Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
O istorie a gandirii despre frumos si a esteticii teatrului de la Hesiod, Aristotel si Horatiu la Stanislavski, Peter Brook si Eugenio Barba - Corneliu Dumitriu
![O istorie a gandirii despre frumos si a esteticii teatrului de la Hesiod, Aristotel si Horatiu la Stanislavski, Peter Brook si Eugenio Barba - Corneliu Dumitriu [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/o-istorie-a-gandirii-despre-frumos-si-a-esteticii-teatrului-de-la-hesiod-aristotel-si-horatiu-la-stanislavski-peter-brook-si-eugenio-barba-corneliu-du-555995.jpeg "O istorie a gandirii despre frumos si a esteticii teatrului de la Hesiod, Aristotel si Horatiu la Stanislavski, Peter Brook si Eugenio Barba - Corneliu Dumitriu [1]")
Editura: Didactică și Pedagogică
Pagini:
Anul publicării: 2024
ISBN: 978-606-312-060-2
Cod Produs:
9786063120602
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Review-uri (0)
Pozitivismul unei scrieri iluministe
de Octavian Stireanu
Volumul de fata reprezinta pentru cariera profesorului Corneliu Dumitriu ceea ce s-ar putea numi Opera magna. Studii realizate de autor de-a lungul unei prodigioase cariere didactice si de cercetare de peste trei decenii se regasesc in cele 34 de carti publicate pana acum la edituri din tara si strainatate. O parte dintre acele cercetari si studii disparate sunt contopite acum in corpusul unitar al unui veritabil tratat despre estetica teatrului. Fata de acest genul proxim al esteticii, care se ocupa de analizarea frumosului in sens larg, Corneliu Dumitriu identifica diferenta specifica a unei noi discipline pe care o numeste Estetica teatrului. O astfel de constructie teoretica n-ar fi fost posibila fara o explorare a gandirii despre frumos de-a lungul secolelor. „Conceptul de Frumos s-a dovedit de-a lungul veacurilor a fi materialul situat intotdeauna la orice temelie a artei”, afirma autorul. Insa, in istorie, referirile la frumos nu totdeauna au avut o formulare distincta, ele fiind de regula disimulate prin scrierile filosofice. Pentru a ajunge la intelegerile pe care titani ai filosofiei universale din diferite epoci istorice le-au dat notiunii de frumos, autorul a avut de parcurs drumul aspru prin opera lor filosofica. A fost un efort deosebit de pretentios din punct de vedere metodologic. Tratatul 2 despre frumos al lui Corneliu Dumitriu devine astfel si un implicit compendiu de istorie a filosofiei. Evolutia ideilor estetice prezentata in volum rezulta din analiza operelor de referinta ale creatorilor de scoli filosofice ale antichitatii si, ulterior, a viziunii pe care marii dramaturgi si/sau regizori ai epocii moderne au formulat-o cu privire la propria lor creatie. A rezultat un volum cu o constructie sistematizata si cu enunturi concise care exprima esenta ideilor. Autorul si-a pus pecetea personalitatii inclusiv asupra graficii, ilustratiilor si punerii in pagina. Aceste elemente au importanta lor in facilitarea lecturii acestui tratat filosofic sui generis. Prima parte a volumului cuprinde o cercetare a „gandirii despre frumos si teatru” de-a lungul a doua milenii si jumatate, de la Hesiod, sec. VIII i. Hr., pana in sec. XVIII, la Alexander Baumgarten. Acesta publica in 1750 lucrarea „Aesthetica” prin care a introdus notiunea valabila si astazi, inspirata de la grecescul „Aisthesis”, care inseamna „sensibilul”, „ceea ce putem percepe prin simturi”. Corneliu Dumitriu considera ca lucrarea lui Baumgarten, desi este o borna importanta in evolutia ideilor despre frumos, reprezinta mai degraba o „contributie nominala” si nu una „substantiala”, de identificare a problematicii frumosului si de situarea ei intr-o sfera distincta a filosofiei. Un studiu inedit il reprezinta capitolul despre intelegerea frumosului in Antichitatea indiana. In 2013, autorul si-a sustinut doctoratul la Beijing, sustinand o teza pe tema „Mastile teatrului Asiei 3 (India, Japonia si China)”. Cu prilejul documentarii pentru aceasta teza, Corneliu Dumitriu a cunoscut in India ceea ce el numeste „remarcabilul tratat despre teatru, intitulat Natyasastra”. Lucrarea a fost descoperita in 1865, fiind datata cu aproximatie intre anii 200 i. Hr. – 200 d. Hr. In sustinerea analizelor sale, Corneliu Dumitriu publica textele de referinta ale autorilor analizati: „Republica”, „Hippias Major” si „Banchetul” dintre dialogurile lui Platon, „Poetica” lui Aristotel, „Discursurile” lui Corneille. Corneliu Dumitriu subliniaza conditionarile de ordin social-politic pe care le aveau reflectiile despre frumos in perioada protoesteticii. A doua parte a volumului se intituleaza „Trei secole de gandire despre Estetica teatrului” si cuprinde „viziunile unor uriasi filosofi si oameni de teatru”, care au „o alta substantialitate in planul ideilor filosofice si al esteticii teatrului”. Cercetarea acopera trei secole, incepand de la Immanuel Kant si pana la contemporanul nostru Eugenio Barba, autor si regizor italian stabilit in Danemarca, fondatorul Scolii Internationale de Antropologie Teatrala. In stilul sau riguros, Corneliu Dumitriu analizeaza opera unor „uriase personalitati” atat de diferite pe baza aceleiasi matrici cu trei dimensiuni: prima este cea a „Vietii, Omului si Operei”; a doua descrie ideile reprezentative din operele lor esentiale, iar a treia prezinta „Extrase din unele texte considerate fundamentale, inclusiv analizele unor piese”. Autorul insoteste analizele respective cu extrase din lucrari emblematice ale filosofiei universale, precum „Critica facultatii de 4 judecare” (Kant), „Prelegeri de estetica” (Hegel), „Conceptul de ironie” (Kirkegaard), „Studiu de estetica” (Schopenhauer), „Nasterea tragediei” (Nietzche). Studentii sau cei pasionati ai domeniului au astfel la indemana o bibliografie completa, atat sursa originala, cat si notele si comentariile autorului. Pentru a ajunge la particula de minereu a frumosului, autorul a trebuit sa parcurga drumul aspru al gandirii filosofice. In total, „51 de filosofi si dramaturgi importanti dezvaluie intelegerile lor despre domeniul frumosului si al esteticii teatrului”, noteaza autorul intr-o prezentare a cartii. Intre acestia, Corneliu Dumitriu acorda atentia cuvenita si unor personalitati ale teatrului romanesc care au avut si preocupari teoretice sau reflectii privind estetica teatrului (I. L. Caragiale, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Eugen Ionescu, Ion Cojar, Liviu Ciulei, George Banu ). *** Odata cu volumul de fata, opera profesorului Corneliu Dumitriu face saltul de la iluminismul practic al raspandirii „luminilor”, propriu celor 34 de volume anterioare, la pozitivismul teoretic al unui tratat stiintific unitar. Cunoasterea Frumosului inefabil este posibila cu instrumentarul unor concepte si metode stiintifice de cercetare. „Orice opera de arta se cladeste pe intelegerea unor concepte, fara de care nicio realizare artistica nu ar traversa timpul”, afirma profesorul Dumitriu. 5 Definitia lui Schopenhauer data poeziei este „arta de a pune in miscare imaginatia noastra”. Scriind acest tratat, profesorul Cornel Dumitriu dovedeste ca detine si aceasta „arta”, de a pune in miscare imaginatia cititorului.
O carte… chiar necesara!
Lumea in care traim este macinata de zbucium, de intrebari fundamentale, la care cu greu mai poate fi gasit un raspuns acceptat de toti, cu toate ca odinioara existau argumente de netagaduit... Nu stim de unde venim, nu stim incotro ne ducem... Greu de gasit certitudini in filosofia existentei fiintei umane de azi...
Este de la sine inteles ca si Arta Actorului pluteste undeva in inefabil, un inefabil punctat cateodata chiar de nuante de derizoriu... De aceea, in acest context, gasesc aparitia acestei carti a profesorului Corneliu Dumitriu, „O istorie a gandirii despre frumos si a esteticii teatrului”, mai mult decat binevenita... Chiar necesara... Necesara, mai ales pentru tinerii actori, in mod special pentru tinerii studenti, cei care au pasit pe anevoiosul drum al intelegerii fenomenului teatral in ansamblu si al catharsisului generat de acesta...
Incursiunea propusa de autor este una exhaustiva, parcurgand intr-o expunere fireasca conturarea esteticii, a frumosului din antichitate si pana in prezent. Toate episoadele istorice prezentate in lucrare au menirea de a-i familiariza pe tinerii cititori cu cauzele, geneza, dezvoltarile si finalitatea fenomenelor teatrale respective; un material amplu care poate dubla in mod fericit si alte lecturi din sfera istoriei teatrului, a filosofiei, a esteticii pure.
Revenind la cei ce studiaza Arta Actorului, aceasta lucrare ii conduce revelator spre un sentiment de regasire, de confirmare a primilor pasi in drumul ales, mai ales in cea de-a a doua jumatate a sa, cand Actorul identifica lucruri deja cunoscute sau intuite cel putin in procesul sau de formare profesionala. Toate aceste expuneri converg firesc catre personalitatea profesorului Ion Cojar si a lui George Banu, doua nume ilustre ale teatrului romanesc prezente in aceasta istorie a esteticii teatrale.
Remarcand inca odata amplitudinea acestei cercetari, parcursul ei generos de la antichitate la contemporaneitate, nu pot decat sa fac o invitatie la lectura, fiind convinsa ca cei care vor sa fie cu adevarat actori vor intelege ca doar evolutia scenica in sine nu este de ajuns. Ea trebuie dublata in permanenta de lecturi profunde.
Prof univ. dr. Tania Filip
O cercetare despre estetica care va traversa timpul
Importanta culturala a volumului „O istorie a gandirii despre frumos si a esteticii teatrului... Biografii, opere si texte fundamentale”, conceputa de prof. univ. dr. Corneliu Dumitriu, aparuta la Editura Didactica si Pedagogica, poate fi identificata ca studiu-calauza intru cunoastere in orice tara a lumii interesata de dialogul ideilor. Tratat enciclopedic care incita si suscita un discurs de amplitudine in cunoasterea si patrunderea ideilor estetice care intretin altitudinea spirituala a creatiei teatrale. Aceasta carte, o opera de sinteza isi are drumul ei propriu ca matca a unui destin ce circumscrie sensibilitatea estetica in aria plurala, densa si originala, a existentei noastre spirituale. Volumul pus in lumina axiologica este o cercetare exponentiala a tangentalitatilor poeticii spectaculare ce sondeaza tainele adancite in plan ontologic „scotandu-l astfel din ascundere” (Heidegger) printr-un demers provocator de altitudine conceptuala si de esentialitate. Conceptul vesnic viu al Frumosului si legatura lui organica cu arta teatrului este preluat ca instrument de descifrare scenica prin potentialitatea sa de a patrunde in universalitate ca maiestrie spatiala si temporala de semnificare.
Vizionar prin cuprinderea ecoului creativitatii ca sens de iluminare, studiul profesorului Corneliu Dumitriu conjuga cu robustete intelectuala gandirea si imaginatia ce definesc plenar autonomia orizontului teatral. Optiunile selective ale autorului il identifica pe acesta ca un pasionat cugetator, atras de eleganta si rafinamentul ideilor... Creator si inovator de perspective culturale ce inalta performant valorile unei experiente de spiritualitate ale istoriei civilizatiei umane in criterii de studiu si cercetare ce indica si personalizeaza aria culturala romaneasca in prezentul atras spre facilitate si mediocrizare, Corneliu Dumitriu impune atribute de consistenta in implementarea cunoasterii de respiratie spirituala regeneratoare de substantialitate. Desigur, o exegeza experta poate destainui mai multe aspecte de valoare ale volumului – care testamenteaza prestigiul si autoritatea chiar si la o prima lectura.
Prof. univ. dr. Alexa Visarion
O LECTURA CUPRINZATOARE DESPRE ESTETICA CARE SURPRINDE 3000 DE ANI
Conf. univ. dr. Anca Ionita
Director departament Teatrologie, UNATC Bucuresti
Volumul profesorului Corneliu Dumitriu reprezinta un ghid pentru toti
cei interesati de abordarea teatrului dintr-o perspectiva estetica, ordonand
cronologic, texte si autori ale caror creatii inseamna puncte de rascruce in
fundamentarea si dezvoltarea teatrului ca arta.
Analiza incepe in antichitatea greaca, cu Hesiod si Homer, unde se nasc
primele definitii ale Frumosului si ale acestui concept, asociat la acea vreme
Adevarului, cand apare pentru prima data ideea ca Estetic inseamna Etic.
Fiecare epoca analizata are propria sa definitie asupra frumosului, iar
acest volum se opreste asupra unor puncte de vedere clarificatoare pentru cum
este definit teatrul ca arta in cultura Antichitatii greco-romane, a Asiei, Evului
mediu, Renasterii europene, Iluminismului, Romantismului si a Secolului XX.
Ideile estetice despre teatru ale ganditorilor romani sunt analizate prin textele lui
Caragiale, Tudor Vianu sau Camil Petrescu.
Antologia profesorului Corneliu Dumitriu este una bine organizata, din
punctul de vedere al intelegerii contextului in care apar ideile estetice despre
teatru – biografia autorilor, incadrarea intr-un curent artistic si lista operelor lor
esentiale. Prezentarea sintetica a ideilor importante ale esteticii autorilor
analizati – inaintea fragmentelor de texte selectate, reprezinta un element
important al acestui volum. In acest fel cititorul este ghidat catre asimilarea si
intelegerea scrierilor la nivel conceptual.
Cartea profesorului Dumitriu devine o forma de ordonare si de
competenta analiza a unor texte reprezentative care confera teatrului statutul de
Arta.
Informatii conformitate produs
de Octavian Stireanu
Volumul de fata reprezinta pentru cariera profesorului Corneliu Dumitriu ceea ce s-ar putea numi Opera magna. Studii realizate de autor de-a lungul unei prodigioase cariere didactice si de cercetare de peste trei decenii se regasesc in cele 34 de carti publicate pana acum la edituri din tara si strainatate. O parte dintre acele cercetari si studii disparate sunt contopite acum in corpusul unitar al unui veritabil tratat despre estetica teatrului. Fata de acest genul proxim al esteticii, care se ocupa de analizarea frumosului in sens larg, Corneliu Dumitriu identifica diferenta specifica a unei noi discipline pe care o numeste Estetica teatrului. O astfel de constructie teoretica n-ar fi fost posibila fara o explorare a gandirii despre frumos de-a lungul secolelor. „Conceptul de Frumos s-a dovedit de-a lungul veacurilor a fi materialul situat intotdeauna la orice temelie a artei”, afirma autorul. Insa, in istorie, referirile la frumos nu totdeauna au avut o formulare distincta, ele fiind de regula disimulate prin scrierile filosofice. Pentru a ajunge la intelegerile pe care titani ai filosofiei universale din diferite epoci istorice le-au dat notiunii de frumos, autorul a avut de parcurs drumul aspru prin opera lor filosofica. A fost un efort deosebit de pretentios din punct de vedere metodologic. Tratatul 2 despre frumos al lui Corneliu Dumitriu devine astfel si un implicit compendiu de istorie a filosofiei. Evolutia ideilor estetice prezentata in volum rezulta din analiza operelor de referinta ale creatorilor de scoli filosofice ale antichitatii si, ulterior, a viziunii pe care marii dramaturgi si/sau regizori ai epocii moderne au formulat-o cu privire la propria lor creatie. A rezultat un volum cu o constructie sistematizata si cu enunturi concise care exprima esenta ideilor. Autorul si-a pus pecetea personalitatii inclusiv asupra graficii, ilustratiilor si punerii in pagina. Aceste elemente au importanta lor in facilitarea lecturii acestui tratat filosofic sui generis. Prima parte a volumului cuprinde o cercetare a „gandirii despre frumos si teatru” de-a lungul a doua milenii si jumatate, de la Hesiod, sec. VIII i. Hr., pana in sec. XVIII, la Alexander Baumgarten. Acesta publica in 1750 lucrarea „Aesthetica” prin care a introdus notiunea valabila si astazi, inspirata de la grecescul „Aisthesis”, care inseamna „sensibilul”, „ceea ce putem percepe prin simturi”. Corneliu Dumitriu considera ca lucrarea lui Baumgarten, desi este o borna importanta in evolutia ideilor despre frumos, reprezinta mai degraba o „contributie nominala” si nu una „substantiala”, de identificare a problematicii frumosului si de situarea ei intr-o sfera distincta a filosofiei. Un studiu inedit il reprezinta capitolul despre intelegerea frumosului in Antichitatea indiana. In 2013, autorul si-a sustinut doctoratul la Beijing, sustinand o teza pe tema „Mastile teatrului Asiei 3 (India, Japonia si China)”. Cu prilejul documentarii pentru aceasta teza, Corneliu Dumitriu a cunoscut in India ceea ce el numeste „remarcabilul tratat despre teatru, intitulat Natyasastra”. Lucrarea a fost descoperita in 1865, fiind datata cu aproximatie intre anii 200 i. Hr. – 200 d. Hr. In sustinerea analizelor sale, Corneliu Dumitriu publica textele de referinta ale autorilor analizati: „Republica”, „Hippias Major” si „Banchetul” dintre dialogurile lui Platon, „Poetica” lui Aristotel, „Discursurile” lui Corneille. Corneliu Dumitriu subliniaza conditionarile de ordin social-politic pe care le aveau reflectiile despre frumos in perioada protoesteticii. A doua parte a volumului se intituleaza „Trei secole de gandire despre Estetica teatrului” si cuprinde „viziunile unor uriasi filosofi si oameni de teatru”, care au „o alta substantialitate in planul ideilor filosofice si al esteticii teatrului”. Cercetarea acopera trei secole, incepand de la Immanuel Kant si pana la contemporanul nostru Eugenio Barba, autor si regizor italian stabilit in Danemarca, fondatorul Scolii Internationale de Antropologie Teatrala. In stilul sau riguros, Corneliu Dumitriu analizeaza opera unor „uriase personalitati” atat de diferite pe baza aceleiasi matrici cu trei dimensiuni: prima este cea a „Vietii, Omului si Operei”; a doua descrie ideile reprezentative din operele lor esentiale, iar a treia prezinta „Extrase din unele texte considerate fundamentale, inclusiv analizele unor piese”. Autorul insoteste analizele respective cu extrase din lucrari emblematice ale filosofiei universale, precum „Critica facultatii de 4 judecare” (Kant), „Prelegeri de estetica” (Hegel), „Conceptul de ironie” (Kirkegaard), „Studiu de estetica” (Schopenhauer), „Nasterea tragediei” (Nietzche). Studentii sau cei pasionati ai domeniului au astfel la indemana o bibliografie completa, atat sursa originala, cat si notele si comentariile autorului. Pentru a ajunge la particula de minereu a frumosului, autorul a trebuit sa parcurga drumul aspru al gandirii filosofice. In total, „51 de filosofi si dramaturgi importanti dezvaluie intelegerile lor despre domeniul frumosului si al esteticii teatrului”, noteaza autorul intr-o prezentare a cartii. Intre acestia, Corneliu Dumitriu acorda atentia cuvenita si unor personalitati ale teatrului romanesc care au avut si preocupari teoretice sau reflectii privind estetica teatrului (I. L. Caragiale, Camil Petrescu, Tudor Vianu, Eugen Ionescu, Ion Cojar, Liviu Ciulei, George Banu ). *** Odata cu volumul de fata, opera profesorului Corneliu Dumitriu face saltul de la iluminismul practic al raspandirii „luminilor”, propriu celor 34 de volume anterioare, la pozitivismul teoretic al unui tratat stiintific unitar. Cunoasterea Frumosului inefabil este posibila cu instrumentarul unor concepte si metode stiintifice de cercetare. „Orice opera de arta se cladeste pe intelegerea unor concepte, fara de care nicio realizare artistica nu ar traversa timpul”, afirma profesorul Dumitriu. 5 Definitia lui Schopenhauer data poeziei este „arta de a pune in miscare imaginatia noastra”. Scriind acest tratat, profesorul Cornel Dumitriu dovedeste ca detine si aceasta „arta”, de a pune in miscare imaginatia cititorului.
O carte… chiar necesara!
Lumea in care traim este macinata de zbucium, de intrebari fundamentale, la care cu greu mai poate fi gasit un raspuns acceptat de toti, cu toate ca odinioara existau argumente de netagaduit... Nu stim de unde venim, nu stim incotro ne ducem... Greu de gasit certitudini in filosofia existentei fiintei umane de azi...
Este de la sine inteles ca si Arta Actorului pluteste undeva in inefabil, un inefabil punctat cateodata chiar de nuante de derizoriu... De aceea, in acest context, gasesc aparitia acestei carti a profesorului Corneliu Dumitriu, „O istorie a gandirii despre frumos si a esteticii teatrului”, mai mult decat binevenita... Chiar necesara... Necesara, mai ales pentru tinerii actori, in mod special pentru tinerii studenti, cei care au pasit pe anevoiosul drum al intelegerii fenomenului teatral in ansamblu si al catharsisului generat de acesta...
Incursiunea propusa de autor este una exhaustiva, parcurgand intr-o expunere fireasca conturarea esteticii, a frumosului din antichitate si pana in prezent. Toate episoadele istorice prezentate in lucrare au menirea de a-i familiariza pe tinerii cititori cu cauzele, geneza, dezvoltarile si finalitatea fenomenelor teatrale respective; un material amplu care poate dubla in mod fericit si alte lecturi din sfera istoriei teatrului, a filosofiei, a esteticii pure.
Revenind la cei ce studiaza Arta Actorului, aceasta lucrare ii conduce revelator spre un sentiment de regasire, de confirmare a primilor pasi in drumul ales, mai ales in cea de-a a doua jumatate a sa, cand Actorul identifica lucruri deja cunoscute sau intuite cel putin in procesul sau de formare profesionala. Toate aceste expuneri converg firesc catre personalitatea profesorului Ion Cojar si a lui George Banu, doua nume ilustre ale teatrului romanesc prezente in aceasta istorie a esteticii teatrale.
Remarcand inca odata amplitudinea acestei cercetari, parcursul ei generos de la antichitate la contemporaneitate, nu pot decat sa fac o invitatie la lectura, fiind convinsa ca cei care vor sa fie cu adevarat actori vor intelege ca doar evolutia scenica in sine nu este de ajuns. Ea trebuie dublata in permanenta de lecturi profunde.
Prof univ. dr. Tania Filip
O cercetare despre estetica care va traversa timpul
Importanta culturala a volumului „O istorie a gandirii despre frumos si a esteticii teatrului... Biografii, opere si texte fundamentale”, conceputa de prof. univ. dr. Corneliu Dumitriu, aparuta la Editura Didactica si Pedagogica, poate fi identificata ca studiu-calauza intru cunoastere in orice tara a lumii interesata de dialogul ideilor. Tratat enciclopedic care incita si suscita un discurs de amplitudine in cunoasterea si patrunderea ideilor estetice care intretin altitudinea spirituala a creatiei teatrale. Aceasta carte, o opera de sinteza isi are drumul ei propriu ca matca a unui destin ce circumscrie sensibilitatea estetica in aria plurala, densa si originala, a existentei noastre spirituale. Volumul pus in lumina axiologica este o cercetare exponentiala a tangentalitatilor poeticii spectaculare ce sondeaza tainele adancite in plan ontologic „scotandu-l astfel din ascundere” (Heidegger) printr-un demers provocator de altitudine conceptuala si de esentialitate. Conceptul vesnic viu al Frumosului si legatura lui organica cu arta teatrului este preluat ca instrument de descifrare scenica prin potentialitatea sa de a patrunde in universalitate ca maiestrie spatiala si temporala de semnificare.
Vizionar prin cuprinderea ecoului creativitatii ca sens de iluminare, studiul profesorului Corneliu Dumitriu conjuga cu robustete intelectuala gandirea si imaginatia ce definesc plenar autonomia orizontului teatral. Optiunile selective ale autorului il identifica pe acesta ca un pasionat cugetator, atras de eleganta si rafinamentul ideilor... Creator si inovator de perspective culturale ce inalta performant valorile unei experiente de spiritualitate ale istoriei civilizatiei umane in criterii de studiu si cercetare ce indica si personalizeaza aria culturala romaneasca in prezentul atras spre facilitate si mediocrizare, Corneliu Dumitriu impune atribute de consistenta in implementarea cunoasterii de respiratie spirituala regeneratoare de substantialitate. Desigur, o exegeza experta poate destainui mai multe aspecte de valoare ale volumului – care testamenteaza prestigiul si autoritatea chiar si la o prima lectura.
Prof. univ. dr. Alexa Visarion
O LECTURA CUPRINZATOARE DESPRE ESTETICA CARE SURPRINDE 3000 DE ANI
Conf. univ. dr. Anca Ionita
Director departament Teatrologie, UNATC Bucuresti
Volumul profesorului Corneliu Dumitriu reprezinta un ghid pentru toti
cei interesati de abordarea teatrului dintr-o perspectiva estetica, ordonand
cronologic, texte si autori ale caror creatii inseamna puncte de rascruce in
fundamentarea si dezvoltarea teatrului ca arta.
Analiza incepe in antichitatea greaca, cu Hesiod si Homer, unde se nasc
primele definitii ale Frumosului si ale acestui concept, asociat la acea vreme
Adevarului, cand apare pentru prima data ideea ca Estetic inseamna Etic.
Fiecare epoca analizata are propria sa definitie asupra frumosului, iar
acest volum se opreste asupra unor puncte de vedere clarificatoare pentru cum
este definit teatrul ca arta in cultura Antichitatii greco-romane, a Asiei, Evului
mediu, Renasterii europene, Iluminismului, Romantismului si a Secolului XX.
Ideile estetice despre teatru ale ganditorilor romani sunt analizate prin textele lui
Caragiale, Tudor Vianu sau Camil Petrescu.
Antologia profesorului Corneliu Dumitriu este una bine organizata, din
punctul de vedere al intelegerii contextului in care apar ideile estetice despre
teatru – biografia autorilor, incadrarea intr-un curent artistic si lista operelor lor
esentiale. Prezentarea sintetica a ideilor importante ale esteticii autorilor
analizati – inaintea fragmentelor de texte selectate, reprezinta un element
important al acestui volum. In acest fel cititorul este ghidat catre asimilarea si
intelegerea scrierilor la nivel conceptual.
Cartea profesorului Dumitriu devine o forma de ordonare si de
competenta analiza a unor texte reprezentative care confera teatrului statutul de
Arta.
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Arta ca terapie. Editia a II-a - Alain de Botton, John Armstrong
De la teatru la jocuri video. Structuri narative digitale - Diana Vasile
O poetica a artei actorului. Analiza procesului scenic - Ion Cojar
Speculatie cinematografica - Quentin Tarantino
Calea catre scena. Initiere in arta actorului
Cladiri&Studii - Petre A. Antonescu
Feeria de iarna. Scenariu de film - Alexandru Maftei
Trash art. De la banal la arta - Diana Metiu
Cantul si vorbirea de performanta
Papil Panduru. O viata artistica in cronici, comentarii si imagini (Film)
Manipularea prin teatru. Criza-Creatie-Catharsis
