Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Universitara Dreptul comertului international. Editia a III-a - Daniel-Mihail Sandru

26,00 Lei

ISBN: 978-606-591-349-3

DOI: 10.5682/9786065913493

Anul publicării: 2012

Editia: III

Pagini: 144

Editura: Editura Universitara

Autor: Daniel-Mihail Sandru

Stoc epuizat
Cod Produs: 9786065913493 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)

Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii

1.1. Aculturatie juridica si „lex mercatoria”. Despre fenomenul transnational intr-o epoca globalizanta.
Globalizarea este un fenomen economic, tehnic si financiar dar care are impact asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra dreptului.
In epoca clasica a dreptului, Statul era singurul suveran care edicta reguli de drept. Aceasta regula s-a modificat prin globalizarea (mondializarea) „legislatiei”:
- fluxul globalizarii a creeaza o „cursa de norme”, atat nationale cat si internationale, la care se adauga practicile participantilor la comertul international;
- devine obligatorie compararea legislatiilor nationale, in situatia in care fluxul globalizarii devine tot mai constrangator (de exemplu, protectia sau facilitatile oferite investitorilor);
- forma legislatiei ramane aceeasi, insa este modificata, uneori intr-o „maniera haotica” de dispozitii internationale mai mult sau mai putin constrangatoare.
 
1.2. Institutiile globalizarii.
Exista o noua structura economica mondiala care modifica sistemele clasice de drept. Efectul principal al acestei aculturatii juridice (se discuta despre americanizarea dreptului francez si despre continentalizarea dreptului englez) conduce la o noua legislatie, in care trasaturile definitorii ale unui sistem nu se mai regasesc, in – aproape – nici un domeniu.
 
1.3. Domeniile dreptului comertului international in care globalizarea produce efecte.
Institutiile regionale sau mondiale primesc din ce in ce mai multe competente, pe care le impart cu statele membre, avand posibilitatea sa decida in litigii de natura internationala (Curtea de Justitie a Uniunii Europene – in cadrul UE, respectiv, Organismul de Reglementare a Diferendelor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului).
 
Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international

Dreptul comertului international este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre subiectele comertului international si care prezinta caracter de comercialitate si internationalitate.

Franta a avut ideea de a propune (in cadrul sesiunii UNCITRAL de la New York din 1970) o Conventie-cadru referitoare la dreptul comertului international insa propunerea nu a fost dezbatuta niciodata.

Continutul dreptului comertului international este format de normele materiale proprii dar si norme de drept material care apartin altor domenii (de exemplu, dreptul procesual civil – arbitrajul comercial; dreptul civil – actele juridice, in principal contractele).

Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international

Principiile dreptului comertului international:
- principiul egalitatii juridice a partilor;
- principiul libertatii comertului;

Vanzarea anumitor produse, chiar autentice, fara acordul producatorului, a fost considerata contrafacere. Intr-o cauza, solutionata in Franta, de catre TGI Paris s-a considerat ca este necesar acordul Microsoft pentru ca produsele sale sa poata fi vandute pe eBay.
- principiul bunei credinte;
- principiul concurentei loiale.

Intre principiile dreptului comertului international exista o intrepatrundere, acestea neputand fiind respectate in plenitudinea efectelor lor separat, existand o relatie de determinare si interdependenta.

Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international

Obiectul dreptului comertului international este dat de urmatoarele trasaturi:
- caracterul patrimonial;
Domeniul cultural a facut obiectul unor discutii, amintind aici taxele vamale impuse unor obiecte de arta (cazul Brancusi, 1928) precum si definitia bunurilor data de CJUE in cadrul litigiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor.
- caracterul comercial; Acest caracter nu este uniform, in sensul ca anumite state (printre care si Romania) au sistem monist al legislatiei, in care dreptul privat include atat normele de drept civil cat si norme de drept comercial (sau pentru profesionisti).
- caracterul international.

Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept
 
Dreptul comercial
Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, Codul comercial a fost abrogat, relatiile comerciale fiind desfasurate de profesionisti (in loc de comercianti) si intreprinderi, iar actele de comert nu isi mai gasesc corespondent in legislatie. Dreptul comertului international reglementeaza raporturi juridice asemanatoare cu cele de drept comercial (au un caracter patrimonial si comercial) dar in dreptul comertului international sunt aplicabile normele nationale numai atunci cand acestea sunt lex causae. In cele mai multe cazuri, dreptul comertului international reglementeaza raporturile juridice prin norme proprii, specifice (de exemplu: conventii internationale, uzante internationale).

Drept procesual civil
Dreptul comertului international contine si trimiteri la normele de procedura civila. Astfel, in Regulile de procedura arbitrala prevede ca „prezentele Reguli se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana in masura in care acestea sunt compatibile cu arbitrajul si cu natura comerciala a litigiilor” (art. 79).
 
Dreptul international privat
Legaturile cele mai puternice sunt cu dreptul international privat. La inceput, un capitol al acestei discipline, dreptul comertului international a devenit in timp o disciplina autonoma. In literatura de specialitate se discuta despre caracterul compozit al dreptului comertului international, precum si de faptul ca majoritatea autorilor il trateaza dintr-un punct de vedere national. Dreptul international privat este definit de norma conflictuala – care lipseste in dreptul comertului international.
 
Dreptul international public
Deosebirea cea mai importanta fata de ramura publica a dreptului international este acea ca subiectele au pozitii juridice diferite. In timp ce in dreptul comertului international raporturile sunt de egalitate juridica, in dreptul international public statele (principalele subiecte) actioneaza ca puteri suverane.

Clauza natiunii celei mai favorizate este un domeniu reglementat de catre dreptul international public, dar cu impact direct atat in privinta contractelor cat si cu privire la solutionarea litigiilor de catre instantele arbitrale specializate.

  • Dreptul comerţului internaţional

    Descarca

Daniel-Mihail Sandru
Profesor universitar la Universitatea din Bucuresti, Universitatea Crestina „Dimitrie Cantemir”.  A fondat si coordoneaza Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetari Juridice „Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane. Judecator ad hoc la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Presedinte al Societatii de Stiinte Juridice si al Asociatiei Romane de Drept si Afaceri Europene. Redactor sef al Revistei romane de drept european (Wolters Kluwer). 

Abrevieri  / 7

INTRODUCERE / 9


Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii / 9
Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international / 10
Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international / 11
Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international / 11
Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept / 12

CAPITOLUL I. ROLUL ORGANIZATIILOR INTERNATIONALE IN DEZVOLTAREA SI UNIFORMIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL  / 14
Sectiunea 1. Organizatii mondiale / 14
Sectiunea 2. Organizatii regionale / 23
Sectiunea 3. Institute de drept international / 31

CAPITOLUL II. IZVOARELE DREPTULUI COMERTULUI INTERNATIONAL / 32
Sectiunea 1. Izvoare interne / 32
Sectiunea 2. Izvoare internationale  / 33
Sectiunea 3. Importanta uzantelor comerciale internationale  / 36
Sectiunea 4. Practica judecatoreasca si arbitrala /37

CAPITOLUL III. RAPORTUL JURIDIC DE COMERT INTERNATIONAL / 38
Sectiunea 1. Consideratii prealabile / 38
Sectiunea 2. Societatile comerciale / 38
Sectiunea 3. Reprezentantele societatilor comerciale si organizatiilor economice straine / 50
Sectiunea 4. Integrarea societatilor comerciale pe plan international   / 53
Sectiunea 5. Participarea statelor la raporturile de comert international / 53
Sectiunea 6. Despre acte si fapte de comert dupa intrarea in vigoare a Noului Cod civil / 54

CAPITOLUL IV. INSOLVENTA IN DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL / 55
Sectiunea 1. Conceptul de insolventa in dreptul comertului international / 55
Sectiunea 2. Reglementarile internationale in domeniul insolventei  /60
Sectiunea 3. Reglementarea insolventei in Uniunea Europeana   / 63
Sectiunea 4. Legile model privind insolventa / 70

CAPITOLUL V. CONCURENTA COMERCIALA IN DREPTUL COMERTULUI INTERNATIONAL. REGLEMENTARI EUROPENE / 73
Sectiunea 1. Precizari prealabile / 73
Sectiunea 2. Principiile reglementarilor Uniunii Europene /74

CAPITOLUL VI. CONTRACTELE COMERCIALE INTERNATIONALE. CONTRACTUL DE VANZARE INTERNATIONALA DE MARFURI  / 77
Sectiunea 1. Reguli generale /77
Sectiunea 2. Cesiunea de creanta in dreptul comertului international   / 82
Sectiunea 3. Contractul de vanzare internationala de marfuri  /89

CAPITOLUL VII. ARBITRAJUL COMERCIAL INTERNATIONAL  / 103
Sectiunea 1. Reglementari aplicabile arbitrajului / 103
Sectiunea 2. Arbitrabilitatea litigiilor comerciale /105
Sectiunea 3. Competenta materiala a curtii de arbitraj /113
Sectiunea 4. Tribunalul arbitral care solutioneaza litigiul / 120
Sectiunea 5. Procedura de sesizare a instantei arbitrale si desfasurarea procesului arbitral / 125
Sectiunea 6. Desfiintarea hotararii arbitrale / 130
Sectiunea 7. Executarea hotararii arbitrale / 133
Sectiunea 8. Competenta CIRDI/ICSID – arbitraj institutional specializat/ 136

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA / 140

Sectiunea 1. Dreptul comertului international in epoca globalizarii

1.1. Aculturatie juridica si „lex mercatoria”. Despre fenomenul transnational intr-o epoca globalizanta.
Globalizarea este un fenomen economic, tehnic si financiar dar care are impact asupra tuturor domeniilor, inclusiv asupra dreptului.
In epoca clasica a dreptului, Statul era singurul suveran care edicta reguli de drept. Aceasta regula s-a modificat prin globalizarea (mondializarea) „legislatiei”:
- fluxul globalizarii a creeaza o „cursa de norme”, atat nationale cat si internationale, la care se adauga practicile participantilor la comertul international;
- devine obligatorie compararea legislatiilor nationale, in situatia in care fluxul globalizarii devine tot mai constrangator (de exemplu, protectia sau facilitatile oferite investitorilor);
- forma legislatiei ramane aceeasi, insa este modificata, uneori intr-o „maniera haotica” de dispozitii internationale mai mult sau mai putin constrangatoare.
 
1.2. Institutiile globalizarii.
Exista o noua structura economica mondiala care modifica sistemele clasice de drept. Efectul principal al acestei aculturatii juridice (se discuta despre americanizarea dreptului francez si despre continentalizarea dreptului englez) conduce la o noua legislatie, in care trasaturile definitorii ale unui sistem nu se mai regasesc, in – aproape – nici un domeniu.
 
1.3. Domeniile dreptului comertului international in care globalizarea produce efecte.
Institutiile regionale sau mondiale primesc din ce in ce mai multe competente, pe care le impart cu statele membre, avand posibilitatea sa decida in litigii de natura internationala (Curtea de Justitie a Uniunii Europene – in cadrul UE, respectiv, Organismul de Reglementare a Diferendelor in cadrul Organizatiei Mondiale a Comertului).
 
Sectiunea 2. Definitia dreptului comertului international

Dreptul comertului international este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturile patrimoniale dintre subiectele comertului international si care prezinta caracter de comercialitate si internationalitate.

Franta a avut ideea de a propune (in cadrul sesiunii UNCITRAL de la New York din 1970) o Conventie-cadru referitoare la dreptul comertului international insa propunerea nu a fost dezbatuta niciodata.

Continutul dreptului comertului international este format de normele materiale proprii dar si norme de drept material care apartin altor domenii (de exemplu, dreptul procesual civil – arbitrajul comercial; dreptul civil – actele juridice, in principal contractele).

Sectiunea 3. Principiile dreptului comertului international

Principiile dreptului comertului international:
- principiul egalitatii juridice a partilor;
- principiul libertatii comertului;

Vanzarea anumitor produse, chiar autentice, fara acordul producatorului, a fost considerata contrafacere. Intr-o cauza, solutionata in Franta, de catre TGI Paris s-a considerat ca este necesar acordul Microsoft pentru ca produsele sale sa poata fi vandute pe eBay.
- principiul bunei credinte;
- principiul concurentei loiale.

Intre principiile dreptului comertului international exista o intrepatrundere, acestea neputand fiind respectate in plenitudinea efectelor lor separat, existand o relatie de determinare si interdependenta.

Sectiunea 4. Obiectul dreptului comertului international

Obiectul dreptului comertului international este dat de urmatoarele trasaturi:
- caracterul patrimonial;
Domeniul cultural a facut obiectul unor discutii, amintind aici taxele vamale impuse unor obiecte de arta (cazul Brancusi, 1928) precum si definitia bunurilor data de CJUE in cadrul litigiilor referitoare la libera circulatie a marfurilor.
- caracterul comercial; Acest caracter nu este uniform, in sensul ca anumite state (printre care si Romania) au sistem monist al legislatiei, in care dreptul privat include atat normele de drept civil cat si norme de drept comercial (sau pentru profesionisti).
- caracterul international.

Sectiunea 5. Dreptul comertului international si alte ramuri de drept
 
Dreptul comercial
Odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil, Codul comercial a fost abrogat, relatiile comerciale fiind desfasurate de profesionisti (in loc de comercianti) si intreprinderi, iar actele de comert nu isi mai gasesc corespondent in legislatie. Dreptul comertului international reglementeaza raporturi juridice asemanatoare cu cele de drept comercial (au un caracter patrimonial si comercial) dar in dreptul comertului international sunt aplicabile normele nationale numai atunci cand acestea sunt lex causae. In cele mai multe cazuri, dreptul comertului international reglementeaza raporturile juridice prin norme proprii, specifice (de exemplu: conventii internationale, uzante internationale).

Drept procesual civil
Dreptul comertului international contine si trimiteri la normele de procedura civila. Astfel, in Regulile de procedura arbitrala prevede ca „prezentele Reguli se completeaza cu dispozitiile de drept comun de procedura civila romana in masura in care acestea sunt compatibile cu arbitrajul si cu natura comerciala a litigiilor” (art. 79).
 
Dreptul international privat
Legaturile cele mai puternice sunt cu dreptul international privat. La inceput, un capitol al acestei discipline, dreptul comertului international a devenit in timp o disciplina autonoma. In literatura de specialitate se discuta despre caracterul compozit al dreptului comertului international, precum si de faptul ca majoritatea autorilor il trateaza dintr-un punct de vedere national. Dreptul international privat este definit de norma conflictuala – care lipseste in dreptul comertului international.
 
Dreptul international public
Deosebirea cea mai importanta fata de ramura publica a dreptului international este acea ca subiectele au pozitii juridice diferite. In timp ce in dreptul comertului international raporturile sunt de egalitate juridica, in dreptul international public statele (principalele subiecte) actioneaza ca puteri suverane.

Clauza natiunii celei mai favorizate este un domeniu reglementat de catre dreptul international public, dar cu impact direct atat in privinta contractelor cat si cu privire la solutionarea litigiilor de catre instantele arbitrale specializate.

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 vanzari@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!