Sorin Margarit s-a nascut pe 1 martie 1982 la Bucuresti. Cu studii superioare in stiinte juridice, stiinte politice si istorie, pasionat de reconstituiri istorico-militare, este curator si organizator de expozitii si evenimente culturale. Colectionar recunoscut de documente istorice, specializat in imagistica, este autor al mai multor albume istorice si monografii.
Dupa ce a dat lumina tiparului vestitelor carti La pas pe Calea Victoriei (2018), Salutari din Bucuresci. Voiaj in Belle poque (2019), urmate de Centenarul intrarii Armatei Romane in Budapesta (2019) si Colegiul National _Gheorghe Lazar". monografie 1860 - 2020 (2020), acum urmeaza sa ne incante privirea si sa ne intregeasca informatia cu fotografii indelung cautate si gasite prin felurite arhive si cu scurte date privind istoria Respectabilei Societati pe pamant romanesc. Intre anul 1783, cand arhimandritul Gherasim traduce Taina francmasonilor, scrisa de abatele Parau si tiparita in 1778 la Amsterdam, prima carte cu iz masonic aparuta la noi, arhimandritul scuzandu-se in anume fel - „desi poate a-mi pricinui multa defaimare am tradus cartea anume ca toti cei ce vor citi sa cunoasca gresita socoteala ce au de aceasta taina" anul 2021, cand apare acest frumos si deosebit de elaborat album istoriografic, cu siguranta ca opiniile s-au mai schimbat! Francmasoneria, peste tot in lume (in acceptiunea vechilor greci: kosmos!), nu mai este o societate secreta, cum poate va fi fost la inceputuri, ci o societate discreta, un loc de intalniri si dezbateri adesea colocviale - mai putin intinate politic! intre oameni de „bune moravuri" care gasesc nimerit ca dupa Biserica si Armata sa fie „Inregimentati" spre binele Natiunii din care fac parte, displacandu-le miscarea browniana si tendinta entropica ce caracterizeaza mai toata societatea umana, spre final.
Nu pot incheia aceste scurte consideratii decat amintindu-va doua lucruri: - vechiul dicton latin: „Habent sua fata libelli", in sensul ca doresc ca aceasta carte sa fie rasfoita de cati mai multi cititori, spre luminare! - si, se pare, ultimele cuvinte ale polimatului Johann Wolfgang von Goethe: „Fiat lux"!
Dr. Dan MISCHIANU
Sorin Margarit s-a nascut pe 1 martie 1982 la Bucuresti. Cu studii superioare in stiinte juridice, stiinte politice si istorie, pasionat de reconstituiri istorico-militare, este curator si organizator de expozitii si evenimente culturale. Colectionar recunoscut de documente istorice, specializat in imagistica, este autor al mai multor albume istorice si monografii.
Dupa ce a dat lumina tiparului vestitelor carti La pas pe Calea Victoriei (2018), Salutari din Bucuresci. Voiaj in Belle poque (2019), urmate de Centenarul intrarii Armatei Romane in Budapesta (2019) si Colegiul National _Gheorghe Lazar". monografie 1860 - 2020 (2020), acum urmeaza sa ne incante privirea si sa ne intregeasca informatia cu fotografii indelung cautate si gasite prin felurite arhive si cu scurte date privind istoria Respectabilei Societati pe pamant romanesc. Intre anul 1783, cand arhimandritul Gherasim traduce Taina francmasonilor, scrisa de abatele Parau si tiparita in 1778 la Amsterdam, prima carte cu iz masonic aparuta la noi, arhimandritul scuzandu-se in anume fel - „desi poate a-mi pricinui multa defaimare am tradus cartea anume ca toti cei ce vor citi sa cunoasca gresita socoteala ce au de aceasta taina" anul 2021, cand apare acest frumos si deosebit de elaborat album istoriografic, cu siguranta ca opiniile s-au mai schimbat! Francmasoneria, peste tot in lume (in acceptiunea vechilor greci: kosmos!), nu mai este o societate secreta, cum poate va fi fost la inceputuri, ci o societate discreta, un loc de intalniri si dezbateri adesea colocviale - mai putin intinate politic! intre oameni de „bune moravuri" care gasesc nimerit ca dupa Biserica si Armata sa fie „Inregimentati" spre binele Natiunii din care fac parte, displacandu-le miscarea browniana si tendinta entropica ce caracterizeaza mai toata societatea umana, spre final.
Nu pot incheia aceste scurte consideratii decat amintindu-va doua lucruri: - vechiul dicton latin: „Habent sua fata libelli", in sensul ca doresc ca aceasta carte sa fie rasfoita de cati mai multi cititori, spre luminare! - si, se pare, ultimele cuvinte ale polimatului Johann Wolfgang von Goethe: „Fiat lux"!
Dr. Dan MISCHIANU
www.editurauniversitara.ro