Tratatul international reprezinta un mijloc de cooperare a statelor si o metoda eficienta si precisa de reglementare a relatiilor dintre acestea. Tratatele internationale au o importanta covarsitoare in desfasurarea relatiilor internationale, iar ca sursa juridica influenta acestora este in continua crestere. Este esential in studiul si aplicarea dreptului tratatelor internationale sa se tina cont ca tratatul international reprezinta o manifestare de suveranitate.
Rolul lor in cadrul dreptului international public se manifesta sub doua aspecte principale: pe de o parte, contribuie la codificarea dreptului, iar pe de alta parte contribuie la dezvoltarea sa progresiva. In timp ce codificarea conduce la o mai mare acuratete a reglementarilor, dezvoltarea progresiva conduce, in principiu, la cresterea calitatii dreptului international, atat intr-un plan vertical cat si orizontal. Exista in prezent domenii ce sunt de neconceput in absenta tratatelor internationale (cum ar fi drepturile omului, dreptul international, investitiile internationale si comertul international, transporturile si comunicatiile internationale, securitatea cibernetica etc.). Codificarea dreptului tratatelor s-a realizat prin Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor, fara ca aceasta sa epuizeze toata problematica ce se iveste cu prilejul incheierii, executarii, modificarii sau incetarii tratatelor internationale. Cunoasterea dreptului tratatelor este esentiala pentru intelegerea modului in care functioneaza relatiile internationale si dreptul international (chiar daca ne gasim intr-o sfera a relatiilor sociale in care prezenta factorului politic este constanta), dar si pentru a intelege interdependentele intre dreptul international si dreptul intern al statelor. Rolul dreptului tratatelor nu se reduce doar la contributiile sale in relatiile dintre state, ci dimpotriva este in crestere. Dreptul tratatelor are vocatia de a reglementa absolut toate relatiile ce se desfasoara intre entitati ce au capacitate internationala (organizatii internationale guvernamentale, popoare care lupta pentru eliberare), chiar daca asupra acestor aspecte exista opinii divergente. Intr-adevar, uneori reglementarile dreptului tratatelor nu constituie decat un imprumut normativ fara forta juridica obligatorie.
Rolul tratatelor internationale nu trebuie, in prezent, redus la sfera dreptului international public. Rolul tratatelor internationale in perioada moderna se extinde asupra dreptului intern al statelor, chiar daca aplicarea propriu-zisa depinde de sistemul constitutional al fiecarui stat in parte. Asupra dreptului intern, de principiu, tratatul international se poate manifesta sub urmatoarele aspecte: sa genereze uniformizarea acestuia prin raportare la sistemul de drept al celorlalte state parti; sa confere unor entitati care in mod obisnuit nu au statut international, capacitati specifice de a actiona in planul relatiilor internationale.
Dreptul tratatelor internationale, ca disciplina juridica si subdiviziune a dreptului, este alcatuit din regulile si procedura de creare, aplicare si incetare a tratatelor internationale, incluzand toate momentele existentei acestora. Altfel spus, dreptul tratatelor este o „lege” a tratatelor. Intre acest concept si regulile cuprinse in tratate exista o distinctie si nu trebuie sa se confunde semnificatia expresiei dreptul tratatelor cu regulile cuprinse in tratatele internationale; acestea din urma, alcatuiesc ceea ce este cunoscut sub denumirea drept international conventional, desemnand totalitatea regulilor juridice internationale care se exprima prin tratatele internationale. Pe de alta parte, dreptul tratatelor, desi acoperit intr-o mare proportie de Conventia de la Viena privind dreptul tratatelor, regulile sale exprima dreptul international general.