Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Dualismul austro-ungar - ROLAND SCHULLER

18,90 Lei

ISBN: 978-606-28-0383-4

DOI: 10.5682/9786062803834

Anul publicării: 2015

Editia: II, revizuita si adaugita

Pagini: 272

Editura: Editura Universitara

Autor: Roland Schuller

Stoc epuizat
Cod Produs: 9786062803834 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Elaborata pe baza unui amplu material documentar, în cea mai mare parte inedit, provenit din peste 40 de fonduri arhivistice, pe relatarile si comentariile a 60 de periodice, precum si pe datele publicate în colectii de documente, lucrari generale si speciale, lucrarea de fata reprezinta rodul preocuparilor stiintifice de documentare si cercetare efectuate între anii 1978-1982.
Contributia noastra nu se limiteaza, în acest fel, doar la sintetizarea vastei bibliografii si la interpretarea obiectiva a unor probleme complexe, legate de raporturile politice din Imperiul habsburgic si dintre nationalitatile din Transilvania.
Am încercat sa prezentam un punct de vedere în spiritul adevarului si al respectului, care difera si în ceea ce priveste materialul faptic, de cercetarile si lucrarile întocmite cu „strambatate” în ultimii 10 ani, de unii istorici, economisti, ziaristi de origine maghiara, stabiliti, însa, pe toate meridianele vestice. Acesti pretinsi „patrioti” încearca, pe un front larg si variat, sa prezinte în toate ocaziile si în lumina neadevarului, problema natiunii conlocuitoare maghiare din Transilvania zilelor noastre si a drepturilor sale istorice. Metodele de incitare, pe care propaganda unor cercuri restranse de „specialisti” ai problemei le vehiculeaza, încercand sa „forteze mana” unor organisme dincolo de competenta lor, sunt în flagranta contradictie cu spiritul vremii.
Agitatia maghiara din tarile vestice cauta zadarnic sa-si atinga scopul: ca opinia publica, datorita insistentelor la care e supusa, sa se obisnuiasca cu punctul de vedere maghiar, care pe langa faptul ca se sprijina alaturi de adevar, a încetat de mult sa mai reprezinte un criteriu politico-social în Europa. Într-adevar, cu multe epoci în urma acest fel de a vedea relatiile politico-sociale - considerat sursa nedreptatii - functiona chiar pentru a justifica si a mentine o întreaga lume de privilegii. Astazi însa, daca vrem sa facem legi pentru viitor din greselile trecutului, ar însemna sa punem temeliile unei noi societati nedrepte.
Despre aceasta nedreptate si tot ce ar ascunde ea, am încercat sa analizam în numele si în respectul adevarului, realitatea istorica a unei scurte perioade (pana la 1870), cand prin abuz, Transilvania a devenit o provincie a tanarului stat national maghiar.
Pentru a justifica pretentia de autodeterminare în Transilvania, anumiti pseudo-istorici afirma ca aceasta provincie istorica a apartinut Ungariei un mileniu.
Iata prin urmare, cum mileniul „apartenentei” Transilvaniei la Ungaria - apartenenta despre care istoricul maghiar A.Szilagy, în lucrarea sa aparuta la Budapesta „Die Geschichte Siebenburgens” spune: „cunoscuti istoriografi maghiari au subliniat ca Transilvania NU S-A SUDAT NICIODATA cu regatul maghiar” - reprezinta 369 de ani din care peste 300 ca voievodat si principat autonom (între 1200-1526 desi vasala regelui ungur, Transilvania dispunea de o evidenta autonomie)
În cele din urma raman doar 51 de ani (1867-1918) - ceea ce înseamna 5% de adevar, din afirmatia mult trambitata în toate ocaziile în lumina neadevarului, cu privire la drepturile istorice ale Ungariei asupra Transilvaniei.
Regretabil este faptul ca acesti apologeti contemporani fac abstractie de o serie de adevaruri incontestabile, exprimate în trasaturile constitutive ale natiunii majoritare, ale romanilor transilvaneni: comunitate de limba si cultura, psihica si spirituala, comunitate de teritoriu si economica, solidaritatea în lupta de emancipare sociala si nationala, ca urmare a transformarii constiintei de neam în constiinta nationala.
Credem apoi ca lucrarea a reusit sa evidentieze în suficienta masura consecintele nefaste ale pactului dualist dintre clasele politice austriece si maghiare, cand Transilvania a fost încorporata la Ungaria, prin ignorarea vointei populatiei celei mai vechi, din aceste tinuturi istorice. Politica de stat promovata de cercurile politice maghiare de-a lungul perioadei dualiste, a fost considerata de actul de acuzare împotriva nedreptatilor (Memorandul n.n.) ca fiind potrivnica „cu aspiratiile politice traditionale ale poporului roman si cu interesele lui de existenta nationala, opusa de altfel si cu cerintele organizatiunilor constitutional ale statelor moderne”.
Astfel, problema romanilor, ca si a altor popoare din Austro-Ungaria, a devenit o problema europeana ce trebuia sa-si gaseasca rezolvarea în 1918, cand, pe justitie si moralitate a fost fondata o „Romanie unita si libera”.


 

ROLAND SCHULLER

Sas transilvanean stabilit in anii '60 in Bavaria.
A studiat la Institutul de Istorie si Studii Sud si Sud-Est Europene din München, absolvit cu MAGISTER ARTIUM. 
Colaborator stiintific in mai multe proiecte de studii efectuate la Institutul de Istorie Moderna din München.
Doctor in istorie, titlu obtinut in anul 1983 la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. 
A publicat studii la Institutul de Studii Sud-Est Europene din München. 

INTRODUCERE / 9

CAPITOLUL I 
CONSIDERATII CRITICE ASUPRA ISTORIOGRAFIEI PROBLEMEI
/ 13
1. Conceptii si puncte de vedere fata de problema natiunii si nationalitatii in Austro-Ungaria / 21
Note / 34

CAPITOLUL II
SITUATIA POLITICA A EUROPEI IN PERIOADA INCHEIERII DUALISMULUI
/ 51
1. Pozitia marilor puteri fata de solutia dualismului austro- ungar / 53
Note / 63

CAPITOLUL III
SITUATIA IMPERIULUI HABSBURGIC,    A UNGARIEI SI A TRANSILVANIEI IN ANII PREMERGATORI DUALISMULUI
/ 65
1. Politica statului habsburgic fata de  problema nationalitatilor la inceputul guvernarii liberale (1860-1861) / 65
2. Revendicǎrile popoarelor nemaghiare in partea transleitana a    monarhiei habsburgice dupa publicarea Diplomei imperiale din oct. 1860 / 69
a. Conferinta regnicolara de la Alba-Iulia / 74
b. Patenta imperiala din februarie 1861 si alte masuri constitutionale ale autoritatilor superioare habsburgice / 77
3. Actiunile politice romanesti in vederea convocarii Dietei transilvane / 80
a. Alegerile pentru Dieta transilvana / 85
b. Lucrarile Dietei de la Sibiu 1863-1864 / 88
4. Initiativele politice ale nobilimii maghiare de a ajunge la o intelegere cu Monarhia habsburgica / 91
a. Schimbarea orientarii in politica interna a Curtii imperiale / 91
5. Atitudinea paturii conducatoare romanesti ardelene fata de Dieta de la Cluj din 1865 / 94
a. Actiunile de protest ale romanilor ardeleni in perioada premergatoare dietei din Cluj / 98
b. Lucrarile Dietei de la Cluj / 102
Note / 106

CAPITOLUL IV
COMPROMISUL DUALIST DIN 1867
/ 111
1. Activitatea parlamentara a deputatilor romani din Ungaria si Banat in Dieta din Pesta pana la proclamarea dualismului / 111
a. Telurile, organizarea si tendintele politice ale deputatilor nationali / 111
b. Sesiunea dietala 1865-1867 / 115
c. Noile alegeri pentru Dieta Ungariei / 124
2. Activitatea politica a deputatilor ardeleni in Dieta de incoronare de la Pesta (1867) / 130
3. Dualismul austro-ungar / 135
4. Pronunciamentul de la Blaj / 139
5. Presa romaneasca - instrument al intereselor nationale si sociale ale poporului roman / 142
6. Incheierea lucrarilor Dietei de incoronare (1868) / 154
Note / 164
 
CAPITOLUL V 
LEGEA NATIONALITATILOR SI LEGEA ELECTORALA SI APLICAREA LOR IN TRANSILVANIA
/ 172
1. Politica nationala a Guvernului din Pesta dupa instaurarea dualismului / 172
2. Legea XLIV pentru egala indreptatire a nationalitǎtilor / 178
a. Consideratii critice asupra legii nationalitǎtilor / 182
3. Legea electorala (33/1874) / 185
Note / 192

CAPITOLUL VI
REACTIA NATIONALITATILOR IN GENERAL SI IN SPECIAL A ROMANILOR DIN TRANSILVANIA FATA DE DUALIS
M / 196
1. Lupta impotriva dualismului austro-ungar / 196
2. Crearea primelor partide nationale / 199
3. Alegerile pentru Dieta Ungariei si activitatea politica si parlamentara a conducatorilor romani (1869-1872) / 206
4. Pozitia si reactia celorlalte nationalitati din Transilvania fata de dualism / 212
5. Reactia opiniei publice europene referitoare la lupta romanilor din monarhia dualista, pentru libertate, dreptate si unitate nationala / 215
Note / 226

INCHEIERE / 229

BIBLIOGRAFIE / 233

ANEXA / 253

 

Lucrarea de fata isi propune sa analizeze lupta natiunilor oprimate pentru zadarnicirea compromisului dualist din 1867, incheiat intre clasele dominante austriece si maghiare, prin care se impunea incorporarea Transilvaniei la Ungaria.
Tema lucrarii constituie o problema complexa, ce are in vedere reconstituirea obiectiva a procesului istoric de-a lungul unui intreg deceniu - al saptelea din secolul al XIX-lea - urmarind integrarea acestei perioade in ansamblul fenomenelor politico-sociale din Transilvania, din Austro-Ungaria si din Europa.
Prezentand evenimentele premergatoare incheierii asa numitului „Ausgleich”, pornim de la ideea corelarii miscarii nationale romanesti cu istoria politica a Imperiului habsburgic si cu miscarea de eliberare nationala si sociala a celorlalte nationalitati din monarhie, dupa instaurarea sistemului dualist.
Perioada „regimului liberal” (1860-1867) ce a precedat incheierea pactului dualist, a constituit, prin amploarea si profunzimea actiunilor politice romanesti, o etapa marcanta din istoria moderna a Transilvaniei.
Framantarile politice ale perioadei istorice tratate in lucrarea de fata, indeosebi satisfacerea revendicarilor din programele pasoptiste, trecerea de la absolutism la  liberalism, dezbaterile si hotararile Dietei de la Sibiu din 1863-1864, participarea la lucrarile Senatului din Viena, instituirea dualismului austro-ungar (1867), legile votate in Parlamentul maghiar si atitudinea nationalitatilor in general si in special a romanilor din Transilvania fata de dualism, au format prin geneza, desfasurarea si urmarile lor, obiectul unor ample cercetari. Avand ca izvoare istorice documente de arhiva, presa vremii, corespondenta particulara si literatura de specialitate, prezenta lucrare urmareste o sinteza a evenimentelor politice si indeosebi a celor legate de lupta pentru eliberarea nationala a romanilor. Politica de asuprire nationala si de deznationalizare a populatiei nemaghiare, practicata de clasele dominante din Austro-Ungaria, a adus prejudicii atat romanilor cat si celorlalte nationalitati din Transilvania, Banat, Crisana, Maramures si Bucovina, ceea ce a avut ca urmare ostilitatea crescanda a acestora fata de statul dualist.
Existenta unor interese comune in apararea limbii materne si a altor valori nationale impotriva politicii de asimilare fortata, practicata de cercurile guvernamentale din Pesta, a declansat numeroase actiuni de protest ale conducatorilor politici romani, sarbi, sasi si ruteni. O contributie remarcabila in cadrul acestor actiuni comune a avut in aceasta perioada natiunea romana din Transilvania, care a luptat pentru afirmarea ei ca natiune distincta, pentru libertate si pentru dreptul de a dispune ea insasi de soarta ei. Cauza unitatii nationale a fost demonstrata si aparata prin intermediul unor actiuni culturale si politice initiate de intelectualii romani de pe ambele versante ale Carpatilor. Profunzimea si importanta acestor legaturi culturale si politice s-au remarcat in anii care au urmat Unirii Principatelor Romane si apoi dupa cucerirea Independentei de stat a Romaniei. Daca problema unitatii depline nationale a constituit o preocupare continua, cucerirea independentei s-a impus ca o chestiune fundamentala. Urmarind lupta natiunii romane din Transilvania pentru apararea libertatii, a culturii, a limbii materne si tendintele de unire cu Romania, am intentionat sa aducem o contributie istoriografiei problemei, asupra careia s-au aplecat istoricii de ieri si continua sa se dedice cu pasiune si responsabilitate si istoricii de azi.
Istoriografia obiectiva demonstreaza, astfel, justetea incontestabila a luptei natiunilor pentru autonomia teritorial-administrativa si constituirea in entitati proprii, in state nationale unitare si independente. In lupta lor pentru mentinerea autonomiei teritoriilor romanesti si impiedicarea realizarii compromisului dualist, fara indoiala ca burghezia romana, cu toate limitele sale a avut un rol de seama, actionand in aceasta perioada framantata in sensul cerintelor obiective ale dezvoltarii istorice. Actiunile politice desfasurate pe diverse fronturi de intelectualitatea romana - purtatoare de cuvant a intregii natiuni romane din aceasta vreme - poarta o amprenta progresista si democratica. Burghezia romana era convinsa ca sprijinul tuturor categoriilor sociale si stransele relatii cu celelalte natiuni asuprite, vor asigura realizarea dezideratelor lor. In consecinta, se poate spune ca lupta comuna la care au participat deopotriva romani, maghiari, germani si sarbi a contribuit la aprofundarea respectului reciproc, la intelegerea necesitatii armonizarii actiunilor protestatare.
Tema abordata este atat de complexa in fapte si idei, incat istoricul rezista cu greu tentatiei dimensionarii fara oprelisti a expunerii. Avem convingerea ca o problematica atat de cuprinzatoare n-a putut fi epuizata in cadrul cercetarii intreprinse aici, urmand ca lucrari ulterioare sa elucideze noi aspecte ale unei etape istorice atat de framantate din viata poporului roman.


 

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!