Lumea pe care ne-o infatiseaza Chomsky facand apel la o intreaga serie de documente istorice, unele desecretizate abia la inceputul anilor ’90, este una in masura sa il socheze nu doar pe cititorul roman, ci si pe cel de pretutindeni; este o lume fata de care primul gest este acela de respingere, iar cel de al doilea – de revolta. Insa daca vrem sa stim „cum merge lumea“, adica sa discernem ce se intampla in spatele usilor inchise, ceea ce trebuie sa facem este nu sa ne acoperim ochii, ci sa ne indreptam atentia, pentru inceput, catre deciziile militare, politice si economice luate in ultimele decenii de guvernele Statelor Unite ale Americii. Sigur ca sunt lucruri despre care am prefera sa nu vorbim sau sa nu stim, dar trecerea lor sub tacere nu este doar o ofensa la adresa celor care au avut de suferit de pe urma lor, ci si o modalitate de a ingadui barbariei sa isi faca loc, incetul cu incetul, in sanul societatilor si al comunitatilor noastre.
Avram Noam Chomsky s‑a nascut la 7 decembrie 1928 in Philadelphia. Tatal sau, William, era un renumit carturar evreu, iar in jurul varstei de 20 de ani, Noam a petrecut mai mult timp intr‑un kibbutz. Tata a trei copii, Chomsky si‑a pierdut sotia, Carol, in 2008, dupa aproape 60 de ani de casatorie. Din 1955 a predat filozofie si lingvistica – revolutionand acest domeniu prin contributiile sale – la MIT, unde a devenit profesor titular de la varsta de 32 de ani. In afara teoriilor sale lingvistice care au determinat o schimbare de paradigma in acest domeniu, a scris multe carti despre probleme politice si a primit numeroase premii (inclusiv treizeci si sapte de titluri academice onorifice). Este de multa vreme cel mai citat autor in viata. Pe lista celor mai citati autori din toate timpurile, el se afla pe pozitia a opta (dupa Marx, Lenin, Shakespeare, Aristotel, Biblia, Platon si Freud).
Lumea pe care ne-o infatiseaza Chomsky facand apel la o intreaga serie de documente istorice, unele desecretizate abia la inceputul anilor ’90, este una in masura sa il socheze nu doar pe cititorul roman, ci si pe cel de pretutindeni; este o lume fata de care primul gest este acela de respingere, iar cel de al doilea – de revolta. Insa daca vrem sa stim „cum merge lumea“, adica sa discernem ce se intampla in spatele usilor inchise, ceea ce trebuie sa facem este nu sa ne acoperim ochii, ci sa ne indreptam atentia, pentru inceput, catre deciziile militare, politice si economice luate in ultimele decenii de guvernele Statelor Unite ale Americii. Sigur ca sunt lucruri despre care am prefera sa nu vorbim sau sa nu stim, dar trecerea lor sub tacere nu este doar o ofensa la adresa celor care au avut de suferit de pe urma lor, ci si o modalitate de a ingadui barbariei sa isi faca loc, incetul cu incetul, in sanul societatilor si al comunitatilor noastre.
www.editurauniversitara.ro