Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara 100 de ani de roman romanesc

Editura: Editura Universitara

Autor: Marina Cap-Bun, Angelo Mitchievici, Florentina Nicolae, Veronica Nedelcu

ISBN: 9786062811891

DOI: https://doi.org/10.568299786062811891

Anul publicării: 2020

Editia: I

Pagini: 474

Cod Produs: 9786062811891 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Volumul de fata reuneste lucrarile conferintei internationale 100 de ani de roman romanesc, care a avut loc in 26-27 septembrie 2019, la Universitatea „Ovidius” din Constanta. Manifestarea stiintifica a fost organizata de Centrul de Cercetare si Dezvoltare Profesionala „Studiile Romanesti in Context International” (STUR) in colaborare cu Centrul de Cercetare „Metacognitie si transdisciplinaritate” (M&T), in parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Dobrogea, Uniunea Democrata Turca din Romania si Biblioteca Universitara „Ioan Popisteanu”. Volumul continua seria celor editate sub egida STUR: Actualitatea lui Caragiale 1912-2012 (2012), Junimea si impactul ei dupa 150 de ani (2013), Literatura, teatrul si filmul – Ȋn onoarea dramaturgului Matei Visniec (2015), Culturi si civilizatii est-europene. In memoriam Aida Todi (2016), Studiile romanesti in context inter- si transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu (2017), Ovidius in Romania. In memoriam Magistri Stephani Cucu (2018) si Studiile romanesti in anul Centenarului (2019).
Ca si in cazul volumelor anterioare, textele selectate aici, care acopera nu doar o arie tematica si metodologica diversa, ci si spatii geografice nou intrate in atentia STUR, au fost supuse unei expertizari de specialitate, de catre referenti stiintifici de cea mai inalta exigenta academica, carora le multumim, inca o data, pentru sprijinul acordat proiectului nostru: Prof. univ. dr. Mircea Martin, Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane; Prof. univ. dr. Jozefina Komporaly, University of the Arts, London; Prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.
MARINA CAP-BUN
ANGELO MITCHIEVICI 
FLORENTINA NICOLAE 
VERONICA NEDELCU

Precizari introductive / 7

Centrul de Cercetare si Dezvoltare Profesionala „Studiile Romanesti in Context International” (STUR)

1. Atelier Matei Visniec / 11

Matei Visniec, Minodora (fragment inedit dintr-un roman in lucru) / 13
Jozefina Komporaly, ‘Mr. K Released’ as Quarantine Literature: Confinement, Deferral, Liberation / 54
Marina Cap-Bun, Ultimul supravietuitor al coronavirusului sau Despre experienta singuratatii absolute / 60
Mirela Mihaela Doga, Pasind pe iluzii. Romanul „Pas-parol” / 77
Simona-Nicoleta Minciu, „Negustorul de inceputuri de roman” de Matei Visniec – Germeni interpretativi / 89

2. 100 de ani de roman / 99

Elena Ionescu, Convertiri si iluminari reciproce / 101
Joan-María Jaime Moya, ‘Dieu est né en exil’ en España / 110
Joan-Maria Jaime Moya, El poema ‘Cantecul gintei latine’ de Vasile Alecsandri i les traduccions occitana, de F. Mistral, i catalana, de J. M.ª de Garganta i Vila-Manyà / 114
Marius-Virgil Florea, A Foreigner in China / 123
Florentina Nicolae, Strategii argumentative in „fantasma” Hameleonului cantemirian / 135
Daniela Craciun, Romanul italian dincolo de postmodernism: „Gomorra” de Roberto Saviano / 144
Corina-Mihaela Apostoleanu, Spatiul dobrogean in patru tablouri literare interbelice / 158
Olga Dutu, Realismul magic din romanul „Lumina indepartata a fluviului” de Ovidiu Dunareanu / 169
Olga Dutu si Eugenia Vajiac, Constantin Novac, prozator al marii / 173
Olga Kaiter si Edith-Hilde Kaiter, Preocupari ale scriitorilor sasi din Transilvania pentru folclorul romanesc / 178
Florentina-Gabriela Rusu, Elemente de organizare discursiva in romanul „Ingerul a strigat” de Fanus Neagu / 190
Iulia-Magdalena Balan (Grecu), Romanul si canonul. O relatie de peste un secol. Studiu de caz: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Calinescu / 201
Mihaela Airinei, Dublul in creatia soresciana / 216
Raluca Grigore, „Zmeura de campie”, Mircea Nedelciu. Noul flux romanesc / 226
Alina Anamaria Ganea, Structura mitica si simbolica in raport cu interventia diavolului in romanul „Maestrul si Margareta” / 239
Alice Maria Safta, „Zbor deasupra unui cuib de cuci” – transpunere in actualitate / 257
Robert-Andrei Stoica, Codurile secrete ale literaturii lui Mircea Eliade. Memoria sacra a romanului „Isabel si apele diavolului” / 265
Alina Iftime, Aspecte ale integrarii literaturii la ora de limba romana ca limba straina de studiu / 285

Centrul de Cercetare „Metacognitie si Transdisciplinaritate” (M&T)

Adrian Tudurachi, Ceea ce autorul citeste in sufletul personajelor. Romanul interioritatii si nasterea subiectului modern in cultura romana / 299
Mircea Vasilescu, Ideea de Europa in discursul public postcomunist. Cazul intelectualilor romani / 314
Lacramioara Berechet, Psihanodia si lumile fara sfarsit ale fictiunii literare. Vasile Voiculescu, Mircea Eliade, Mircea Cartarescu, trei lecturi edificatoare / 331
Alina Buzatu, Sentimentele de sub masca. Travestiuri textuale in „Micuta” de B. P. Hasdeu / 340
Angelo Mitchievici, Absolutul ratarii absolute si literatura de adio: „Ruletisul” de Mircea Cartarescu / 348
Veronica Cristina Nedelcu, Indicii spatiali si temporali – elemente ale (re)configurarilor spatiului fictional calinescian / 360
Sorin Mihai, Marele Razboi intre emotie si istorie / 368
Adriana (Dumitru) Moraru, Gramatica vestimentatiei si a corpului in proza lui Garabet Ibraileanu / 392
Ecaterina Alexandru, Romanele pentru copii si tineret in perioada realismului socialist / 408
Elena-Luminita Hritcu, Recuperarea estetica a Orientului in „Manuscrisul fanariot”, romanul Doinei Rusti / 418
Clarisa (Cotici) Trandafirescu, A fi sau a nu fi romancier – Mateiu I. Caragiale ȋn naratiunile critice interbelice / 429
Alin Pirosca, Cele doua fete ale seductiei. O analiza comparativa la Soren Kierkegaard si Camil Petrescu / 440
Ioana-Alina Costea, Romanul unei geografii a imaginarului suprarealist „Nadja” de André Breton / 451

Date despre autori (in ordine alfabetica) / 460

Volumul de fata reuneste lucrarile conferintei internationale 100 de ani de roman romanesc, care a avut loc in 26-27 septembrie 2019, la Universitatea „Ovidius” din Constanta. Manifestarea stiintifica a fost organizata de Centrul de Cercetare si Dezvoltare Profesionala „Studiile Romanesti in Context International” (STUR) in colaborare cu Centrul de Cercetare „Metacognitie si transdisciplinaritate” (M&T), in parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din Romania – Filiala Dobrogea, Uniunea Democrata Turca din Romania si Biblioteca Universitara „Ioan Popisteanu”. Volumul continua seria celor editate sub egida STUR: Actualitatea lui Caragiale 1912-2012 (2012), Junimea si impactul ei dupa 150 de ani (2013), Literatura, teatrul si filmul – Ȋn onoarea dramaturgului Matei Visniec (2015), Culturi si civilizatii est-europene. In memoriam Aida Todi (2016), Studiile romanesti in context inter- si transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu (2017), Ovidius in Romania. In memoriam Magistri Stephani Cucu (2018) si Studiile romanesti in anul Centenarului (2019).
Ca si in cazul volumelor anterioare, textele selectate aici, care acopera nu doar o arie tematica si metodologica diversa, ci si spatii geografice nou intrate in atentia STUR, au fost supuse unei expertizari de specialitate, de catre referenti stiintifici de cea mai inalta exigenta academica, carora le multumim, inca o data, pentru sprijinul acordat proiectului nostru: Prof. univ. dr. Mircea Martin, Universitatea din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane; Prof. univ. dr. Jozefina Komporaly, University of the Arts, London; Prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi.
O prima parte a volumului grupeaza contributiile membrilor si invitatilor Centrului STUR si ea contine, ca si volumele anterioare,
„Atelierul Matei Visniec”, rezultat din cercetarile grupului de lucru dedicat autorului, infiintat in 2014. De aceasta data avem marea onoare de a include acestei sectiuni si fragmentul inedit intitulat Minodora, dintr-un roman in lucru al autorului, o formula romanesca noua, in care poetica postmodernista se flexibilizeaza, lasand loc unor accente realist-autobiografice emotionante. Fascinanta este si marturia editoarei sale de limba engleza, Jozefina Komporaly, privind aventurile in pandemie ale romanului Mr K Released, care nu s-a putut lansa public asa cum s-ar fi cuvenit, din cauza restrictiilor impuse de coronavirus. Acestora li se adauga studii dedicate romanelor visnieciene, semnate de Marina Cap-Bun, Mirela Mihaela Doga si Simona Nicoleta Minciu.
O alta sectiune STUR aduna contributii diverse dedicate romanului, care acopera meridiane multiple. Conf. dr. Elena Ionescu de la Universitatea din Bucuresti evoca memorabil momentul aniversarii centenarului Cellei Delavrancea, pe care o readuce sub lumina refectoarelor, cu fascinanta ei personalitate, dar si cu istoria culturala a secolului pe care l-a traversat, reconstituita sinergic. Joan-María Jaime Moya, singurul membru STUR de la Barcelona, ne delecteaza cu doua studii, unul despre exil (de la Ovidius la Vintila Horia) si celalalt despre talmaciri inedite ale Cantecului gintei latine, poemul alecsandrinian premiat la Montpellier, in occitana si catalana. Marius Virgil Florea, membru asociat STUR si doctorand la Nanjing Normal University, China, ne propune un exercitiu cu totul inedit de comparatism, ocupandu-se de literatura fantastica a scriitorului chinez Mo Yan (castigator al Premiului Nobel) si cea a lui Mircea Eliade, unite de un liant arhetipal al subconstientului colectiv. Florentina Nicolae decodifica strategiile argumentative in „fantasma” Hameleonului cantemirian. Daniela Craciun investigheaza romanul italian dincolo de postmodernism. Corina-Mihaela Apostoleanu, Olga Dutu si Eugenia Vajiac aduc in atentie scriitori dobrogeni reprezentativi de ieri si de azi. Olga Kaiter si Edith-Hilde Kaiter completeaza intercultural paleta de preocupari reflectata de volumul nostru, comentand preocuparile scriitorilor sasi din Transilvania pentru folclorul romanesc, iar Alina Iftime, lector de limba romana la Ankara, puncteaza aspecte ale integrarii literaturii la ora de limba romana ca limba straina de studiu. Sunt prezenti in sumar si o serie de tineri cercetatori, de curand deveniti doctori in filologie, dar si doctoranzi si masteranzi: Florentina-Gabriela Rusu, Mihaela Airinei, Raluca Grigore, Iulia-Magdalena Balan (Grecu), Alina Anamaria Ganea, Alice Maria Safta si Robert-Andrei Stoica. Centrul STUR este, in mod programatic, un cadru de exprimare a cercetarilor lor.
Partea a doua a volumului grupeaza contributiile membrilor si invitatilor Centrului M&T. „Ideea de Europa in discursul public postcomunist. Cazul intelectualilor romani”, studiul propus de Mircea Vasilescu de la Universitatea din Bucuresti, desi nu vizeaza in mod direct romanul ca gen literar, asigura cadrul de referinta al discutiei privind validarea europeana a studiilor romanesti, reconstruirea dificila si retractila a puntilor culturale cu Europa dupa momentul 1989 al desprinderii din dictatura comunista. In studiul sau, „Ceea ce autorul citeste in sufletul personajelor. Romanul interioritatii si nasterea subiectului modern in cultura romana”, Adrian Tudurachi, secretarul stiintific al Institutului de Lingvistica si Istorie Literara „Sextil Puscariu” din Cluj-Napoca, totdata keynote speaker al conferintei, chestioneaza romanul romanesc din perspectiva rapelului la interioritate pe care-l ocazioneaza ca un mod de a edifica subiectul in modernitate. Premisa acestui studiu care deschide un amplu camp de cercetare in spatiul romanesc este ca analiza introspectiei, diferita de cea a analizei psihologice, descopera motive diferite de a sonda interioritati, variate si nuantate dispozitii ale constiintei, mai multe teme ale neintegrarii sociale.
In studiul sau, „Psihanodia si lumile fara sfarsit ale fictiunii literare. Vasile Voiculescu, Mircea Eliade, Mircea Cartarescu, trei lecturi edificatoare”, Lacramioara Berechet propune spre analiza relevanta estetica a temei „psihanodiei”, pornind de la definitia pe care i-o da Ioan Petru Culianu in Experiente ale extazului, ca expresie a reinstaurarii sacrului in orizontul transcendentei sesizabila in cotidianul banal, intr-o lume weberian dezvrajita. Alina Buzatu propune o lectura a romanului intr-o formula abreviata parodic, ca schita de romant, prin nuvela Micuta a lui Bogdan Petriceu-Hasdeu, in masura tocmai sa-i sublinieze ironic mecanismele, tehnicile, mizele. In studiul „Sentimentele de sub masca. Angelo Mitchievici isi orienteaza textul sau, „Absolutul ratarii absolute si literatura de adio: Ruletisul de Mircea Cartarescu”, catre o tema existentiala, cea a ratarii, pusa in relatie insa cu estetica postmoderna pe care o adopta Mircea Cartarescu. In studiul sau, Indicii spatiali si temporali – elemente ale (re)configurarilor spatiului fictional calinescian, Veronica Nedelcu analizeaza in detaliu incipitul romanului calinescian, Enigma Otiliei, din perspectiva indicilor spatio-temporali care configureaza un contract de lectura care ia forma textului cu relieful sau particular. Sorin Mihai isi dedica studiul, „Marele Razboi intre emotie si istorie”, romanelor care inregistreaza experienta idelebila a Primului Razboi Mondial, din perspectiva modului in care se configureaza un nou camp de sensibilitate, cel al emotiilor combatantilor confruntati cu situatii iesite din comun, dintre care cea a mortii iminente o reprezinta numitorul comun. Adriana Moraru chestioneaza romanul Adela al lui Garabet Ibraileanu din perspectiva valorificarii feminitatii si marcilor ei distinctive in „Gramatica vestimentatiei si a corpului in proza lui Garabet Ibraileanu”. „Romanele pentru copii si tineret in perioada realismului socialist”, studiul Ecaterinei Alexandru, vizeaza deconstruirea scenariilor initiatice, printr-o consultare ampla a unui corpus impresionat acumulat in dreptul unui roman-tip in anii ’50, cel al initierii revolutionar-ideologice a tineretului in vederea recrutarii sale pentru cauza. Elena-Luminita Hritcu realizeaza o interesanta analiza a valorificarii literare a imaginarului orientalizant printr-un subtil studiu de caz oferit de romanul Doinei Rusti in „Recuperarea estetica a Orientului in Manuscrisul fanariot, romanul Doinei Rusti”. In textul sau, „A fi sau a nu fi romancier – Mateiu I. Caragiale ȋn naratiunile critice interbelice”, Clarisa Trandafirescu este interesata tocmai de metadiscursul critic, focalizand romanul matein in contextul perioadei interbelice si al discutiei despre roman initiata atunci cu un gen literar in evidenta ascensiune. Alin Pirosca isi dedica eseul, „Cele doua fete ale seductiei. O analiza comparativa la Soren Kierkegaard si Camil Petrescu”, unei teme provocatoare, cu atat mai mult cu cat ea pune in relatie un romancier, Camil Petrescu, cu studii de filozofie, si romanul sau, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, cu un filozof care inclina insa filozofia spre eseu si spre exeperienta intima, Soren Kierkegaard cu Jurnalul seducatorului. „Romanul unei geografii a imaginarului suprarealist Nadja – André Breton”, studiul Ioanei-Alina Costea este dedicat romanului celui mai cunoscut scriitor suprarealist, André Breton, vizand felul in care strategiile constituive ale discursului suprarealist sunt incorporate in arta romanului.
Speram ca si acest tom sa constituie o sursa utila de informare, atat pentru studenti, masteranzi si doctoranzi, cat si pentru publicul larg, deja familiarizat cu volumele de studii ale centrului STUR.


Editorii

 

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!