3.3. Delimitări față de concepte înrudite/51
1.3.4. Niveluri de integrare ale tehnologiei în corpul uman/53
1.3.5. IoB ca nouă ontologie a corporalității/54
1.3.6. Concluzii și implicații pentru cercetare/55
1.4. Obiectivele și relevanța lucrării/56
1.4.1. Justificarea demersului științific/56
1.4.2. Obiective generale ale lucrării/57
1.4.3. Relevanța științifică și socială a lucrării/59
1.4.4. Concluzii: spre o abordare responsabilă a bio digitalizării/60
1.5. Rezumat/61
1.6. Glosar de termini/62
1.7. Bibliografie/63
CAPITOLUL 2
EVOLUȚIA TEHNOLOGICĂ ȘI PREMISELE IoB/66
2.1. Introducere: De la tehnologii disparate la convergență digitală integrativă – o fundamentare a emergenței Internet of Bodies (IoB)/66
2.1.1. Miniaturizarea senzorilor: de la tehnologie industrială la integrare biologică/67
2.1.2. Rețelele de comunicație: de la transfer local la conectivitate în timp real/67
2.1.3. Inteligența artificială: de la procesare de date la predicție și intervenție automată/68
2.1.4. Infrastructuri de procesare distribuită: de la centralizare la reacție contextualizată/69
2.2. Miniaturizarea și integrarea senzorilor biometrici – corporalitatea ca sursă continuă de date/70
2.2.1. Monitorizarea semnalelor vitale/70
2.2.2. Măsurarea parametrilor metabolici/71
2.2.3. Captarea funcțiilor neurologice/71
2.3. Inteligența Artificială și Învățarea Automată – infrastructura cognitivă a corpului conectat/72
2.3.1. Detectarea anomaliilor fiziologice/72
2.3.2. Predicția și prevenirea crizelor medicale/72
2.3.3. Ajustarea automată a tratamentelor/73
2.3.4. Asistență și autonomie în intervențiile medicale/73
2.4. Infrastructura de Comunicație. 5G și Edge Computing – fundamentul sistemelor bio digitale în timp real/74
2.4.1. Rețelele 5G: viteză, fiabilitate și latență ultra redusă/74
2.4.2. Edge computing: procesare descentralizată și proximitate operațională/75
2.4.3. Infrastructura comunicațională ca mediu al cogniției distribuite/75
2.5. Interoperabilitate, standarde și integrare cibernetică – spre un ecosistem bio digital coerent/76
2.5.1. Protocoale de comunicație comune /76
2.5.2. Standarde internaționale (ISO, IEEE)/77
2.5.3. Integrarea cu dosarele electronice de sănătate (EHR)/77
2.6. Sinergia cu biotehnologia și neuroștiințele – de la monitorizare la modificarea corpului uman/78
2.6.1. Biotehnologia: biochipuri, organe artificiale și terapii avansate/79
2.6.2. Neuroștiințele: implanturi cerebrale și neurostimulare adaptivă/79
2.7. Concluzii: Internet of Bodies ca expresie a convergenței tehnologice multidimensionale/80
2.8. Rezumat/82
2.9. Glosar de termeni/83
2.10. Bibliografie/84
CAPITOLUL 3
TIPOLOGII DE DISPOZITIVE ÎN CADRUL IOB/87
3.1. Introducere. Diversitatea formelor de integrare corporală în arhitectura IoB/87
3.2. Dispozitive Purtabile (Wearables) – Interfața externă a corporalității digitale/88
3.2.1. Definiție și caracteristici generale/89
3.2.2. Exemple și funcționalități/89
3.2.3. Avantaje și limitări/90
Concluzie/90
3.3. Dispozitive Implantabile – Integrarea structurală a tehnologiei în corpul uman/91
3.3.1. Definiție și specificitate/91
3.3.2. Exemple semnificative/92
3.3.3. Funcționalitate și impact/92
Concluzie/93
3.4. Dispozitive Ingerabile – Tehnologia de supraveghere internă a corpului/93
3.4.1. Concept și aplicabilitate/94
3.4.2. Exemple în dezvoltare/94
3.4.3. Provocări și potențial/95
Concluzie/95
3.5. Dispozitive Hibride și Emergente – Convergența extinsă a corpului cu tehnologia/96
3.5.1. Integrarea categoriilor și tendințe viitoare /96
3.5.2. Extinderea la neurotehnologii și interfețe creier mașină/97
3.5.3. Concluzie/97
3.6. Clasificarea funcțională a dispozitivelor IoB – De la observație la autonomie decizională/98
3.6.1. Dispozitive de monitorizare – Tehnologii de observație pasivă /98
3.6.2. Dispozitive de intervenție – Tehnologii de acțiune dirijată/99
3.6.3. Dispozitive adaptative autonome – Tehnologii de decizie algoritmică/99
Concluzie/100
3.7. Concluzii – Corpul uman între pasivitate biologică și agent bio digital /100
3.8. Rezumat/101
3.9. Glosar de termeni/102
3.10. Bibliografie/103
CAPITOLUL 4
CORPUL DATIFICAT ÎNTRE BIOLOGIE, ALGORITM ȘI CONTROL/105
4.1. Introducere – De la corporalitatea naturală la entitatea digitală /105
4.2. Corpul ca sursă de date: Mecanismele datificării corporale/106
4.2.1. Dinamica extragerii datelor fiziologice/107
4.2.2. Tipuri de date extrase/108
4.3. Algoritmizarea corpului: decizie automată și autonomie delegată/108
4.3.1. De la monitorizare la predicție/109
4.3.2. Algoritmul ca agent terapeutic/109
4.4. Corpul ca obiect de control digital /110
4.4.1. De la autonomie la reglementare corporală algoritmică/111
4.4.2. Supravegherea invizibilă și biopolitica digitală/111
4.5. Riscuri și paradoxuri ale datificării corporale/112
4.5.1. Fragilitatea intimității biologice/113
4.5.2. Eroarea algoritmică și responsabilitatea difuză/113
Concluzie/114
4.6. Corporalitatea ca frontieră digitală și model de guvernanță în IoB/114
4.6.1. Corporalitatea ca frontieră digitală/114
4.6.2. Model etic de guvernanță pentru IoB/116
4.6.2.1. Transparență algoritmică și operațională /116
4.6.2.2. Responsabilitate clară și distribuție juridică echitabilă/117
4.6.2.3. Consimțământ informat, revocabil și contextualizat /117
4.6.2.4. Echitate algoritmică și protecția grupurilor vulnerabile/118
Concluzie /118
4.7. Rezumat/118
4.8. Glosar de termeni/119
4.9. Bibliografie/120
PARTEA A II A
DOMENII DE UTILIZARE ALE IOB/122
CAPITOLUL 5
IOB ÎN MEDICINĂ ȘI SĂNĂTATE PUBLICĂ/125
5.1. Monitorizarea pacienților cronici – Transformarea îngrijirii prin Internet of Bodies/125
5.1.1. Contextul clinic: povara bolilor cronice în secolul XXI/125
5.1.2. Dispozitive IoB utilizate în monitorizarea cronică/126
5.1.3. Beneficii clinice și administrative/126
5.1.4. Provocări de implementare/126
Concluzie /127
5.2. Medicina personalizată în epoca Internet of Bodies – Decizie algoritmică și suveranitate biologică/127
5.2.1. Definirea medicinei personalizate în contextul IoB/127
5.2.2. Adaptarea dozelor și tratamentelor în timp real/128
5.2.3. Platforme predictive și decizii algoritmice /128
5.2.4. Etica intervenției automate și autonomia pacientului/129
5.3. Diagnosticare asistată de inteligență artificială – De la observație medicală la inferență algoritmică/129
5.3.1. Rolul inteligenței artificiale în sprijinirea diagnosticului clinic/130
5.3.2. Exemple de aplicații clinice /130
5.3.3. Avantajele diagnosticării automatizate/131
5.3.4. Limite și riscuri ale diagnosticării automatizate/131
Concluzie /131
5.4. Concluzii: Internet of Bodies – Arhitectura emergentă a medicinei algoritmice/132
5.4.1. IoB ca infrastructură de sănătate integrativă și reactivă/132
5.4.2. Reconfigurarea relației medic–pacient în era algoritmului/132
5.4.3. Autonomia pacientului și etica în arhitectura IoB /133
5.4.4. De la digitalizare la sănătate augmentată etic/133
Concluzie /134
5.5. Rezumat/134
5.6. Glosar de termeni/135
5.7. Bibliografie/136
CAPITOLUL 6
IOB ÎN SĂNĂTATEA MINTALĂ ȘI BUNĂSTARE/139
6.1. Evaluarea stresului, somnului și dispoziției – O abordare bio digitală a sănătății mintale/139
6.1.1. Contextul psiho fiziologic al sănătății mintale/139
6.1.2. Dispozitive IoB utilizate pentru monitorizarea stresului/140
6.1.3. Monitorizarea somnului: ritmuri circadiene și calitate/140
6.1.4. Evaluarea dispoziției și a afectivității/141
6.2. Dispozitive pentru intervenții psihologice digitale – Psihoterapia augmentată prin IoB/142
6.2.1. Terapia digitală: definiție și cadre conceptuale/142
6.2.2. Exemple de dispozitive și aplicații terapeutice/143
6.2.3. Intervenții adaptive și personalizate/144
6.2.4. Considerații privind etica intervenției psihologice algoritmice/145
6.3. Neurotehnologiile și impactul asupra cogniției – Interfața minte mașină în epoca Internet of Bodies /145
6.3.1. Interfața creier–dispozitiv: concepte fundamentale/146
6.3.2. Neuroimplanturi pentru tratarea tulburărilor mintale/146
6.3.3. Dispozitive de augmentare cognitivă/147
6.4. Concluzii: redefinirea sănătății mintale în epoca Internet of Bodies/148
6.5. Rezumat/150
6.6. Glosar de termeni/151
6.7. Bibliografie/151
CAPITOLUL 7
IOB ÎN INDUSTRIE, ARMATĂ ȘI SPORT/154
7.1. Monitorizarea performanței în medii extreme – IoB ca infrastructură de siguranță operațională/154
7.1.1. Corpul în condiții industriale și operaționale solicitante/154
7.1.2. Dispozitive utilizate pentru monitorizarea industrială: infrastructura IoB în protecția muncii operaționale/155
7.1.3. Avantaje pentru sănătatea ocupațională și productivitate/157
7.2. Aplicații în armata digitală și soldatul conectat – corpul militar ca infrastructură tactică bio digitală/158
7.2.1. Evoluția soldatului: de la antrenament fizic la augmen¬tare bio digitală/158
7.2.2. Dispozitive militare IoB și funcționalitatea lor/159
7.2.3. Strategii de comandă și control bazate pe date corporale /159
7.2.4. Riscuri și dileme etice în militarizarea IoB /160
7.3. Optimizarea antrenamentului sportiv de performanță – Internet of Bodies și redefinirea excelenței atletice/161
7.3.1. IoB și știința sportului: revoluționarea metodelor de pregătire/161
7.3.2. Tipuri de date utilizate în sportul conectat /161
7.3.3. Platforme de antrenament bazate pe feedback bio digital/162
7.3.4. Etică și reglementare în augmentarea sportivă/163
7.4. Concluzii: Internet of Bodies și reconfigurarea conceptului de performanță umană /163
7.4.1. Corpul uman ca sistem cibernetic conectat/163
7.4.2. Reconfigurarea performanței: de la efort la programabilitate/164
7.4.3. Provocări etice: între control și autonomie/164
7.4.4. Nevoia de reglementare și echilibru etic/164
7.4.5. Performanța viitorului: augmentare, algoritm și responsabilitate/165
7.5. Rezumat/165
7.6. Glosar de termeni/166
7.7. Bibliografie/167
PARTEA A III A
IMPLICAȚII ETICO JURIDICE/169
CAPITOLUL 8
PROVOCĂRI LEGATE DE CONFIDENȚIALITATE ȘI SECURITATE/172
8.1. Protecția datelor biometrice în ecosistemul IoB – vulnerabilitatea intimității corporale digitale/172
8.1.1. Specificitatea datelor corporale și riscul expunerii – o nouă categorie de vulnerabilitate digitală/172
8.1.1.1. Sensibilitatea biologică ridicată/173
8.1.1.2. Caracterul de unicitate al datelor corporale/173
8.1.1.3. Imposibilitatea revocării/173
8.1.2. Reglementări internaționale privind datele biometrice – între protecție și fragmentare juridică/173
8.1.2.1. GDPR – standard european pentru protecția datelor sensibile/174
8.1.2.2. HIPAA – protecția datelor medicale în SUA/174
8.1.2.3. Goluri legislative și lipsa de armonizare internațională/174
8.1.3. Necesitatea unor noi cadre juridice și tehnice – etica integrată în designul sistemelor IoB/174
8.1.3.1. Securizarea tehnologică a datelor biometrice/175
8.1.3.2. Auditarea etică a algoritmilor/175
8.1.3.3. Consimțământul dinamic și mecanismele de accountability/175
8.2. Risc de hacking și supraveghere abuzivă – vulnerabilitatea cibernetică a corpului uman conectat/176
8.2.1. Corpul uman ca țintă de atac digital – anatomia unei noi forme de vulnerabilitate/176
8.2.1.1. Manipularea de la distanță a dispozitivelor vitale/176
8.2.1.2. Interceptarea semnalelor biometrice în tranzit /176
8.2.1.3. Accesul neautorizat la parametri emoționali și cognitivi/177
8.2.2. Supravegherea sistemică: între prevenție și control – dinamica unei amenințări sociale invizibile/177
8.2.2.1. Supravegherea lucrătorilor și algoritmizarea muncii/177
8.2.2.2. Supravegherea populației în regimuri autoritare/178
8.2.2.3. Scoruri biometrice și condiționarea accesului la resurse/178
8.2.3. Strategii de protecție împotriva amenințărilor – infra¬structura unei intimități securizate/178
8.2.3.1. Separarea canalelor de comunicare/179
8.2.3.2. Inteligență artificială explicabilă și auditată (XAI) /179
8.2.3.3. Dreptul la dezactivare temporară/179
8.3. Corpul ca infrastructură digitală – statutul juridic și politic al datelor biologice în era IoB /179
8.3.1. Cine deține corpul digitalizat? – transformarea datelor biologice în activ strategic/180
8.3.2. Modele de guvernanță a datelor corporale – între proprietate, custodie și exploatare/180
8.3.2.1. Modelul proprietății personale/180
8.3.2.2. Modelul custodiei partajate/181
8.3.2.3. Modelul platformelor comerciale/181
8.3.3. Spre un „drept la corporalitate digitală” – reconfigurarea drepturilor fundamentale în era IoB/181
8.3.3.1. Dreptul de acces și portabilitate a datelor corporale/182
8.3.3.2. Dreptul la ștergerea datelor fiziologice/182
8.3.3.3. Dreptul de a refuza automatizarea deciziilor biologice/182
8.4. Protejarea intimității în epoca corpului conectat – suveranitate digitală și demnitate biologică/183
8.4.1. Reconfigurarea intimității corporale în era IoB/183
8.4.2. De la protecția datelor la suveranitatea digitală a corpului/183
8.4.3. Protejarea demnității biologice prin politici publice și cadre etice/184
8.4.4. Intimitatea ca fundament al libertății în societățile digitalizate/184
8.5. Rezumat /184
8.6. Glosar de termeni/186
8.7. Bibliografie/186
CAPITOLUL 9
ETICA AUTONOMIEI CORPORALE ÎN ERA DIGITALĂ/189
9.1. Consimțământul informat și libertatea de alegere – Reconstrucția eticii decizionale în era corpului conectat/189
9.1.1. Transformarea consimțământului în epoca IoB/189
9.1.2. Dificultăți în exprimarea consimțământului real/190
9.1.3. Dreptul de a refuza și de a reveni asupra deciziei /191
9.2. Identitate corporală și augmentare – reflecții etice asupra redefinirii ființei umane în epoca IoB/192
9.2.1. Augmentarea ca provocare ontologică/192
9.2.2. Linia fină dintre terapie și optimizare/193
9.2.3. Etica modificării corporale asistate digital /193
9.3. Tehnocontrol și libertăți fundamentale – autonomia corporală în epoca supravegherii bio digitale/194
9.3.1. Corpul supravegheat și diminuarea autonomiei/195
9.3.2. Libertăți afectate de conectivitate continuă/195
9.3.3. Apărarea drepturilor corporale în epoca digitală /196
9.4. O etică a corporalității augmentate: redefinirea suveranității personale în era Internet of Bodies /197
9.4.1. Autonomia corporală ca negociere tehnologică/197
9.4.2. Etica consimțământului și limitele augmentării/198
9.4.3. Drepturile corporalității digitale și guvernanța etică/198
9.4.4. Concluzie: spre o suveranitate corporală reînnoită/199
9.5. Rezumat /199
9.6. Glosar de termeni/200
9.7. Bibliografie/201
CAPITOLUL 10
INEGALITATE DIGITALĂ ȘI EXCLUDERE SOCIALĂ/203
10.1. Accesul inegal la tehnologie – Fragmentarea digitală a corpului social /203
10.1.1. Determinarea accesului în funcție de resurse – Geografii ale conectivității inegale/203
10.1.2. Dispozitive costisitoare și dependență de ecosisteme comerciale – Captivitatea economică a utilizatorului vulnerabil /204
10.1.3. Educația digitală ca factor de excludere indirectă – Alfabetizarea corporală în epoca bio digitală/205
10.2. Riscul de marginalizare digitală – Corpul exclus în epoca conectivității algoritmice/206
10.2.1. Forme noi de excludere socială – Stigmatizarea neconectatului și discriminarea algoritmică/206
10.2.2. IoB și polarizarea accesului la îngrijire – Inechitate sistemică în medicina augmentată/207
10.2.3. Risc de supraveghere selectivă și control diferențiat – Tehnologia ca instrument de inegalitate institu¬ționalizată/208
10.3. Justiția distributivă în sănătate și tehnologie – Etica redistribuirii echitabile în era IoB/209
10.3.1. Principiile etice ale echității în medicina digitală – Dincolo de egalitate formală/209
10.3.2. Modele de intervenție publică pentru echitate digitală – Politici proactive pentru incluziune/210
10.3.3. Necesitatea unei guvernanțe globale incluzive – Solidaritate digitală transnațională /211
10.4. Concluzii – Corpul conectat între progres tehnologic și excludere structurală/212
10.5. Rezumat/214
10.6. Glosar de termeni/215
10.7. Bibliografie/215
PARTEA A IV A
PERSPECTIVE/217
CAPITOLUL 11
REGLEMENTĂRI ȘI POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL IoB/220
11.1. Cadrul legal internațional și european – între reacție întârziată și necesitatea anticipării normative /220
11.1.1.Lacunele legislative în fața tehnologiei emergente – anatomia unei asimetrii juridice/220
11.1.2. Instrumente juridice existente relevante pentru IoB – fundamente parțiale ale protecției digitale/221
11.1.3. Nevoia de legislație dedicată tehnologiilor bio digitale – conturarea unei noi arhitecturi normative/223
11.2. Standarde de interoperabilitate și siguranță – condiția infrastructurală a unei rețele IoB funcționale și etice/224
11.2.1.Nevoia unei infrastructuri tehnice unificate – dincolo de compatibilitate: coerență și fiabilitate/224
11.2.2. Exemple de inițiative tehnice relevante – infrastructuri normative emergente/226
11.2.3. Politici publice pentru siguranță și conformitate tehnologică – de la reglementare la certificare și audit/227
11.3.Necesitatea unei guvernanțe bio digitale – de la tehnoreglare la protecția integrității umane în rețea/228
11.3.1. Guvernanța în contextul interconectării corporale – pluralism instituțional și responsabilitate partajată/228
11.3.2. Modele emergente de guvernanță responsabilă – instituții hibride pentru protecția corporalității digitale/229
11.3.3. Etica reglementării proactive – dincolo de reactivitate: o justiție tehnologică anticipativă/230
11.4. Concluzii: Spre un cadru legislativ pentru protecția corpului conectat – între suveranitate biologică și justiție digitală/231
11.4.1. Limitele cadrului normativ actual – între fragmentare și inadecvare structurală/232
11.4.2. Direcții strategice pentru o legislație a corporalității augmentate/232
11.4.3. Spre o justiție digitală a corporalității – de la protecție la emancipare/233
11.5. Rezumat/233
11.6. Glosar de termeni/234
11.7. Bibliografie/235
CAPITOLUL 12
SCENARII POSIBILE PRIVIND EVOLUȚIA IoB/237
12.1. Utopii digitale: sănătate universală și autonomie crescută/237
12.1.1. Viziunea tehnologică optimistă – IoB ca revoluție pozitivă în sănătate/237
12.1.2. Democratizarea accesului la tehnologii bio digitale – o revoluție incluzivă/238
12.1.3. Autonomie personală și empowerment digital – individul ca actor central al sănătății sale/239
12.2. Distopii ale supravegherii și controlului corporal – scenarii de risc în era IoB/240
12.2.1. Tehnologiile ca instrumente de dominație socială – instrumentalizarea IoB în scopuri autoritare/240
12.2.2. Eroziunea intimității și autonomiei – supravegherea din interiorul corpului/241
12.2.3. Inegalitate și bioclasism algoritmic – stratificarea digitală/242
12.3. Modele sustenabile și centrate pe om – spre un viitor echilibrat al Internet of Bodies /243
12.3.1. Etica anticipativă și proiectarea responsabilă – o cultură a precauției în inovația bio digitală/243
12.3.2.Corpul ca spațiu inviolabil și suveran – redefinirea drepturilor în era conectivității corporale/244
12.3.3. Inovație sustenabilă și justiție digitală – tehnologii pentru incluziune și echitate/244
12.4. Direcții deschise între control și emancipare – către un viitor conștientizat al Internet of Bodies/246
12.4.1. Guvernanța bio digitală: între drepturi și control algoritmic/246
12.4.2. Etica decizională: responsabilitatea în fața progresului
12.4.3. Cetățenia bio digitală: conștientizare și mobilizare colectivă/246
12.4.4. Conectivitate cu conștiință: o cultură a responsabilității/247
12.5. Rezumat/247
12.6. Glosar de termeni/248
12.7. Bibliografie/249
CAPITOLUL 13
CONCLUZII ȘI DIRECȚII DE CERCETARE VIITOARE/251
13.1. Sinteză interdisciplinară asupra fenomenului IoB/251
13.1.1. Corpul uman în centrul transformării digitale/251
13.1.2. Abordare transdisciplinară și integratoare/252
13.2. Provocări deschise și riscuri emergente/253
13.2.1. Lipsa reglementării și ambiguitatea juridică/253
13.2.2. Asimetrii socio tehnologice și excludere digitală/254
13.2.3. Dileme etice în augmentarea și intervenția asupra corpului/255
13.3. Propuneri pentru reglementare și guvernanță etică a Internet of Bodies (IoB)/256
13.3.1. Consolidarea cadrului legal și normativ/256
13.3.2. Dezvoltarea unei guvernanțe democratice a tehnologiei/257
13.3.3. Orientarea cercetării spre incluziune și echitate/258
13.4. IoB – frontieră a umanului /259
13.4.1. Corporalitatea în epoca interconectării bio digitale/259
13.4.2. Criza autonomiei: între date, algoritmi și acces la resurse/259
13.4.3. Tehnologia ca produs valoric și arena decizională/260
13.4.4. Viitorul IoB: între emancipare bio digitală și control sistemic/260
13.4.5. Concluzie: Corpul conectat – simbol al libertății sau al subordonării? /260
13.5. Rezumat/261
13.6. Glosar de termeni/262
13.7. Bibliografie/262
CAPITOLUL 14
INTERNET OF BODY ÎN PSIHOLOGIE/264
14.1. Introducere: Interfața minte–corp–digital /264
14.1.1.Evoluția relației minte–corp în psihologie/ 264
14.1.2. Apariția datificării psihologice prin tehnologie/265
14.1.3. IoB ca interfață între biologie, cogniție și digital/266
14.1.4. Impactul IoB asupra studiului stresului, emoțiilor și performanței/267
14.1.5. Obiectivele și relevanța integrării IoB în psihologie/268
14.2. Psihometrie digitală și biosenzori/269
14.2.1.Definirea și delimitarea psihometriei digitale/269
14.2.2. Tipuri de biosenzori utilizați în psihologie /270
14.2.3. Colectarea de date psihofiziologice în timp real/271
14.2.4. Modele de analiză și predicție bazate pe învățare automată/272
14.2.5. Avantaje față de metodele tradiționale de evaluare/273
14.2.6. Provocări legate de validitate, interpretabilitate și context/274
14.3. Sănătate mintală augmentată digital/275
14.3.1. Monitorizarea pasivă a semnalelor pre psihopa¬tologice/275
14.3.2. Dispozitive IoB și aplicații mobile pentru sănătate mintală/276
14.3.3. Intervenții adaptative automate (notificări, auto¬reglare)/277
14.3.4. Terapie cognitiv comportamentală asistată digital (CBT, VR)/277
14.3.5. Interfețe creier–computer (BCI) în tratamente psihologice/278
14.3.6. Limite și riscuri ale terapiei augmentate digital/279
14.4. Neurofeedback și intervenții comportamentale automa¬tizate/280
14.4.1. Fundamentele neurofeedback ului /280
14.4.2. Dispozitive EEG portabile și implanturi neurale/281
14.4.3. Aplicabilitate în atenție, stres, ADHD și reglare emoțională/282
14.4.4. Mecanisme de autoreglare prin bucle feedback/282
14.4.5. în educație, sport și medii ocupaționale/283
14.4.6. Eficiență, limitări și posibile efecte adverse/284
14.4.6.1.Lipsa standardizării și dificultăți meto¬dologice/284
14.4.6.2. Motivația utilizatorului și ritmul progresului/284
14.4.6.3. Variabilitate individuală și efecte secundare/285
14.4.6.4. Rolul supervizării și al integrării clinice /285
14.4.6.5. Concluzii privind aplicabilitatea și siguranța285
14.5. Etica și riscurile psihologice ale integrării IoB în psihologie/285
14.5.1. Intimitatea cognitivă și expunerea continuă/286
14.5.2. Posibilitatea manipulării comportamentului prin date/286
14.5.3. Profilarea psihologică și discriminarea algoritmică/287
14.5.4.Supravegherea emoțională în instituții/288
14.5.5. Consimțământ informat continuu și adaptativ/288
14.5.6. Dileme privind autonomia emoțională și identitatea psihologică/289
14.6. Psihologia umană în era augmentării/290
14.6.1. Conceptul de augmentare psihologică/290
14.6.2. Stimularea emoțiilor, atenției și memoriei prin IoB/291
14.6.3. Autenticitate emoțională într un mediu digital augmentat/291
14.6.4. Redefinirea identității și conștiinței personale/292
14.6.5. Provocări teoretice pentru psihologia viitorului/293
14.6.6. Echilibrul între îmbunătățire și alienare psihologică/294
Concluzie /295
14.7. Reconceptualizarea psihologiei în era Internet of Bodies (IoB)/295
14.7.1.Sinteza principalelor contribuții ale IoB în psihologie/295
14.7.2. Noua paradigmă a psihologiei bazate pe date biologice/296
14.7.3. Etica augmentării și rolul psihologilor în reglementare /296
14.7.4.Direcții de cercetare: interdisciplinaritate, modele hibride/297
14.7.5. Propuneri pentru politici, educație și formare profesională/297
14.7.6. Apel la responsabilitate în utilizarea tehnologiilor psihologice/298
14.8. Psihologia în epoca Internet of Bodies – între augmentare, etică și responsabilitate/299
14.9. Rezumat/300
14.10. Glosar de termeni/301
14.11. Bibliografie/302
În loc de încheiere/308
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
e-Guvernarea. Transformarea digitala a administratiei publice - Vasile Baltac
Elemente de e-guvernare. Editia a II-a - Catalin Vrabie
Cercetari operationale - Marilena-Aura Din, Cristina Coculescu
