Evocari istorice. 1821-1918 - Nicolae Isar

 


Prof. univ. dr. NICOLAE ISAR s-a nascut in anul 1937, in orasul Slanic-Prahova. Absolvent al Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti in anul 1962, apoi cadru didactic in aceasta facultate, parcurgand toate treptele universitare, de la preparator la profesor titular (in 1995). Doctor in istorie din 1973, conducator de doctorate din 1997. Profesor consultant din octombrie 2007.
Specialist in istoria moderna a romanilor, avand ca directii prioritare de cercetare istoria invatamantului si culturii, istoria institutiilor etc.
Este laureat a doua premii stiintifice ale Academiei Romane: „N. Iorga”, 1985;  „N. Balcescu”, 1993.
A publicat de-a lungul timpului peste 50 de carti si peste 100 de studii in reviste de specialitate. Dintre carti amintim:
-    Publicistii francezi si cauza romana (1834-1859), 1991 (Premiul „N. Balcescu” al Academiei Romane pe anul 1993);
-    Scoala nationala de la Sf. Sava si spiritul epocii (1818-1859), 1994;
-    Principatele Romane in epoca Luminilor (1770-1830), 1999 si 2005;
-    Sub semnul romantismului. De la domnitorul Gh. Bibescu la scriitorul Simeon Marcovici, 2003;
-    Cultura nationala si spirit european. De la scoala lui Gheorghe Lazar la Universitatea din Bucuresti (1818-1864), 2004, 2014;
-    Marturii si preocupari franceze privitoare la romani. Secolele XVIII-XIX, 2005;
-    Din istoria generatiei de la 1848. Revolutie, exil, destin istoric, 2006;
-    Istoria moderna a romanilor (1774/1784-1918), 2006;
-    Sub semnul Luminilor. Figuri din epoca de la 1821, 2006;
-    Doctrina si legislatia junimist-conservatoare in dezbaterile Parlamentului roman (1891-1895), 2007;
-    Nicolae Iorga in apararea memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, 2007;
-    Revolutia de la 1848 in Tarile Romane. Cu un studiu privind personalitatea lui N. Balcescu in viziunea lui N. Iorga, 2008;
-    Din istoria politica a Principatelor Romane. De la Fanarioti la Domniile nationale (1774-1829), 2008;
-    De la ortodoxie la redesteptare nationala. Viata si opera lui Eufrosin Poteca (1787-1858), 2008;
-    Mari romani in viziunea lui Nicolae Iorga, 2009;
-    Romania sub semnul modernizarii. De la Alexandru Ioan Cuza la Carol I (1859-1914), 2010, 2017;
-    Memoria exilului pasoptist. Alexandru Christofi in corespondenta cu Christian Tell (1852-1856), 2010;
-    O istorie a Principatele Romane. De la emancipare politica la Unire (1769-1859), 2010, 2016;
-    Educatie si morala crestina. Viata si opera lui Simeon Marcovici (1802-1877), 2010;
-    Emancipare si modernizare la romani (1848-1918). Studii si lecturi istorice, 2012;
-    Scoala si Biserica in societatea romaneasca (1800-1914) – Studii, 2012.
-    1848 in Tarile Romane. – Studii, 2013;
-    1821. Revolutia si spiritul epocii. Sinteza si studii, 2013;
-    Din istoria gandirii social-politice romanesti (Sec. XVII-XIX). Studii, 2013;
-    Biserica-Stat-Societate in Romania moderna (1821-1914) - Sinteza si culegere de documente, 2014;
-    Fondatorii scolii romane de drept. Cuvantari si scrieri premergatoare Unirii Principatelor (1851–1859), 2016;
-    De la Eminescu la Nicolae Iorga. In apararea memoriei domnitorului Al. I. Cuza si a lui M. Kogalniceanu, 2016;
-    Gheorghe Panu, promotor al modernizarii. Discursuri in Senatul Romaniei (1892-1895), 2016;
-    Domnitorul Gh. Bibescu – Calatorii si „vizite de lucru”, 2016;
-    Epoca pasoptista in marturii franceze. Studii, 2017;
-    Modelul  apostolatului. Dascali de la „Sf. Sava”, 2017;
-    Relatii si interferente romano-franceze in epoca Luminilor (1769-1834).  Studii, 2017;
-    Evocari istorice. 1821-1918, 2018;
-    Gheorghe Lazar si scoala sa in evocari memorabile, 2018;
-    Nicolae Balcescu - Evolutia spirituala a unui mare roman - cu comentarii privind corespondenta si scrierile sale, 2019. 
-    Personalitati de seama in viziunea lui Nicolae Iorga. De la Gheorghe Lazar la Mihail Kogalniceanu, 2019.


 
 

Prefata / 7

I. Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu / 9
1. Premisele si contextul declansarii revolutiei / 9
2. Desfasurarea si afirmarea programului revolutionar / 34
3. Sfarsitul revolutiei / 60
4. Insemnatatea revolutiei si urmarile sale; Tudor Vladimirescu – simbol al redesteptarii nationale a Romanilor / 66

II. Revolutia de la 1848 In Tarile Romane / 74
1. Contextul international si situatia specifica a Tarilor Romane la 1848 / 74
2. Miscarea revolutionara din Moldova (martie 1848) / 84
3. Revolutia din Tara Romaneasca (iunie-septembrie 1848) / 91
4. Revolutia romanilor din Transilvania (1848-1849) / 124
5. Insemnatatea revolutiei de la 1848 pe teritoriul Tarilor Romane; semnificatia legaturilor inter-romanesti si a mesajului pan-romanesc / 149

III. Unirea Principatelor Romane (1859) / 153
1. Principatele Romane sub regimul Conventiei de la Balta– Liman; domniile lui Barbu Stirbei si Grigore Al. Ghica / 153
2. Emigratia romana si opera ei de propaganda in Occident in anii 1848-1852 / 158
3. Romanii si razboiul Crimeii / 167
4. Problema Unirii Principatelor in dezbaterile diplomatiei europene (1855-1856) / 173
5. Organizarea luptei interne pentru Unire si insemnatatea Adunarilor ad-hoc / 177
6. Conferinta de pace de la Paris; continutul si insemnatatea Conventiei din august 1858 / 184
7. Dubla alegere ca domnitor a lui Al. I. Cuza – actul decisiv al Unirii Principatelor / 191

IV. Cucerirea Independentei de stat a Romaniei (1877–1878) / 196
1. Premisele proclamarii Independentei de stat a Romaniei (9 mai 1877) si declansarii Razboiului / 196
2. Desfasurarea Razboiului de Independenta (1877-1878) / 204
3. Pozitia Romaniei in cadrul Conferintelor de pace de la San-Stefano si Berlin / 206
4. Insemnatatea si urmarile Razboiului de Independenta / 209

V. Razboiul de Intregire Nationala si Marea Unire (1914–1918) / 213
1. Romania in anii neutralitatii (1914–1916) / 214
2. Participarea Romaniei la razboi (1916–1918) / 218
3. Realizarea Marii Uniri (1918) / 222

Bibliografie / 235

Lucrarea de fata se constituie intr-o reeditare a textelor dedicate marilor evenimente politice care au marcat procesul fauririi Romaniei moderne, pe care le regasim in volumul nostru de sinteza, Istoria moderna a romanilor. 1774-1784-1918, aparut la Editura Universitara in anul 2006, cateva dintre ele fiind reproduse si in alte lucrari ale noaste.
Cum se stie, realizarea idealului desavarsirii unitatii nationale de la 1 Decembrie 1918 – insumand si actele anterioare, din martie si noiembrie, ale Unirii Basarabiei si Bucovinei – s-a constituit intr-un rezultat al aspiratiilor marcate cu deosebire de marile evenimente istorice din epoca moderna, incepand cu revolutia din 1821.
Semnalul acestor aspiratii fusese dat cu mai bine de doua secole in urma de unirea Tarilor Romane sub Mihai Viteazul. Insa, de la o opera infaptuita sub presiunea evenimentelor externe si in anumite conjuncturi politice, trebuia sa se treaca la una bazata pe o veritabila constiinta politica, a elitelor, dar si, intr-o buna masura, a paturilor largi ale societatii romanesti.
S-au inscris marile evenimente istorice din rastimpul unui secol care a precedat infaptuirea Marii Uniri pe linia afirmarii acestei constiinte nationale, de la o etapa la alta, asa cum au fost: Revolutia din 1821 condusa de Tudor Vladimirescu, Revolutia din 1848, Unirea Principatelor din 1859 („Unirea cea mica”), Razboiul din 1877-1878, incheiat cu castigarea Independentei de Stat, corolarul acestora constituindu-l Razboiul de Intregire nationala si Marea Unire din 1918.
Centenarul Marii Uniri trimite asadar la rememorarea acestor evenimente istorice, la eforturile generatiilor anterioare pentru infaptuirea idealului unitatii nationale. Fara strigatul lui Tudor Vladimirescu impotriva nedreptatilor si chemarea lui la „invierea neamului”, fara Revolutia romana din 1848, care a scos in evidenta coordonatele fundamentale ale poporului roman, apoi, fara realizarea Unirii Principatelor in 1859 („Unirea cea mica”) si fara castigarea Independentei de Stat a Romaniei, Marea Unire nu ar fi fost posibila.
Astfel Centenarul Marii Uniri se constituie intr-un simbol al aspiratiilor din trecutul nostru istoric, al luptei pentru asigurarea existentei natiunii romane si a statului roman modern. El reaminteste de datoria mereu actuala de a pastra si consolida opera generatiilor anterioare, in ciuda unor chemari stranii la indiferenta si delasare.

 Autorul