Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Contabilitatea manageriala si calculatia costurilor de mediu - Mihaela Leasa-Lixandru
![Contabilitatea manageriala si calculatia costurilor de mediu - Mihaela Leasa-Lixandru [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/contabilitatea-manageriala-si-calculatia-costurilor-de-mediu-698871.jpg "Contabilitatea manageriala si calculatia costurilor de mediu - Mihaela Leasa-Lixandru [1]")
Editura: Editura Universitara
Autor: Mihaela Leasa-Lixandru
Editia: I
Pagini: 186
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1621-6
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062816216
Cod Produs:
9786062816216
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Review-uri (0)
Contabilitatea si calculatia costurilor de mediu, se doreste a fi o cercetare care contureaza modalitatile de perfectionare, prin organizarea si calculatia costurilor de mediu, care pot deveni o premisa pentru perfectionarea contabilitatii manageriale intr‑un sector de activitate, precum industria petrolului, sector ce reprezinta un important contribuabil la bugetul Romaniei, un angajator major de forta de munca bine remunerata, un investitor de prim ordin in infrastructura si tehnologie, precum si un importator de know‑how tehnic si managerial.
Evolutia tehnologica a ultimilor ani a readus petrolul in prim‑planul industriei energetice mondiale. Hidrocarburile pot fi astazi extrase din formatiuni geologice care nu puteau fi contabilizate ca resurse acum un deceniu. Gazul natural, abundent pe pietele nord‑americane, ofera industriei manufacturiere o forma de energie ieftina si nepoluanta, cu emisii de carbon mult mai mici decat ale carbunelui. Comertul international cu gaz natural lichefiat (GNL) a crescut semnificativ, fapt ce contribuie la desfiintarea monopolurilor pe pietele regionale si la obtinerea de preturi si conditii contractuale mai bune pentru consumatori. Petrolul ofera consumatorilor cea mai ieftina si mai accesibila unitate de energie, ceea ce permite dezvoltarea economica si construirea unor sisteme energetice de inalta tehnologie, fiabile si nepoluante.
De asemenea, Romania are o veche si ilustra istorie a extractiei titeiului si gazelor, desi nu mai este astazi un jucator de prima liga la nivel mondial, asa cum era in perioada interbelica. Cu toate ca are o dependenta relativ mica de importuri de gaze (fapt semnificativ pe o piata regionala monopolista si intr‑un context geopolitic extrem de tensionat), tara noastra are rezerve de hidrocarburi in scadere si o industrie care s‑a adaptat fortelor pietei prin diminuarea capacitatii industriale.
Romania are potentialul de a beneficia de progresul tehnologic si de a dezvolta sustenabil surse noi de hidrocarburi care sa o propulseze din nou pe un loc de varf la nivel european. Apele adanci ale Marii Negre au atras interesul celei mai mari companii energetice private a lumii, ExxonMobil, iar potentialul de gaze de sist a adus in Romania o alta companie de top, Chevron. OMV Petrom, liderul regional al industriei de titei si gaze, investeste constant si semnificativ in redezvoltarea zacamintelor mature, ca si Romgaz, cel mai mare producator autohton de gaze naturale. In plus, numeroase alte companii petroliere internationale, active in toate segmentele industriei (explorare si productie, distributie, rafinare, retail, servicii petroliere si productie de echipamente) au un aport de investitii, tehnologie si know‑how managerial.
La orizontul anului 2020, cu perspectiva unor noi surse indigene de gaze si a unor noi surse regionale de import, precum si cu o interconectare crescuta cu pietele adiacente, Romania poate deveni un hub regional. Aceasta ar stimula competitivitatea industriala prin preturi optime ale energiei, ar genera crestere economica si noi locuri de munca. Totodata, este necesar ca interesul tarii si dezvoltarea durabila sa fie promovate concomitent cu crearea unui mediu de afaceri atractiv in care Guvernul, agentiile de reglementare si legiuitorii trebuie sa fie parteneri competenti si statornici ai investitorilor.
Potrivit datelor publicate, in topul contribuabililor la bugetul general consolidat in 2018, se afla si industria petroliera. Cel mai mare contribuabil, OMV Petrom (10,45 mld lei), a platit de la data privatizarii pana in anul 2018 circa 27,8 miliarde de euro. Generalizand, contextul prezentei cercetari stiintifice este legat de atitudinea si comportamentul entitatilor economice componente ale unui sistem de economie mondiala, care s‑au adaptat acestor evolutii, procedand la modificarea continua a obiectivelor si strategiilor. Noile conditii si oportunitati economice si tehnologice existente la nivel mondial au determinat entitatile economice sa fie preocupate in mod deosebit de satisfacerea cerintelor clientilor si de conservarea acelei parti din piata detinuta de‑a lungul timpului, cautand totodata sa‑si minimizeze costurile. Asa cum am prezentat mai sus, rezulta ca entitatile din industria petrolului traverseaza o perioada dificila, influentata puternic de criza resurselor regenerabile, de avansul tehnologic si de necesitatea respectarii si protectiei mediului inconjurator.
Se impune, printre altele, imbunatatirea accesului la pietele externe, monitorizarea pietelor de deseuri, echilibrul privind pretul energiei, punerea in aplicare a politicilor privind schimbarile climatice, stimularea inovarii, etc. Este necesar ca institutiile statului sa caute metode si oportunitati prin care sa se ajunga la indeplinirea acestor deziderate.
Prezenta lucrare dezbate si amplifica un subiect de actualitate si interes, legat tocmai de actualul context socio‑economic al domeniului. Propunerile avansate pe parcursul lucrarii, in vederea gasirii unor noi solutii viabile pentru industria petroliera, se doresc a fi un catalizator pentru perfectionarea contabilitatii manageriale la nivelul entitatilor economice din industria petroliera romaneasca. In esenta, problematica abordata in teza de doctorat vizeaza realizarea unui model de perfectionare a contabilitatii prin auditarea si certificarea informatiilor de mediu in vederea reflectarii impactului de mediu in contabilitatea si calculatia costurilor, in entitatile economice din industria petrolului.
Evolutia tehnologica a ultimilor ani a readus petrolul in prim‑planul industriei energetice mondiale. Hidrocarburile pot fi astazi extrase din formatiuni geologice care nu puteau fi contabilizate ca resurse acum un deceniu. Gazul natural, abundent pe pietele nord‑americane, ofera industriei manufacturiere o forma de energie ieftina si nepoluanta, cu emisii de carbon mult mai mici decat ale carbunelui. Comertul international cu gaz natural lichefiat (GNL) a crescut semnificativ, fapt ce contribuie la desfiintarea monopolurilor pe pietele regionale si la obtinerea de preturi si conditii contractuale mai bune pentru consumatori. Petrolul ofera consumatorilor cea mai ieftina si mai accesibila unitate de energie, ceea ce permite dezvoltarea economica si construirea unor sisteme energetice de inalta tehnologie, fiabile si nepoluante.
De asemenea, Romania are o veche si ilustra istorie a extractiei titeiului si gazelor, desi nu mai este astazi un jucator de prima liga la nivel mondial, asa cum era in perioada interbelica. Cu toate ca are o dependenta relativ mica de importuri de gaze (fapt semnificativ pe o piata regionala monopolista si intr‑un context geopolitic extrem de tensionat), tara noastra are rezerve de hidrocarburi in scadere si o industrie care s‑a adaptat fortelor pietei prin diminuarea capacitatii industriale.
Romania are potentialul de a beneficia de progresul tehnologic si de a dezvolta sustenabil surse noi de hidrocarburi care sa o propulseze din nou pe un loc de varf la nivel european. Apele adanci ale Marii Negre au atras interesul celei mai mari companii energetice private a lumii, ExxonMobil, iar potentialul de gaze de sist a adus in Romania o alta companie de top, Chevron. OMV Petrom, liderul regional al industriei de titei si gaze, investeste constant si semnificativ in redezvoltarea zacamintelor mature, ca si Romgaz, cel mai mare producator autohton de gaze naturale. In plus, numeroase alte companii petroliere internationale, active in toate segmentele industriei (explorare si productie, distributie, rafinare, retail, servicii petroliere si productie de echipamente) au un aport de investitii, tehnologie si know‑how managerial.
La orizontul anului 2020, cu perspectiva unor noi surse indigene de gaze si a unor noi surse regionale de import, precum si cu o interconectare crescuta cu pietele adiacente, Romania poate deveni un hub regional. Aceasta ar stimula competitivitatea industriala prin preturi optime ale energiei, ar genera crestere economica si noi locuri de munca. Totodata, este necesar ca interesul tarii si dezvoltarea durabila sa fie promovate concomitent cu crearea unui mediu de afaceri atractiv in care Guvernul, agentiile de reglementare si legiuitorii trebuie sa fie parteneri competenti si statornici ai investitorilor.
Potrivit datelor publicate, in topul contribuabililor la bugetul general consolidat in 2018, se afla si industria petroliera. Cel mai mare contribuabil, OMV Petrom (10,45 mld lei), a platit de la data privatizarii pana in anul 2018 circa 27,8 miliarde de euro. Generalizand, contextul prezentei cercetari stiintifice este legat de atitudinea si comportamentul entitatilor economice componente ale unui sistem de economie mondiala, care s‑au adaptat acestor evolutii, procedand la modificarea continua a obiectivelor si strategiilor. Noile conditii si oportunitati economice si tehnologice existente la nivel mondial au determinat entitatile economice sa fie preocupate in mod deosebit de satisfacerea cerintelor clientilor si de conservarea acelei parti din piata detinuta de‑a lungul timpului, cautand totodata sa‑si minimizeze costurile. Asa cum am prezentat mai sus, rezulta ca entitatile din industria petrolului traverseaza o perioada dificila, influentata puternic de criza resurselor regenerabile, de avansul tehnologic si de necesitatea respectarii si protectiei mediului inconjurator.
Se impune, printre altele, imbunatatirea accesului la pietele externe, monitorizarea pietelor de deseuri, echilibrul privind pretul energiei, punerea in aplicare a politicilor privind schimbarile climatice, stimularea inovarii, etc. Este necesar ca institutiile statului sa caute metode si oportunitati prin care sa se ajunga la indeplinirea acestor deziderate.
Prezenta lucrare dezbate si amplifica un subiect de actualitate si interes, legat tocmai de actualul context socio‑economic al domeniului. Propunerile avansate pe parcursul lucrarii, in vederea gasirii unor noi solutii viabile pentru industria petroliera, se doresc a fi un catalizator pentru perfectionarea contabilitatii manageriale la nivelul entitatilor economice din industria petroliera romaneasca. In esenta, problematica abordata in teza de doctorat vizeaza realizarea unui model de perfectionare a contabilitatii prin auditarea si certificarea informatiilor de mediu in vederea reflectarii impactului de mediu in contabilitatea si calculatia costurilor, in entitatile economice din industria petrolului.
-
Contabilitatea manageriala si calculatia costurilor de mediu
Descarca
MIHAELA LEASA-LIXANDRU
INTRODUCERE / 9
CAPITOLUL I: SISTEMUL ACTUAL AL CUNOASTERII PRIVIND CONTABILITATEA MANAGERIALA IN ENTITATILE ECONOMICE DIN INDUSTRIA PETROLULUI / 13
1.1. Organizarea si functionarea sistemului informatiei contabile in industria petrolului / 13
1.1.1. Utilizarea sistemului informatiei contabile in entitatile economice din industria petrolului / 20
1.1.2. Rolul informatiei furnizate de sistemul informational contabil in asistarea deciziei / 24
1.1.3. Conexiunea dintre contabilitatea financiara si manageriala in cadrul sistemului informational contabil / 25
1.2. Contabilitatea manageriala componenta structurala a sistemului informational contabil / 27
1.2.1. Cadrul legislativ si conceptual de organizare a contabilitatii manageriale / 28
1.2.2. Trecut, prezent si perspective de evolutie a contabilitatii manageriale / 30
1.2.3. Costul element fundamental al contabilitatii manageriale / 33
1.3. Metode avansate utilizate de contabilitatea manageriala componenta structurala a sistemului informational contabil / 34
CAPITOLUL II: EVOLUTIA CONTABILITATII MANAGERIALE DE MEDIU SI INTEGRAREA ACESTEIA IN SISTEMUL INFORMATIEI CONTABILE / 42
2.1. Aparitia si dezvoltarea contabilitatii manageriale de mediu / 42
2.1.1. Beneficii ale implementarii contabilitatii manageriale de mediu in entitatile economice / 44
2.1.2. Conexiunile dintre contabilitatea manageriala de mediu si cerintele de raportare financiara, statistica, de mediu si de sustenabilitate / 47
2.1.3. Comunicarea intre structurile de contabilitate si structurile de productie / 49
2.2. Criterii de identificare si clasificare a contabilitatii manageriale de mediu / 52
2.2.1. Relatia entitatii economice cu natura pe bazata pe utilizarea capitalului natural: eco‑bilantul / 54
2.2.2. Relatia dintre entitatea economica si capitalul uman: bilantul eco‑social / 55
2.3. Cadrul de raportare la nivel european, fundamentul dezvoltarii contabilitatii manageriale de mediu / 56
2.3.1. Cadrul de raportare al contabilitatii manageriale de mediu in Romania / 57
2.3.2. Contabilitatea integrata a mediului economic conform Organizatiei Natiunilor Unite (SEEA) si clasificarea cheltuielilor de protectie a mediului (CEPA) / 60
2.3.3. Teorii de durabilitate ecologica aplicate in contabilitatea manageriala de mediu – impasul internalizarii externalitatilor / 67
2.3.4. Productia circulara in contextul raportarii la nivel european / 70
2.4. Tipologia costurilor de mediu / 71
2.5. Masurarea performantelor – conditie esentiala pentru perfectionarea contabilitatii manageriale a entitatilor economice din industria petrolului / 77
2.5.1. Indicatori de performanta financiari si nefinanciari / 78
2.5.2. Indicatori de performanta nefinanciari / 81
2.6. Necesitatea utilizarii contabilitatii si calculatiei costurilor de mediu, premisa a perfectionarii manageriale a entitatilor economice din industria petrolului / 87
CAPITOLUL III: AUDITAREA SI CERTIFICAREA INFORMATIILOR DE MEDIU IN VEDEREA REFLECTARII IMPACTULUI DE MEDIU IN CONTABILITATEA MANAGERIALA / 91
3.1. Aspecte generale privind auditul de mediu / 91
3.2. Principiile si obiectivele auditului de mediu / 92
3.2.1. Principiile auditului de mediu / 93
3.2.2. Obiectivele auditului de mediu / 94
3.3. Aspectele de mediu, fundamentul procesului de audit / 95
3.4. Organizarea misiunii de audit de mediu / 98
3.4.1. Auditul de mediu – metodologia specifica de desfasurare a misiunii / 100
3.4.2. Managementul riscului de mediu / 108
3.4.2.1. Semnificatia notiunii de risc de mediu / 111
3.4.2.2. Implementarea managementului de risc de mediu, avantajele si particularitatile acestuia / 113
3.5. Sisteme de management de mediu / 114
3.5.1. Sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS) / 116
3.5.2. Certificarea sistemelor de management de mediu / 123
CAPITOLUL IV: MODELAREA CALCULATIEI COSTURILOR DE MEDIU IN VEDEREA PERFECTIONARII CONTABILITATII MANAGERIALE / 128
4.1. Managementul deseurilor / 129
4.2. Managementul indicatorilor de mediu / 132
4.3. Managementul activitatii de valorificare a deseurilor si protectie a mediului ca politica economica nationala / 139
4.4. Performanta economico‑financiara a entitatii economice / 141
4.5. Performanta sociala in sanatate si siguranta / 145
4.6. Modelarea calculatiei costurilor de mediu cu ajutorul metodei ABC / 148
4.6.1. Analiza teoretic‑comparativa a calculatiei costurilor de mediu prin metoda traditionala si metoda ABC / 150
4.6.2. Modelarea calculatiei costurilor de mediu aferente industriei petrolului pe baza algoritmului ABC / 153
4.6.3. Matricea calculatiei costurilor de mediu pe baza algoritmului ABC, instrument de perfectionare a contabilitatii manageriale / 157
4.6.4. Valente si limite ale modelarii calculatiei costurilor de mediu cu ajutorul algoritmului ABC / 164
LISTA FIGURILOR / 167
LISTA TABELELOR / 169
LISTA ABREVIERILOR / 170
REFERINTE BIBLIOGRAFICE / 171
CAPITOLUL I: SISTEMUL ACTUAL AL CUNOASTERII PRIVIND CONTABILITATEA MANAGERIALA IN ENTITATILE ECONOMICE DIN INDUSTRIA PETROLULUI / 13
1.1. Organizarea si functionarea sistemului informatiei contabile in industria petrolului / 13
1.1.1. Utilizarea sistemului informatiei contabile in entitatile economice din industria petrolului / 20
1.1.2. Rolul informatiei furnizate de sistemul informational contabil in asistarea deciziei / 24
1.1.3. Conexiunea dintre contabilitatea financiara si manageriala in cadrul sistemului informational contabil / 25
1.2. Contabilitatea manageriala componenta structurala a sistemului informational contabil / 27
1.2.1. Cadrul legislativ si conceptual de organizare a contabilitatii manageriale / 28
1.2.2. Trecut, prezent si perspective de evolutie a contabilitatii manageriale / 30
1.2.3. Costul element fundamental al contabilitatii manageriale / 33
1.3. Metode avansate utilizate de contabilitatea manageriala componenta structurala a sistemului informational contabil / 34
CAPITOLUL II: EVOLUTIA CONTABILITATII MANAGERIALE DE MEDIU SI INTEGRAREA ACESTEIA IN SISTEMUL INFORMATIEI CONTABILE / 42
2.1. Aparitia si dezvoltarea contabilitatii manageriale de mediu / 42
2.1.1. Beneficii ale implementarii contabilitatii manageriale de mediu in entitatile economice / 44
2.1.2. Conexiunile dintre contabilitatea manageriala de mediu si cerintele de raportare financiara, statistica, de mediu si de sustenabilitate / 47
2.1.3. Comunicarea intre structurile de contabilitate si structurile de productie / 49
2.2. Criterii de identificare si clasificare a contabilitatii manageriale de mediu / 52
2.2.1. Relatia entitatii economice cu natura pe bazata pe utilizarea capitalului natural: eco‑bilantul / 54
2.2.2. Relatia dintre entitatea economica si capitalul uman: bilantul eco‑social / 55
2.3. Cadrul de raportare la nivel european, fundamentul dezvoltarii contabilitatii manageriale de mediu / 56
2.3.1. Cadrul de raportare al contabilitatii manageriale de mediu in Romania / 57
2.3.2. Contabilitatea integrata a mediului economic conform Organizatiei Natiunilor Unite (SEEA) si clasificarea cheltuielilor de protectie a mediului (CEPA) / 60
2.3.3. Teorii de durabilitate ecologica aplicate in contabilitatea manageriala de mediu – impasul internalizarii externalitatilor / 67
2.3.4. Productia circulara in contextul raportarii la nivel european / 70
2.4. Tipologia costurilor de mediu / 71
2.5. Masurarea performantelor – conditie esentiala pentru perfectionarea contabilitatii manageriale a entitatilor economice din industria petrolului / 77
2.5.1. Indicatori de performanta financiari si nefinanciari / 78
2.5.2. Indicatori de performanta nefinanciari / 81
2.6. Necesitatea utilizarii contabilitatii si calculatiei costurilor de mediu, premisa a perfectionarii manageriale a entitatilor economice din industria petrolului / 87
CAPITOLUL III: AUDITAREA SI CERTIFICAREA INFORMATIILOR DE MEDIU IN VEDEREA REFLECTARII IMPACTULUI DE MEDIU IN CONTABILITATEA MANAGERIALA / 91
3.1. Aspecte generale privind auditul de mediu / 91
3.2. Principiile si obiectivele auditului de mediu / 92
3.2.1. Principiile auditului de mediu / 93
3.2.2. Obiectivele auditului de mediu / 94
3.3. Aspectele de mediu, fundamentul procesului de audit / 95
3.4. Organizarea misiunii de audit de mediu / 98
3.4.1. Auditul de mediu – metodologia specifica de desfasurare a misiunii / 100
3.4.2. Managementul riscului de mediu / 108
3.4.2.1. Semnificatia notiunii de risc de mediu / 111
3.4.2.2. Implementarea managementului de risc de mediu, avantajele si particularitatile acestuia / 113
3.5. Sisteme de management de mediu / 114
3.5.1. Sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS) / 116
3.5.2. Certificarea sistemelor de management de mediu / 123
CAPITOLUL IV: MODELAREA CALCULATIEI COSTURILOR DE MEDIU IN VEDEREA PERFECTIONARII CONTABILITATII MANAGERIALE / 128
4.1. Managementul deseurilor / 129
4.2. Managementul indicatorilor de mediu / 132
4.3. Managementul activitatii de valorificare a deseurilor si protectie a mediului ca politica economica nationala / 139
4.4. Performanta economico‑financiara a entitatii economice / 141
4.5. Performanta sociala in sanatate si siguranta / 145
4.6. Modelarea calculatiei costurilor de mediu cu ajutorul metodei ABC / 148
4.6.1. Analiza teoretic‑comparativa a calculatiei costurilor de mediu prin metoda traditionala si metoda ABC / 150
4.6.2. Modelarea calculatiei costurilor de mediu aferente industriei petrolului pe baza algoritmului ABC / 153
4.6.3. Matricea calculatiei costurilor de mediu pe baza algoritmului ABC, instrument de perfectionare a contabilitatii manageriale / 157
4.6.4. Valente si limite ale modelarii calculatiei costurilor de mediu cu ajutorul algoritmului ABC / 164
LISTA FIGURILOR / 167
LISTA TABELELOR / 169
LISTA ABREVIERILOR / 170
REFERINTE BIBLIOGRAFICE / 171
Contabilitatea si calculatia costurilor de mediu, se doreste a fi o cercetare care contureaza modalitatile de perfectionare, prin organizarea si calculatia costurilor de mediu, care pot deveni o premisa pentru perfectionarea contabilitatii manageriale intr‑un sector de activitate, precum industria petrolului, sector ce reprezinta un important contribuabil la bugetul Romaniei, un angajator major de forta de munca bine remunerata, un investitor de prim ordin in infrastructura si tehnologie, precum si un importator de know‑how tehnic si managerial.
Evolutia tehnologica a ultimilor ani a readus petrolul in prim‑planul industriei energetice mondiale. Hidrocarburile pot fi astazi extrase din formatiuni geologice care nu puteau fi contabilizate ca resurse acum un deceniu. Gazul natural, abundent pe pietele nord‑americane, ofera industriei manufacturiere o forma de energie ieftina si nepoluanta, cu emisii de carbon mult mai mici decat ale carbunelui. Comertul international cu gaz natural lichefiat (GNL) a crescut semnificativ, fapt ce contribuie la desfiintarea monopolurilor pe pietele regionale si la obtinerea de preturi si conditii contractuale mai bune pentru consumatori. Petrolul ofera consumatorilor cea mai ieftina si mai accesibila unitate de energie, ceea ce permite dezvoltarea economica si construirea unor sisteme energetice de inalta tehnologie, fiabile si nepoluante.
De asemenea, Romania are o veche si ilustra istorie a extractiei titeiului si gazelor, desi nu mai este astazi un jucator de prima liga la nivel mondial, asa cum era in perioada interbelica. Cu toate ca are o dependenta relativ mica de importuri de gaze (fapt semnificativ pe o piata regionala monopolista si intr‑un context geopolitic extrem de tensionat), tara noastra are rezerve de hidrocarburi in scadere si o industrie care s‑a adaptat fortelor pietei prin diminuarea capacitatii industriale.
Romania are potentialul de a beneficia de progresul tehnologic si de a dezvolta sustenabil surse noi de hidrocarburi care sa o propulseze din nou pe un loc de varf la nivel european. Apele adanci ale Marii Negre au atras interesul celei mai mari companii energetice private a lumii, ExxonMobil, iar potentialul de gaze de sist a adus in Romania o alta companie de top, Chevron. OMV Petrom, liderul regional al industriei de titei si gaze, investeste constant si semnificativ in redezvoltarea zacamintelor mature, ca si Romgaz, cel mai mare producator autohton de gaze naturale. In plus, numeroase alte companii petroliere internationale, active in toate segmentele industriei (explorare si productie, distributie, rafinare, retail, servicii petroliere si productie de echipamente) au un aport de investitii, tehnologie si know‑how managerial.
La orizontul anului 2020, cu perspectiva unor noi surse indigene de gaze si a unor noi surse regionale de import, precum si cu o interconectare crescuta cu pietele adiacente, Romania poate deveni un hub regional. Aceasta ar stimula competitivitatea industriala prin preturi optime ale energiei, ar genera crestere economica si noi locuri de munca. Totodata, este necesar ca interesul tarii si dezvoltarea durabila sa fie promovate concomitent cu crearea unui mediu de afaceri atractiv in care Guvernul, agentiile de reglementare si legiuitorii trebuie sa fie parteneri competenti si statornici ai investitorilor.
Potrivit datelor publicate, in topul contribuabililor la bugetul general consolidat in 2018, se afla si industria petroliera. Cel mai mare contribuabil, OMV Petrom (10,45 mld lei), a platit de la data privatizarii pana in anul 2018 circa 27,8 miliarde de euro. Generalizand, contextul prezentei cercetari stiintifice este legat de atitudinea si comportamentul entitatilor economice componente ale unui sistem de economie mondiala, care s‑au adaptat acestor evolutii, procedand la modificarea continua a obiectivelor si strategiilor. Noile conditii si oportunitati economice si tehnologice existente la nivel mondial au determinat entitatile economice sa fie preocupate in mod deosebit de satisfacerea cerintelor clientilor si de conservarea acelei parti din piata detinuta de‑a lungul timpului, cautand totodata sa‑si minimizeze costurile. Asa cum am prezentat mai sus, rezulta ca entitatile din industria petrolului traverseaza o perioada dificila, influentata puternic de criza resurselor regenerabile, de avansul tehnologic si de necesitatea respectarii si protectiei mediului inconjurator.
Se impune, printre altele, imbunatatirea accesului la pietele externe, monitorizarea pietelor de deseuri, echilibrul privind pretul energiei, punerea in aplicare a politicilor privind schimbarile climatice, stimularea inovarii, etc. Este necesar ca institutiile statului sa caute metode si oportunitati prin care sa se ajunga la indeplinirea acestor deziderate.
Prezenta lucrare dezbate si amplifica un subiect de actualitate si interes, legat tocmai de actualul context socio‑economic al domeniului. Propunerile avansate pe parcursul lucrarii, in vederea gasirii unor noi solutii viabile pentru industria petroliera, se doresc a fi un catalizator pentru perfectionarea contabilitatii manageriale la nivelul entitatilor economice din industria petroliera romaneasca. In esenta, problematica abordata in teza de doctorat vizeaza realizarea unui model de perfectionare a contabilitatii prin auditarea si certificarea informatiilor de mediu in vederea reflectarii impactului de mediu in contabilitatea si calculatia costurilor, in entitatile economice din industria petrolului.
Evolutia tehnologica a ultimilor ani a readus petrolul in prim‑planul industriei energetice mondiale. Hidrocarburile pot fi astazi extrase din formatiuni geologice care nu puteau fi contabilizate ca resurse acum un deceniu. Gazul natural, abundent pe pietele nord‑americane, ofera industriei manufacturiere o forma de energie ieftina si nepoluanta, cu emisii de carbon mult mai mici decat ale carbunelui. Comertul international cu gaz natural lichefiat (GNL) a crescut semnificativ, fapt ce contribuie la desfiintarea monopolurilor pe pietele regionale si la obtinerea de preturi si conditii contractuale mai bune pentru consumatori. Petrolul ofera consumatorilor cea mai ieftina si mai accesibila unitate de energie, ceea ce permite dezvoltarea economica si construirea unor sisteme energetice de inalta tehnologie, fiabile si nepoluante.
De asemenea, Romania are o veche si ilustra istorie a extractiei titeiului si gazelor, desi nu mai este astazi un jucator de prima liga la nivel mondial, asa cum era in perioada interbelica. Cu toate ca are o dependenta relativ mica de importuri de gaze (fapt semnificativ pe o piata regionala monopolista si intr‑un context geopolitic extrem de tensionat), tara noastra are rezerve de hidrocarburi in scadere si o industrie care s‑a adaptat fortelor pietei prin diminuarea capacitatii industriale.
Romania are potentialul de a beneficia de progresul tehnologic si de a dezvolta sustenabil surse noi de hidrocarburi care sa o propulseze din nou pe un loc de varf la nivel european. Apele adanci ale Marii Negre au atras interesul celei mai mari companii energetice private a lumii, ExxonMobil, iar potentialul de gaze de sist a adus in Romania o alta companie de top, Chevron. OMV Petrom, liderul regional al industriei de titei si gaze, investeste constant si semnificativ in redezvoltarea zacamintelor mature, ca si Romgaz, cel mai mare producator autohton de gaze naturale. In plus, numeroase alte companii petroliere internationale, active in toate segmentele industriei (explorare si productie, distributie, rafinare, retail, servicii petroliere si productie de echipamente) au un aport de investitii, tehnologie si know‑how managerial.
La orizontul anului 2020, cu perspectiva unor noi surse indigene de gaze si a unor noi surse regionale de import, precum si cu o interconectare crescuta cu pietele adiacente, Romania poate deveni un hub regional. Aceasta ar stimula competitivitatea industriala prin preturi optime ale energiei, ar genera crestere economica si noi locuri de munca. Totodata, este necesar ca interesul tarii si dezvoltarea durabila sa fie promovate concomitent cu crearea unui mediu de afaceri atractiv in care Guvernul, agentiile de reglementare si legiuitorii trebuie sa fie parteneri competenti si statornici ai investitorilor.
Potrivit datelor publicate, in topul contribuabililor la bugetul general consolidat in 2018, se afla si industria petroliera. Cel mai mare contribuabil, OMV Petrom (10,45 mld lei), a platit de la data privatizarii pana in anul 2018 circa 27,8 miliarde de euro. Generalizand, contextul prezentei cercetari stiintifice este legat de atitudinea si comportamentul entitatilor economice componente ale unui sistem de economie mondiala, care s‑au adaptat acestor evolutii, procedand la modificarea continua a obiectivelor si strategiilor. Noile conditii si oportunitati economice si tehnologice existente la nivel mondial au determinat entitatile economice sa fie preocupate in mod deosebit de satisfacerea cerintelor clientilor si de conservarea acelei parti din piata detinuta de‑a lungul timpului, cautand totodata sa‑si minimizeze costurile. Asa cum am prezentat mai sus, rezulta ca entitatile din industria petrolului traverseaza o perioada dificila, influentata puternic de criza resurselor regenerabile, de avansul tehnologic si de necesitatea respectarii si protectiei mediului inconjurator.
Se impune, printre altele, imbunatatirea accesului la pietele externe, monitorizarea pietelor de deseuri, echilibrul privind pretul energiei, punerea in aplicare a politicilor privind schimbarile climatice, stimularea inovarii, etc. Este necesar ca institutiile statului sa caute metode si oportunitati prin care sa se ajunga la indeplinirea acestor deziderate.
Prezenta lucrare dezbate si amplifica un subiect de actualitate si interes, legat tocmai de actualul context socio‑economic al domeniului. Propunerile avansate pe parcursul lucrarii, in vederea gasirii unor noi solutii viabile pentru industria petroliera, se doresc a fi un catalizator pentru perfectionarea contabilitatii manageriale la nivelul entitatilor economice din industria petroliera romaneasca. In esenta, problematica abordata in teza de doctorat vizeaza realizarea unui model de perfectionare a contabilitatii prin auditarea si certificarea informatiilor de mediu in vederea reflectarii impactului de mediu in contabilitatea si calculatia costurilor, in entitatile economice din industria petrolului.
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Contabilitate - Doina Maria Tilea
Contabilitatea de gestiune. Instrument de evaluare a performantei
Contabilitatea de gestiune si evaluarea performantelor
Analiza financiara pe intelesul tuturor - Cosmin Baiu
Gestiunea financiara a firmei - Ana Carp, Mariana Ciuvica-Enusi
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro