Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Paideia Confesiunile Verei Davadova, iubita lui Stalin - Leonard Gandlin

-15%
55,00 Lei 46,75 Lei

Editura: Paideia

Autor: Leonard Gandlin

Pagini: 470

Anul publicării: 2016

ISBN: 978-606-748-120-4

In stoc
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786067481204 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)
De-a lungul timpului, despre „omul” si „liderul” Stalin si despre efectul sau distrugator asupra istoriei s-au scris numeroase carti si articole. Confesiunile Verei Davadova, iubita lui Stalin ne ofera insa o alta perspectiva, mai „romantata” asupra fostului dictator sovietic. Leonard Gandlin construieste, astfel, o abordare singulara, prezentand publicului larg unica lucrare care consemneaza aminirile prim solistei  Vera Davadova –  cea care, vreme de doua decenii a fost partenera lui Stalin de viata si cea mai intima confidenta  a lui. In acest mod inedit, cititorul va a afla din confesiunile Verei modul in care liderul se comporta si actiona in spatele cortinei politice.

Volumul prezinta informatii despre viata culturala si artistica a Moscovei, din perioada 1932-1953, culisele vietii politice intreprinse de Stalin, despre anturajul si cercul de personalitati frecventate; si il apropie pe cititor, de felul in care functiona gandirea acestui personaj negativ al istoriei:

 „– I.V., pot sa va pun o intrebare mai delicata, care nu are nici o legatura cu relatiile noastre personale?

– Va ascult.

– Spuneti-mi, V.I. Lenin a avut o influenta mare asupra dv., ca revolutionar?

– Lenin a fost un fanatic, aventurier clasic, neinduplecat si lipsit de scrupule. – Stalin s-a insufletit, eu il atinsesem in punctul lui nevralgic. – El a dat un curs gresit revolutiei. Nu aveam nimic de invatat de la el. V-am mai spus ca mi-am format conceptiile la seminarul ortodox de la Tiflis. Cand voi fi in buna dispozitie, o sa va povestesc mai multe despre tovarasul Lenin. Azi e frumos, hai sa mancam afara”.
  • Confesiunile Verei Davadova, iubita lui Stalin - Leonard Gandlin

    Descarca
Iosif Vissarionovici Stalin (in rusa: Иосиф Виссарионович), nascut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili, 18 decembrie 1878– d. 5 martie 1953) din tata georgian si mama osetina, a fost un om politic sovietic, fost revolutionar bolsevic devenit dupa Revolutia din Octombrie conducator politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice in 1922, in urma mortii lui Vladimir Ilici Lenin, castigand in anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Trotki si consolidandu-si pe deplin autoritatea odata cu Marea Epurare, o perioada de represiune crunta al carei apogeu a fost atins in 1937. Stalin a ramas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Razboi Mondial, si dupa incheierea acestuia, pana la moartea sa. Din 1946 a detinut si functia de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninista ca interpretare a lui Stalin este adeseori numita si stalinism.

Sub Stalin, care a inlocuit Noua Politica Economica (NEP) cu planurile cincinale, (introduse in 1928) si agricultura individuala cu agricultura cooperatista, Uniunea Sovietica a fost transformata dintr-o societate taraneasca intr-o mare putere industriala mondiala la sfarsitul celui de-al patrulea deceniu, tara sa devenind a doua putere economica din lume. Agricultura sovietica, care a fost exploatata pentru finantarea industrializarii, a continuat sa fie subdezvoltata pe toata durata deceniului. Colectivizarea a trebuit sa faca fata opozitiei generalizate a chiaburilor, in fapt, cei mai harnici si gospodari oameni ai satelor, avand ca rezultat o lupta inversunata a multor tarani impotriva autoritatilor.

In acest timp, Stalin a argumentat ca fractionismul Partidului Comunist aflat la putere ar putea slabi Uniunea Sovietica in fata inamicilor externi. Pe durata deceniului al patrulea, el, practic, a eliminat opozitia politica prin intermediul sistemului foarte dur al exilului intern (vezi Gulag) si prin executii, iar prin asigurarea de beneficii anumitor segmente ale populatiei, a castigat sprijinul sau cooperarea lor cu regimul.

 O victorie greu cucerita in Marele Razboi pentru Apararea Patriei, 1941–1945, (care a fost posibila cel putin partial datorita capacitatilor de productie ridicate in timpul industrializarii fortate), a pus temelia pentru formarea Pactului de la Varsovia si a consfintit pozitia URSS drept una dintre cele doua superputeri mondiale dominante, pozitie pe care a mentinut-o pentru aproape patru decenii dupa moartea lui Stalin (in 1953). Cu toate acestea, generatiile de conducatori care au urmat au repudiat stalinismul. Succesorul lui Stalin si prim-secretar al partidului, Nikita Hrusciov, a denuntat folosirea represiunii in masa si cultul personalitatii, (in 1956).

Dupa cum afirma Hrusciov in autobiografia sa, Stalin participa deseori la petreceri nocturne alaturi de aghiotantii sai, dupa care el dormea toata ziua, asteptand ca ei sa ramana treji si sa conduca tara. La 1 martie 1953, dupa un dineu intins pe durata intregii nopti, alaturi de ministrul de interne Lavrenti Beria si viitorii premieri Gheorghi Malenkov, Nicolai Bulganin si Nikita Hrusciov, Stalin a cedat, suferind un atac cerebral care i-a paralizat partea dreapta a corpului. El a murit patru zile mai tarziu, la 5 martie 1953, la varsta de 73 de ani. In mod oficial, hemoragia cerebrala a fost declarata drept cauza a mortii. Trupul sau a fost mumificat si pastrat in Mausoleul lui Lenin pana la 3 octombrie 1961, cand a inceput destalinizarea in Uniunea Sovietica. Trupul lui Stalin a fost ingropat, dupa aceea, langa zidul Kremlinului.

 S-a sugerat ca Stalin ar fi fost asasinat. Fostul exilat comunist Avtorhanov a adus in discutie aceasta ipoteza in 1975. Viaceslav Molotov, in memoriile sale politice publicate in 1993, afirma ca Beria s-a laudat in fata sa ca l-ar fi otravit pe Stalin. In 2003, un grup de cercetatori rusi si americani au enuntat ipoteza ca Stalin ar fi ingerat o puternica otrava folosita impotriva sobolanilor, care provoaca fluidizarea sangelui si hemoragii si atacuri cerebrale. Cum acest tip de otrava este insipida, varianta aceasta este plauzibila. Cum a murit Stalin, se va putea afla cu certitudine doar daca se va face autopsia cadavrului care este imbalsamat.

Am cunoscut-o pe Vera Alexandrovna Davadova spre sfarsitul anului 1945.

Ne-am intalnit de multe ori dupa aceea si am discutat tot felul de lucruri. Odata, dupa moartea lui Stalin, m-a intrebat:

– Sunteti un om curajos?

– Depinde ce mi se cere sa fac, i-am raspuns surprins.

– Am o multime de amintiri interesante. N-ati vrea sa scrieti povestea unei femei care, pe deasupra, a fost si artista? N-as avea nimic impotriva ca povestea mea sa devina roman. Exista material suficient. Poate ar fi chiar mai bine.

Stiam ca asteapta un raspuns afirmativ si nu am vrut sa o dezamagesc. Si mai stiam ca voi afla de la ea lucruri senzationale.

– De ce m-am hotarat sa fac un pas atat de important si de riscant totodata, sa povestesc viata cu totul necunoscuta a lui Stalin, cu care am avut relatii foarte stranse aproape douazeci de ani?! – a continuat Vera Alexandrovna, muscandu-si nervos buzele senzuale. – Credeti ca nu-mi ajunge gloria din timpul vietii si ca vreau sa trec cu scandal in lumea celor drepti? Ar fi pacat sa ganditi asa despre mine. Ar insemna ca nu ma cunoasteti indeajuns. Sunt artista a poporului, am tot felul de ordine si medalii, de trei ori mi s-a inmanat premiul Stalin. Am agonisit destui bani, primesc pensie personala, sunt profesor la Conservatorul din Tbilisi, dau lectii particulare de canto. Sau veti crede ca amanta, la un moment dat parasita, a hotarat sa se razbune dupa moarte pe atotputernicul conducator? Nu, nu e asta. Stiu ca Stalin m-a iubit mult, in felul lui ,desigur, si astepta cu infrigurare intalnirile noastre… Dar numai acuma, cand el nu mai este, pot spune fara teama ca in toti acesti ani a trebuit sa joc teatru si pe scena, si in viata particulara – sa ma prefac ca-l iubesc. Doar sunt actrita! Si totusi eu sunt singurul om din lume in care suspiciosul Stalin a avut o incredere totala pana la ultimele clipe ale vietii. Desi, daca ma gandesc bine, a mai fost cineva, cel mai devotat om de incredere al lui Stalin, Alexandr Nikolaevici Poskrebasev.

Am dus multi ani o viata dubla, trebuind sa ma impart intre teatru – repetitii, spectacole, concerte – si efuziunile lui pasionale.

Fac aceste dezvaluiri pentru ca vreau ca posteritatea sa afle si o latura mai putin cunoscuta a vietii lui Stalin – viata lui personala.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!