Editura Paideia O istorie a teoriilor despre arta (Sec. XV-XX) - Jan Bialostocki

nou
64,00 Lei

Editura: Paideia

Autor: Jan Bialostocki

Pagini: 494

Anul publicării: 2022

ISBN: 978-606-748-627-8

Stoc epuizat
Cod Produs: 9786067486278 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)
Cartea renumitului istoric de arta polonez Jan Białostocki este alcatuita din studii si eseuri consacrate unor subiecte prefirate pe spatiul a cinci sute de ani de experiente, trairi, infaptuiri si exegeze ale frumosului intruchipat in opere care se adreseaza nemijlocit ochiului si sensibilitatii intuitive. Desi au fost scrise fara a avea o legatura „exterioara” intre ele, studiile cuprinse aici, au, fara indoiala, o legatura „interioara” rezultata din caracterul unitar al preocuparilor autorului de-a lungul intregii sale cariere stiintifice, in care a unit cercetarile asupra operelor de arta cu investigatiile privind modul de actiune asupra gindirii si sensibilitatii umane, precum si asupra reflectiilor teoretice si istorice despre arta.

Pentru cine parcurge, cu luciditate, O istorie a teoriilor despre arta nu este un secret climatul de afinitati spirituale dintre autorul ei si Panofsky. Amindoi fac parte din aceeasi familie sau constelatie de spirite. Un indiciu sigur, in acest sens, sint desele apeluri – in punctele neclare si cruciale – la explicatiile si interpretarile iconologului de prestigiu mondial, care este Erwin Panofsky.

„In timp ce in prima parte predomina consideratiile despre teoria mai veche a artei, cea de-a doua cuprinde studii despre teoria actuala a artei, despre conceptiile si metodele acesteia. Primele doua studii se ocupa de notiunea de manierism si utilizarea ei pentru clasificarea si ordonarea fenomenelor istorice in domeniul picturii de peisaj, ca si in domeniul artei poloneze. Urmatoarea lucrare discuta istoricul notiunii de baroc si modificarile succesive in intelegerea acesteia. Ultimul studiu este consacrat unei metode de cercetare a artei considerata de autor drept cea mai adecvata: metoda cercetarii integrale a operelor de arta, numita – poate putin cam imprecis, – metoda iconologica. El cuprinde prezentarea metodei, a, principiilor ei, istoricul dezvoltarii, perspectivele, precum fi rezervele exprimate in legatura cu aceasta.”

Jan Białostocki, Prefata la editia intii

„In conceptia lui Bialostocki arta este, inainte de orice, modalitate de cunoastere, asa cum demonstreaza de pilda, in documentatele studii consacrate lui Leonardo da Vinci si lui Dürer. Este vorba, in primul rind, de cunoasterea realitatii umane: a omului ca individualitate, ca expresie cugetatoare a naturii, ca participant – constient de raspunderea sa morala si social-politica – la viata, colectivitatii. In al doilea rind, aceasta cunoastere are un caracter stiintific, tinind seama de conditiile istorice, de contextul economico-social al momentului si al epocii, de peisajul pluriform si multilateral al relatiilor interumane, de mutatiile ce au loc in structurile societatii si in constiintele indivizilor, precum si de reflectarea acestora, prin transfigurare, in operele de arta. Dar, pe urmele lui Leonardo si ale altor precursori de geniu, Bialostocki subliniaza, de asemenea, importanta cunoasterii stiintifice a naturii pentru creatorii de arta mare.

Cit priveste cunoasterea, interpretarea si analiza mesajului operei de arta, Bialostocki manifesta exigentele si rigorile aceluiasi spirit stiintific, in studiul consacrat lui Leonardo da Vinci, sub titlul plin de semnificatii: „O, Leonardo, de ce te trudesti atit?”, se urmareste, in primul rind, explicarea pozitiei empiriste, in materie de cunoastere, a marelui florentin. Leonardo este sustinatorul, in quattrocento, al cunoasterii prin pictura. El modifica – propunind alta perspectiva, alt peisaj cosmic si spiritual, alta viziune a lumii, – formula medievala pulchrum et bonum (frumos si bun), de esenta teologala, punind accentul decisiv pe formularea pulchrum et verum (frumos si adevarat), caracteristica Renasterii. Prin aceasta rasturnare de pozitii, pictura, care, in viziunea leonardesca, este una cosa mentale, se situeaza, conform demonstratiei din faimoasa „Paragone”, in fruntea tuturor artelor, prin functiunea ei epistemologica, gratie, deci, virtutilor ei de cunoastere.”

Grigore Popa, Prefata la O istorie a teoriilor despre arta
  • O istorie a teoriilor despre arta (Sec. XV-XX) - Jan Bialostocki

    Descarca
Jan Białostocki (1921–1988) a fost unul dintre cele mai renumiti istorici de arta polonezi ai secolului al xx-lea.

Profesorul Jan Bialostocki s-a nascut in anul 1921. A studiat filozofia si Istoria artei la Universitatea ilegala din Varsovia, sub ocupatie germana. Si-a trecut examenul de licenta in anul 1945, dupa ce – din septembrie 1944 pina in mai 1945 – a fost internat in lagarele de concentrare Grossrosen, Mauthausen si Linz III.

Din toamna anului 1945, este numit cercetator la Universitatea din Varsovia, lucrind in acelasi timp si la Muzeul National din localitate. La  universitate, a fost asistent din 1945 pina in 1950, an in care isi ia doctoratul in istoria artelor. Urmind ierarhia universitara, ajunge profesor in 1962.

La Muzeul National lucreaza in calitate de custode, iar mai apoi ca sef al sectiei de arta straina.

Preocupat indeosebi de problematica teoriei artei, de istoria doctrinelor artistice si de iconografie, a publicat opere apreciate deopotriva in Polonia si peste hotare, dintre care retinem: Teoria si creatia (1961), O istorie a teoriilor despre arta (sec. XV-XX), (1959-1976). Arta mai pretioasa decit aurul (1963 – editia a 4-a in 1974), Arta si gindirea umanista (1966), Stil und Ikonographie (Drezda, 1966. Volumul a aparut si in spaniola: Estilo e iconografia, Barcelona, 1973), Les primitifs flamands: Musées de Bologne(1966), Dürer(1971), Spätmittelalter und Anfänge der Neuzeit(1972), Despre arta vechii Americi (1973), The Art of the Renaissance in Eastern Europe (Londra, 1976).

In anul 1969 i s-a decernat titlul de doctor honoris causaal Universitatii din Groningen (Olanda), iar in 1970 devine laureat al premiului Herder al Universitatii din Viena. Din anul 1964 este membru in Comité International d’Histoire de l’Art, iar din 1967 vicepresedinte al acestuia. Incepind cu anul 1963 este presedinte al Asociatiei istoricilor de arta din Polonia. A tinut cursuri la Universitatile din Leyda, New Haven (Yale), Mexico, New York, Madison (Wisconsin) etc. A tinut, de asemenea, prelegeri in cele mai multe tari europene si in mai multe orase din S.U.A. Este autorul articolelor despre Baroc si Iconologie in Enciclopedia Universale dell’Arte. 

Cartea renumitului istoric de arta polonez Jan Białostocki este alcatuita din studii si eseuri consacrate unor subiecte prefirate pe spatiul a cinci sute de ani de experiente, trairi, infaptuiri si exegeze ale frumosului intruchipat in opere care se adreseaza nemijlocit ochiului si sensibilitatii intuitive. Desi au fost scrise fara a avea o legatura „exterioara” intre ele, studiile cuprinse aici, au, fara indoiala, o legatura „interioara” rezultata din caracterul unitar al preocuparilor autorului de-a lungul intregii sale cariere stiintifice, in care a unit cercetarile asupra operelor de arta cu investigatiile privind modul de actiune asupra gindirii si sensibilitatii umane, precum si asupra reflectiilor teoretice si istorice despre arta.

Pentru cine parcurge, cu luciditate, O istorie a teoriilor despre arta nu este un secret climatul de afinitati spirituale dintre autorul ei si Panofsky. Amindoi fac parte din aceeasi familie sau constelatie de spirite. Un indiciu sigur, in acest sens, sint desele apeluri – in punctele neclare si cruciale – la explicatiile si interpretarile iconologului de prestigiu mondial, care este Erwin Panofsky.

„In timp ce in prima parte predomina consideratiile despre teoria mai veche a artei, cea de-a doua cuprinde studii despre teoria actuala a artei, despre conceptiile si metodele acesteia. Primele doua studii se ocupa de notiunea de manierism si utilizarea ei pentru clasificarea si ordonarea fenomenelor istorice in domeniul picturii de peisaj, ca si in domeniul artei poloneze. Urmatoarea lucrare discuta istoricul notiunii de baroc si modificarile succesive in intelegerea acesteia. Ultimul studiu este consacrat unei metode de cercetare a artei considerata de autor drept cea mai adecvata: metoda cercetarii integrale a operelor de arta, numita – poate putin cam imprecis, – metoda iconologica. El cuprinde prezentarea metodei, a, principiilor ei, istoricul dezvoltarii, perspectivele, precum fi rezervele exprimate in legatura cu aceasta.”

Jan Białostocki, Prefata la editia intii

„In conceptia lui Bialostocki arta este, inainte de orice, modalitate de cunoastere, asa cum demonstreaza de pilda, in documentatele studii consacrate lui Leonardo da Vinci si lui Dürer. Este vorba, in primul rind, de cunoasterea realitatii umane: a omului ca individualitate, ca expresie cugetatoare a naturii, ca participant – constient de raspunderea sa morala si social-politica – la viata, colectivitatii. In al doilea rind, aceasta cunoastere are un caracter stiintific, tinind seama de conditiile istorice, de contextul economico-social al momentului si al epocii, de peisajul pluriform si multilateral al relatiilor interumane, de mutatiile ce au loc in structurile societatii si in constiintele indivizilor, precum si de reflectarea acestora, prin transfigurare, in operele de arta. Dar, pe urmele lui Leonardo si ale altor precursori de geniu, Bialostocki subliniaza, de asemenea, importanta cunoasterii stiintifice a naturii pentru creatorii de arta mare.

Cit priveste cunoasterea, interpretarea si analiza mesajului operei de arta, Bialostocki manifesta exigentele si rigorile aceluiasi spirit stiintific, in studiul consacrat lui Leonardo da Vinci, sub titlul plin de semnificatii: „O, Leonardo, de ce te trudesti atit?”, se urmareste, in primul rind, explicarea pozitiei empiriste, in materie de cunoastere, a marelui florentin. Leonardo este sustinatorul, in quattrocento, al cunoasterii prin pictura. El modifica – propunind alta perspectiva, alt peisaj cosmic si spiritual, alta viziune a lumii, – formula medievala pulchrum et bonum (frumos si bun), de esenta teologala, punind accentul decisiv pe formularea pulchrum et verum (frumos si adevarat), caracteristica Renasterii. Prin aceasta rasturnare de pozitii, pictura, care, in viziunea leonardesca, este una cosa mentale, se situeaza, conform demonstratiei din faimoasa „Paragone”, in fruntea tuturor artelor, prin functiunea ei epistemologica, gratie, deci, virtutilor ei de cunoastere.”

Grigore Popa, Prefata la O istorie a teoriilor despre arta

 

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!