Hotararile CEDO in cauzele impotriva Romaniei - 2010 - Analiza, consecinte, autoritati potential responsabile (volumul VI)

 Nu in ultimul rand, motivele expuse in analiza fiecarei spete privind autoritatile potential responsabile, desi emana de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curtii europene, constituie un punct de reper pentru activitatea celor obligati, in virtutea functiei sau profesiei, sa respecte sau sa garanteze exercitiul drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. De aceea, nu a fost omisa nici evolutia dreptului intern, pozitiva sau negativa, autorii indicand – acolo unde au fost identificate – consecintele hotararii, care ar trebui sa foloseasca celor interesati pentru a descoperi remediile interne actuale.

 Scopul acestui studiu si metodologia aleasa au plecat tocmai de la o analiza foarte atenta a situatiei de fapt, a motivarii fiecarei hotarari pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus in final la incalcarea dreptului fundamental respectiv.

 Astfel, avem la dispozitie, intr-un demers stiintific si nepartinitor, o serie de concluzii si date concrete privind condamnarile Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Multumim domnului judecator Mihail Udroiu, care a prefatat lucrarea, prin prisma experientei deosebite si a privirii de ansamblu asupra intregului fenomen. 

In acest context, hotararile de condamnare a Romaniei de catre C.E.D.O. constituie prioritatea de grad zero a tuturor structurilor statale in vederea remedierii urgente a incalcarii situatiilor care au generat incalcarea drepturilor omului.

Cartea pe care o prefatam prezinta si analizeaza hotararile C.E.D.O. pronuntate in cauze impotriva Romaniei in anul 2010, continuand efortul semnificativ al autorilor din cele cinci volume anterioare dedicate aceluiasi subiect, insa cu referire la anii 1994- 2009.

In continuare, autorii analizeaza structurat si sistematic problematica incalcarii drepturilor omului in materie civila si penala, raportandu-se atat la jurisprudenta anterioara a C.E.D.O., cat si la ultimele comentarii doctrinare publicate in revistele europene de drepturile omului in legatura cu hotararile studiate, ceea ce confera lucrarii o tinuta stiintifica deosebita.

 Rodul acestui demers gnoseologic este nu numai clarificarea problematicii studiate, dar si identificarea autoritatilor responsabile de incalcarea drepturilor fundamentale constatata de C.E.D.O. De pilda, in cazul jurisprudentei neunitare in materie civila, autorii constata deopotriva culpa puterii legiuitoare prin raportare la lipsa de previzibilitate a normei juridice sau la lipsa unor mecanisme prevazute de lege in vederea unificarii practicii, dar si culpa puterii judecatoresti care nu a reusit sa asigure o practica unitara, afectand astfel increderea in sistemul judiciar, incredere ce constituie un element esential al oricarui stat de drept. Privind spre viitor, autorii invedereaza mecanismul de unificare a practicii prevazut in noul Cod de procedura civila, prin intermediul sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept.

 Forma ingrijita si exprimarea clara a ideilor face ca lucrarea sa fie nu numai utila, dar si o lectura placuta, constituind un punct de referinta in literatura de specialitate consacrata domeniului ocrotirii drepturilor omului.

In concluzie, apreciem ca demersul stiintific al autorilor se concretizeaza intr-un valoros instrument de lucru in domeniul protectiei europene a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si constituie, alaturi de cele cinci volume anterioare, o lectura obligatorie pentru reprezentantii puterii legislative, executive si judecatoresti atat pana la aparitia unor noi coduri, cat si dupa aceea.

                                                            Judecator Mihail Udroiu