Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Libertatea comertului. Dimensiune constitutionala si legislativa - Cristina-Florina Iuhas
![Libertatea comertului. Dimensiune constitutionala si legislativa - Cristina-Florina Iuhas [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/libertatea-comertului-dimensiune-constitutionala-si-legislativa-cristina-florina-iuhas-3274-1660.png "Libertatea comertului. Dimensiune constitutionala si legislativa - Cristina-Florina Iuhas [1]")
Editura: Universul Juridic
Autor: Cristina-Florina Iuhas
Pagini: 246
Anul publicării: 2021
ISBN: 978-606-39-0882-8
Cod Produs:
9786063908828
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Lucrarea isi propune sa ofere specialistilor si altor persoane interesate o imagine cat mai cuprinzatoare asupra unui fenomen care in zilele noastre a dobandit dimensiuni quasi-universale. In peisajul legislativ si european, libertatea comertului este in plina ascensiune si dezvoltare prin aplicarea politicilor economice care reflecta dezideratele Constitutiei Romaniei din 1991 si ale Tratatului de la Lisabona din 2009.
Obiectivul esential al lucrarii il constituie examinarea libertatii comertului in multitudinea dimensiunilor sale organizatorice si functionale, istorice, politice si juridice, asezandu-i in prim-plan exemplul romanesc, cu beneficiile pe care i le aduce dreptul comparat, teoria si practica.
Lucrarea abordeaza teme dificile si puternic disputate in literatura de specialitate si in practica, pentru a arata ca libertatea comertului este legitima prin rolul sau de a veghea la respectarea valorilor democratice, la consolidarea economiei de piata, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a suprematiei Constitutiei. In acest sens, autoarea a analizat raportul care exista intre concurenta comerciala si libertatea comertului, descoperind o noua paradigma: libertatea economica vs. libertatea comerciala.
De asemenea, sunt abordate si constructiile extraconstitutionale, legate de reglementarile legislative privitoare la regionalizarea Romaniei, observand ca, sub aspect constitutional, descentralizarea administrativa si realizarea autonomiei locale reprezinta imperative subliniate de Legea noastra fundamentala, dar ca realizarea acestora trebuie sa implice atat respectarea legii, cat si oportunitatea legislativa.
Asa cum sugestiv arata titlul, libertatea comertului este analizata atat din perspectiva constitutionala, cat si din perspectiva legislatiei nationale si europene. In acest sens, se arata ca libertatea comertului, in intelesul sau constitutional, este legata de prevederile art. 1 al Legii fundamentale, in special cele ale alin. (3), in virtutea carora „Romania este un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”.
Cartea debuteaza cu prezentarea conceptului de proprietate, ca temei al libertatii comerciale. Ulterior, in capitolul al doilea, este analizat raportul dintre concurenta comerciala si libertatea comertului. Cel de-al treilea capitol pune in discutie rolul statului in asigurarea libertatii comertului. Ultimul capitol este dedicat concluziilor si propunerilor. Astfel, se arata ca „dezideratele constitutionale privitoare la libertatea comertului sunt in plina evolutie, iar implementarea politicilor economice in ansamblul obiectivelor Uniunii Europene este in curs de realizare”.
Obiectivul esential al lucrarii il constituie examinarea libertatii comertului in multitudinea dimensiunilor sale organizatorice si functionale, istorice, politice si juridice, asezandu-i in prim-plan exemplul romanesc, cu beneficiile pe care i le aduce dreptul comparat, teoria si practica.
Lucrarea abordeaza teme dificile si puternic disputate in literatura de specialitate si in practica, pentru a arata ca libertatea comertului este legitima prin rolul sau de a veghea la respectarea valorilor democratice, la consolidarea economiei de piata, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a suprematiei Constitutiei. In acest sens, autoarea a analizat raportul care exista intre concurenta comerciala si libertatea comertului, descoperind o noua paradigma: libertatea economica vs. libertatea comerciala.
De asemenea, sunt abordate si constructiile extraconstitutionale, legate de reglementarile legislative privitoare la regionalizarea Romaniei, observand ca, sub aspect constitutional, descentralizarea administrativa si realizarea autonomiei locale reprezinta imperative subliniate de Legea noastra fundamentala, dar ca realizarea acestora trebuie sa implice atat respectarea legii, cat si oportunitatea legislativa.
Asa cum sugestiv arata titlul, libertatea comertului este analizata atat din perspectiva constitutionala, cat si din perspectiva legislatiei nationale si europene. In acest sens, se arata ca libertatea comertului, in intelesul sau constitutional, este legata de prevederile art. 1 al Legii fundamentale, in special cele ale alin. (3), in virtutea carora „Romania este un stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”.
Cartea debuteaza cu prezentarea conceptului de proprietate, ca temei al libertatii comerciale. Ulterior, in capitolul al doilea, este analizat raportul dintre concurenta comerciala si libertatea comertului. Cel de-al treilea capitol pune in discutie rolul statului in asigurarea libertatii comertului. Ultimul capitol este dedicat concluziilor si propunerilor. Astfel, se arata ca „dezideratele constitutionale privitoare la libertatea comertului sunt in plina evolutie, iar implementarea politicilor economice in ansamblul obiectivelor Uniunii Europene este in curs de realizare”.
Bogdan Bucatariu
-
Libertatea comertului. Dimensiune constitutionala si legislativa - Cristina-Florina Iuhas
Descarca
ABREVIERI / 7
ARGUMENTUM / 9
CAPITOLUL I. PROPRIETATEA - TEMEI AL LIBERTAJII COMERCIALE / 12
Sectiunea 1. Definitia economiei de piata. Modele de economie de piata / 12
Sectiunea a 2-a. Proprietatea si economia de piata / 19
Sectiunea a 3-a. Concurenta si economia de piata. Raportul dintre cerere si oferta / 38
Sectiunea a 4-a. Trecerea de la un regim economic centralizat la economia de piata / 49
CAPITOLUL AL II-LEA. CONCURENJA COMERCIALA SI LIBERTATEA COMERJULUI / 57
Sectiunea 1. Libertatea economica si libertatea comerciala / 57
Sectiunea a 2-a. Concurenta neloiala in dreptul român si in dreptul comparat / 75
Legislatia româneasca privind concurenta neloiala / 75
Concurenta neloiala in dreptul comparat / 79
Legile antitrust, specifice dreptului american / 79
Antimonopol si politica de concurenta in Uniunea Europeana / 84
Legislatie antimonopol in Europa (Non UE) / 102
Legislatia de protectie a concurentei in statele din Uniunea Europeana / 105
CAPITOLUL AL III-LEA. ROLUL STATULUI IN ASIGURAREA LIBERTAJII COMERJULUI / 112
Sectiunea 1. Consiliul Concurentei si rolul sau in apararea libertatii comertului / 112
Consiliul Concurentei - autoritate administrativa autonoma / 112
Cadrul legal / 117
Structura organizatorica si de personal / 121
Plenul Consiliului Concurentei / 122
Presedintele Consiliului Concurentei / 125
Comisiile Consiliului Concurentei / 126
Colegiul Consultativ al Consiliului Concurentei / 127
Aparatul Consiliului Concurentei / 130
Consiliul National de Supraveghere din Domeniul Feroviar / 131
Consiliul de supraveghere din domeniul naval / 133
Actele Consiliului Concurentei / 135
Interferenta rolului preventiv si a celui de sanctiune al Consiliului Concurentei / 137
Sectiunea a 2-a. Stimularea activitatii economice, financiare si monetar-valutare / 149
Sectiunea a 3-a. Reducerea dezechilibrelor in dezvoltarea regionala / 164
De la regiune si regionalizare la dezvoltarea regionala / 164
Premisele dezvoltarii regionale in România postdecembrista / 173
Rolul statului in dezvoltarea regionala / 175
CAPITOLUL AL IV-LEA. CONCLUZII SI PROPUNERI / 203
BIBLIOGRAFIE / 219
ARGUMENTUM / 9
CAPITOLUL I. PROPRIETATEA - TEMEI AL LIBERTAJII COMERCIALE / 12
Sectiunea 1. Definitia economiei de piata. Modele de economie de piata / 12
Sectiunea a 2-a. Proprietatea si economia de piata / 19
Sectiunea a 3-a. Concurenta si economia de piata. Raportul dintre cerere si oferta / 38
Sectiunea a 4-a. Trecerea de la un regim economic centralizat la economia de piata / 49
CAPITOLUL AL II-LEA. CONCURENJA COMERCIALA SI LIBERTATEA COMERJULUI / 57
Sectiunea 1. Libertatea economica si libertatea comerciala / 57
Sectiunea a 2-a. Concurenta neloiala in dreptul român si in dreptul comparat / 75
Legislatia româneasca privind concurenta neloiala / 75
Concurenta neloiala in dreptul comparat / 79
Legile antitrust, specifice dreptului american / 79
Antimonopol si politica de concurenta in Uniunea Europeana / 84
Legislatie antimonopol in Europa (Non UE) / 102
Legislatia de protectie a concurentei in statele din Uniunea Europeana / 105
CAPITOLUL AL III-LEA. ROLUL STATULUI IN ASIGURAREA LIBERTAJII COMERJULUI / 112
Sectiunea 1. Consiliul Concurentei si rolul sau in apararea libertatii comertului / 112
Consiliul Concurentei - autoritate administrativa autonoma / 112
Cadrul legal / 117
Structura organizatorica si de personal / 121
Plenul Consiliului Concurentei / 122
Presedintele Consiliului Concurentei / 125
Comisiile Consiliului Concurentei / 126
Colegiul Consultativ al Consiliului Concurentei / 127
Aparatul Consiliului Concurentei / 130
Consiliul National de Supraveghere din Domeniul Feroviar / 131
Consiliul de supraveghere din domeniul naval / 133
Actele Consiliului Concurentei / 135
Interferenta rolului preventiv si a celui de sanctiune al Consiliului Concurentei / 137
Sectiunea a 2-a. Stimularea activitatii economice, financiare si monetar-valutare / 149
Sectiunea a 3-a. Reducerea dezechilibrelor in dezvoltarea regionala / 164
De la regiune si regionalizare la dezvoltarea regionala / 164
Premisele dezvoltarii regionale in România postdecembrista / 173
Rolul statului in dezvoltarea regionala / 175
CAPITOLUL AL IV-LEA. CONCLUZII SI PROPUNERI / 203
BIBLIOGRAFIE / 219
Lucrarea intitulata „Dimensiunea constitutionala si legislativa a libertatii comertului” isi propune sa ofere specialistilor si altor persoane interesate o imagine cat mai cuprinzatoare asupra unui fenomen care in zilele noastre a dobandit dimensiuni quasi-universale. In peisajul legislativ si european, libertatea comertului este in plina ascensiune si dezvoltare prin aplicarea politicilor economice care reflecta dezideratele Constitutiei Romaniei din 1991 si ale Tratatului de la Lisabona din 2009.
Obiectivul esential al lucrarii il constituie examinarea libertatii comertului in multitudinea dimensiunilor sale organizatorice si functionale, istorice, politice si juridice, asezandu-i in prim-plan exemplul romanesc, cu beneficiile pe care i le aduce dreptul comparat, teoria si practica.
Pornind de la premisa potrivit careia proprietatea reprezinta temeiul libertatii comerciale, lucrarea demonstreaza, pe parcursul sau, ca protectia si garantarea dreptului de proprietate si a proprietatii ca atare se incadreaza atat in sfera drepturilor fundamentale ale omului, a principiilor necesare unei societati democratice, cat si in mecanismele firesti ale economiei de piata. Autoarea reamineste ca art. 44 din Constitutia Romaniei stabileste interzicerea nationalizarii sau a oricaror alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
In ceea ce priveste continutul material, se arata ca acesta rezida in despagubirea justa si proportionala pe care o prevede exproprierea. Iar interzicerea schimbarii regimului juridic al proprietatii private prin nationalizare poarta si incarcatura istorica si morala a consecintelor Decretelor din 1948. Aceste garantii ale Legii fundamentale sunt considerate de autoare ca reprezentand angajamentul legiuitorului constitutional roman din 1991, la realizarea pe termen lung a economiei de piata si la renegarea practicilor de confiscare a intreprinderilor individuale, a societatilor, asociatiilor din sectorul indus- trial, bancar, minier s.a. din 1948, precum si al proprietatilor private din 1950, totul sub titulatura de „nationalizare”. In final, autoarea subliniaza ca pluralismul formelor de proprietate este specific economiei de piata, mentinand guvernarea bunastarii.
Observam ca lucrarea abordeaza teme dificile si puternic disputate in literatura de specialitate si in practica, pentru a arata ca libertatea comertului este legitima prin rolul sau de a veghea la respectarea valorilor democratice, la consolidarea economiei de piata, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a suprematiei Constitutiei. In acest sens, autoarea a analizat raportul care exista intre concurenta comerciala si libertatea comertului, descoperind o noua paradigma: libertatea economica vs. libertatea comerciala.
Cautand un raspuns la intrebarea „In ce masura libertatea comerciala poate afecta dreptul pozitiv daca nu este prevazuta expres in Legea fundamentala?”, autoarea a identificat o serie de reactii doctrinare si jurisprudentiale. Dezbaterile din doctrina au evidentiat o distinctie intre drepturile omului si libertatile sale, aratand ca elementul disonant rezida in posibilitatea individului de a-si exercita sau de a nu-si exercita drepturile recunoscute ca atare. Posibilitatea de a face sau nu ceva oglindeste de facto chiar libertatea statuata prin dispozitii constitutionale si legislative.
Iar autoarea a stabilit ca practica a recunoscut natura juridica polivalenta a libertatii comerciale, ca succesor al libertatii economice traditionale. Jurisprudential, restrangerea libertatii economice a purtat discutiile asupra dispozitiei constitutionale care prevede posibilitatea de a se restrange drepturile si libertatile „numai prin lege si numai daca se impune”. Demersul de cercetare a inclus practica recenta a instantelor judecatoresti care folosesc testul de proportionalitate pentru a identifica continutul dreptului sau al libertatii fundamentale - atat cuprinderea normativa propriu-zisa, cat si ceea ce este interzis a se reglementa pentru a nu aduce atingere dreptului/libertatii.
La nivel practic este urmarit si rolul statului in asigurarea libertatii comertului, in special prin Consiliul Concurentei. Analizand natura juridica a acestei autoritati administrative autonome, autoarea a identificat ca Plenul Consiliului Concurentei este format din 7 membri si ca majoritatea o formeaza cel putin 4 membri ai Plenului. Ca atare, autoarea a observat, pe buna dreptate, ca prevederile in virtutea carora Plenul Consiliului Concurentei se intruneste valabil in prezenta majoritatii membrilor in functie, dar nu mai putin de 3 dintre acestia, se afla intr-o contrarietate evidenta cu majoritatea de 4 membri necesara pentru constituirea valabila a majoritatii. De asemenea, s-a observat ca nu este logica nici continuarea acestui enunt legal, potrivit caruia hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Astfel, daca la sedinta Plenului sunt prezenti 3 membri, hotararile pot fi luate cu doua voturi „pentru”, ceea ce poate crea o situatie atipica, profund diferita de cea dintre alte organe colegiale care nu permit ca o majoritate de 7 membri sa fie inlocuita cu una de trei membri, iar hotararile sa fie adoptate cu votul a doi membri. Autoarea a propus de lege ferenda modificarea acestui text, astfel incat majoritatea sa se compuna din cei 7 membri ai Consiliului Concurentei, dar Consiliul sa poata lucra valabil in prezenta a 5 dintre membrii sai.
Printre propunerile de lege ferenda ale autoarei se afla si aceea ca exceptarea exercitarii unor atributii ale Plenului sa fie delegata unei comisii formate din 4 membri ai Plenului. In forma actuala a dispozitiilor normative de organizare si functionare a Consiliului Concurentei se permite ca o parte dintre atributiile instituite de lege sa poata fi delegate de catre plen unei comisii formate din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurentei. In exerci- tarea acestor atributii, Plenul Consiliului Concurentei adopta decizii care se semneaza de presedintele Consiliului Concurentei in numele institutiei pe care o conduce. Si in acest caz ne gasim intr-o situatie similara cand este posibil ca o decizie sa fie luata de 2 membri sau, mai mult, in caz de paritate de voturi, decide presedintele comisiei si deci decizia se ia cu un singur vot.
De asemenea, autoarea abordeaza si constructiile extraconstitutionale, legate de reglementarile legislative privitoare la regionalizarea Romaniei, observand ca sub aspect constitutional, descentralizarea administrativa si realizarea autonomiei locale reprezinta imperative subliniate de Legea noastra fundamentala, dar ca realizarea acestora trebuie sa implice atat respectarea legii, cat si oportunitatea legislativa.
Apreciem ca partea teoretica, exemplificativa, este imbinata corespun- zator cu literatura juridica de drept comparat si aspecte jurisprudentiale. Pe ansamblu, lucrarea este o remarcabila contributie la analiza trasaturilor marcante ale suveranitatii nationale care decurg din economia de piata, dar care ajung sa se reinventeze ca urmare a instrumentelor transnationale sau pan-europene care devin definitorii pentru libertatea economica si pentru libertatea comerciala.
Obiectivul esential al lucrarii il constituie examinarea libertatii comertului in multitudinea dimensiunilor sale organizatorice si functionale, istorice, politice si juridice, asezandu-i in prim-plan exemplul romanesc, cu beneficiile pe care i le aduce dreptul comparat, teoria si practica.
Pornind de la premisa potrivit careia proprietatea reprezinta temeiul libertatii comerciale, lucrarea demonstreaza, pe parcursul sau, ca protectia si garantarea dreptului de proprietate si a proprietatii ca atare se incadreaza atat in sfera drepturilor fundamentale ale omului, a principiilor necesare unei societati democratice, cat si in mecanismele firesti ale economiei de piata. Autoarea reamineste ca art. 44 din Constitutia Romaniei stabileste interzicerea nationalizarii sau a oricaror alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
In ceea ce priveste continutul material, se arata ca acesta rezida in despagubirea justa si proportionala pe care o prevede exproprierea. Iar interzicerea schimbarii regimului juridic al proprietatii private prin nationalizare poarta si incarcatura istorica si morala a consecintelor Decretelor din 1948. Aceste garantii ale Legii fundamentale sunt considerate de autoare ca reprezentand angajamentul legiuitorului constitutional roman din 1991, la realizarea pe termen lung a economiei de piata si la renegarea practicilor de confiscare a intreprinderilor individuale, a societatilor, asociatiilor din sectorul indus- trial, bancar, minier s.a. din 1948, precum si al proprietatilor private din 1950, totul sub titulatura de „nationalizare”. In final, autoarea subliniaza ca pluralismul formelor de proprietate este specific economiei de piata, mentinand guvernarea bunastarii.
Observam ca lucrarea abordeaza teme dificile si puternic disputate in literatura de specialitate si in practica, pentru a arata ca libertatea comertului este legitima prin rolul sau de a veghea la respectarea valorilor democratice, la consolidarea economiei de piata, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a suprematiei Constitutiei. In acest sens, autoarea a analizat raportul care exista intre concurenta comerciala si libertatea comertului, descoperind o noua paradigma: libertatea economica vs. libertatea comerciala.
Cautand un raspuns la intrebarea „In ce masura libertatea comerciala poate afecta dreptul pozitiv daca nu este prevazuta expres in Legea fundamentala?”, autoarea a identificat o serie de reactii doctrinare si jurisprudentiale. Dezbaterile din doctrina au evidentiat o distinctie intre drepturile omului si libertatile sale, aratand ca elementul disonant rezida in posibilitatea individului de a-si exercita sau de a nu-si exercita drepturile recunoscute ca atare. Posibilitatea de a face sau nu ceva oglindeste de facto chiar libertatea statuata prin dispozitii constitutionale si legislative.
Iar autoarea a stabilit ca practica a recunoscut natura juridica polivalenta a libertatii comerciale, ca succesor al libertatii economice traditionale. Jurisprudential, restrangerea libertatii economice a purtat discutiile asupra dispozitiei constitutionale care prevede posibilitatea de a se restrange drepturile si libertatile „numai prin lege si numai daca se impune”. Demersul de cercetare a inclus practica recenta a instantelor judecatoresti care folosesc testul de proportionalitate pentru a identifica continutul dreptului sau al libertatii fundamentale - atat cuprinderea normativa propriu-zisa, cat si ceea ce este interzis a se reglementa pentru a nu aduce atingere dreptului/libertatii.
La nivel practic este urmarit si rolul statului in asigurarea libertatii comertului, in special prin Consiliul Concurentei. Analizand natura juridica a acestei autoritati administrative autonome, autoarea a identificat ca Plenul Consiliului Concurentei este format din 7 membri si ca majoritatea o formeaza cel putin 4 membri ai Plenului. Ca atare, autoarea a observat, pe buna dreptate, ca prevederile in virtutea carora Plenul Consiliului Concurentei se intruneste valabil in prezenta majoritatii membrilor in functie, dar nu mai putin de 3 dintre acestia, se afla intr-o contrarietate evidenta cu majoritatea de 4 membri necesara pentru constituirea valabila a majoritatii. De asemenea, s-a observat ca nu este logica nici continuarea acestui enunt legal, potrivit caruia hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Astfel, daca la sedinta Plenului sunt prezenti 3 membri, hotararile pot fi luate cu doua voturi „pentru”, ceea ce poate crea o situatie atipica, profund diferita de cea dintre alte organe colegiale care nu permit ca o majoritate de 7 membri sa fie inlocuita cu una de trei membri, iar hotararile sa fie adoptate cu votul a doi membri. Autoarea a propus de lege ferenda modificarea acestui text, astfel incat majoritatea sa se compuna din cei 7 membri ai Consiliului Concurentei, dar Consiliul sa poata lucra valabil in prezenta a 5 dintre membrii sai.
Printre propunerile de lege ferenda ale autoarei se afla si aceea ca exceptarea exercitarii unor atributii ale Plenului sa fie delegata unei comisii formate din 4 membri ai Plenului. In forma actuala a dispozitiilor normative de organizare si functionare a Consiliului Concurentei se permite ca o parte dintre atributiile instituite de lege sa poata fi delegate de catre plen unei comisii formate din 3 membri ai Plenului Consiliului Concurentei. In exerci- tarea acestor atributii, Plenul Consiliului Concurentei adopta decizii care se semneaza de presedintele Consiliului Concurentei in numele institutiei pe care o conduce. Si in acest caz ne gasim intr-o situatie similara cand este posibil ca o decizie sa fie luata de 2 membri sau, mai mult, in caz de paritate de voturi, decide presedintele comisiei si deci decizia se ia cu un singur vot.
De asemenea, autoarea abordeaza si constructiile extraconstitutionale, legate de reglementarile legislative privitoare la regionalizarea Romaniei, observand ca sub aspect constitutional, descentralizarea administrativa si realizarea autonomiei locale reprezinta imperative subliniate de Legea noastra fundamentala, dar ca realizarea acestora trebuie sa implice atat respectarea legii, cat si oportunitatea legislativa.
Apreciem ca partea teoretica, exemplificativa, este imbinata corespun- zator cu literatura juridica de drept comparat si aspecte jurisprudentiale. Pe ansamblu, lucrarea este o remarcabila contributie la analiza trasaturilor marcante ale suveranitatii nationale care decurg din economia de piata, dar care ajung sa se reinventeze ca urmare a instrumentelor transnationale sau pan-europene care devin definitorii pentru libertatea economica si pentru libertatea comerciala.
Prof. univ. dr. Ioan VIDA
www.editurauniversitara.ro
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Codul penal si Codul de procedura penala. Actualizat la 1.02.2024
Conditiile esentiale pentru validitatea contractului
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro