Mihai Eminescu, C. Coşbuc, V. Alecsandri, T. Arghezi, I. Barbu, A. Păunescu, G. Bacovia, R. Gyr - Comparaţii statistico-informaţionale - Ilie Torsan

Cercetarea matematică a poeziilor lui Eminescu are în ţara noastră o anumită tradiţie.
Amintim în acest sens cercetările lui Dimitrie Macrea asupra frecvenţei fonemelor în unele poezii ale lui Eminescu, din 1942, ca şi cercetările întreprinse în acelaşi domeniu de către D. Caracostea, tot în 1942, ambele investigaţii au loc cu cel puţin doi ani înainte de a apare în lume o carte dedicată metodelor statistice în stilistică. În perioada următoare au apărut numeroase lucrări interesante din acest domeniu.
Cu titlu de exemplu, reţinem în acest sens interesanta cercetare întreprinsă de Luiza Seche, „Lexicul artistic eminescian în perspective statistice” în Studii de limbă literară şi filologie, Ed. Acad. 1969, Tudor Vianu „Statistica lexicală şi o problemă a vocabularului eminescian”, în Limba română, anul VIII, 1959, Solomon Marcus „Entropie et énergie poétique – avec application à trois poésies de Eminescu” din Cahiers de linguestique théorique et appliquée, vol. 4, 1967, Nicolau E., Sala C., Roceric A., „Observaţii asupra entropiei limbii române”, în Studii şi cercetări lingvistice, 1959, 10,1. etc.
În lucrarea, „Mihai Eminescu. Caracteristici statistice şi informaţionale", Ed. Universitară, 2008, am calculat valorile unor astfel de statistici (frecvenţele globale ale literelor; frecvenţele literelor ca iniţiale şi finale de cuvinte, numărul mediu de litere distincte pentru versuri, valorile unui indicator pentru compararea redundanţelor, entropia şi energia informaţională etc.), pentru un număr de peste 25 de poezii eminesciene, în vederea comparării lor din aceste puncte de vedere.
În această lucrare vom compara valorile unor caracteristici statistice şi informaţionale, calculate pentru eşantioane de poezii semnate de M. Eminescu, V. Alecsandri, G. Coşbuc, T. Arghezi, I. Barbu (Dan Barbilian), G. Bacovia, Radu Gyr şi A. Păunescu. Diversitatea de stiluri şi tematici ale poeziilor analizate, precum şi volumul eşantionului folosit, ne va permite să estimăm valorile acestor caracteristici pentru textele poetice din limba română. Ne vom rezuma la următoarele caracteristici; entropia poeziilor, indicatorul R pentru compararea redundanţei versurilor, raportul „consoană – vocală”, distribuţia cuvintelor după numărul silabelor componente, distribuţia numărului de litere distincte din textele de o anumită lungime.