Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Editura Universitara Confiscarea speciala

14,45 Lei

ISBN: 978-973-749-959-2

Anul publicării: 2010

Editia: I

Pagini: 214

Editura: Universitară

Autor: Monica Pocora

Stoc epuizat
Cod Produs: SKU-757 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)

Lucrarea „Confiscarea speciala" reprezinta o cercetare deosebit de valoroasa care are in centrul atentiei o problema foarte sensibila si care are implicatii serioase asupra domeniului ocrotirii drepturilor fundamentale ale omului. Este vorba despre confiscarea bunurilor care, intr-un fel sau altul sunt legate de comiterea unei infractiuni sau doar a unei fapte prevazute de legea penala, dupa caz.

In literatura juridica se arata ca normele penale, ca orice alta categorie de norme juridice, sunt compuse dintr-un precept si o sanctiune, preceptul creand si descriind ilicitul, iar sanctiunea caracterizand acest ilicit ca fiind penal. Din acest motiv, sanctiunea penala este unul dintre termenii infractiunii si nu un element al acesteia. O activitate inconvenabila din punct de vedere social poate fi declarata ca fapt ilicit de orice ramura de drept, dar nu poate fi calificata ca si infractiune decat in masura in care sanctiunea prevazuta pentru acel fapt este o sanctiune penala.

In limbajul juridic cuvantul „infractiune” este rezervat domeniului dreptului penal, la fel cum termenul „pedeapsa” este rezervat pentru sanctiunile de drept penal. In acest fel, stricto sensu, prin sanctiune penala se intelege pedeapsa. Intr-o perceptie extinsa a sanctiunii ca o consecinta a incalcarii legii, sanctiuni penale sau, mai exact, sanctiuni de drept penal sunt atat pedepsele (ca masuri represive), cat si masurile de siguranta (ca masuri preventive).

In orice caz, insa, si pedepsele si masurile de siguranta sunt consecinta juridica a infractiunii pentru ca isi au cauza primara in aceasta.

De altfel, din totdeauna problema identificarii reactiei sociale celei mai eficiente la comiterea unei fapte antisociale de gravitate ridicata a constituit o problema ce a suscitat si inca mai suscita aprinse discutii. In argumentarea acestei afirmatii pe care tocmai am facut-o, aducem elemente care tin de conceptul de „sanctiuni alternative” agreat din ce in ce mai mult in prezent si care tind sa solutioneze un paradox cu care se confrunta domeniul de interes – acela de a asigura resocializarea celor care comit fapte de gravitate ridicata prin masuri de izolare a lor de mediul social.

Pedeapsa insasi, ca sanctiune penala, a trebuit sa parcurga o intreaga istorie pentru a se stabili ce functii are, fara a se putea afirma ca exista un consens deplin in legatura cu aceasta. In literatura de specialitate se considera ca functiile si scopurile imediate ale pedepsei sunt:

Functia de constrangere sau represiune. Aceasta deoarece, fiind o masura de constrangere statala, pedeapsa este de neconceput fara cauzarea unei anumite suferinte, fara impunerea unei privatiuni sau restrictii celui condamnat si fara dezaprobarea ce o insoteste. Din acest motiv, pedeapsa este un echivalent pe plan sanctionator al gradului de pericol social pe care il prezinta fapta savarsita si faptuitorul ei si de aceea este intotdeauna o masura cu caracter represiv, fara ca acest caracter sa fie de esenta pedepsei. Caracterul represiv al pedepsei creste sau se diminueaza in functie de gravitatea infractiunii savarsite.

Functia de reeducare este cea care permite ca functia de constrangere sa se completeze cu scopul de reeducare. Represiunea ca obiectiv singular nu poate asigura realizarea ordinii de drept, chiar si art. 52 alin. 2 C. pen. in vigoare, interzicand suferintele fizice si injosirea condamnatului. Prin pedeapsa nu se realizeaza o razbunare, ci trebuie sa se vizeze reeducarea si indreptarea condamnatului, or aceasta finalitate nu se poate realiza cand omul este injosit si torturat.

Functia de exemplaritate ca functie adiacenta, este cea care consta in influenta pe care pedeapsa aplicata condamnatului o exercita asupra altor persoane. Este vorba despre o functie de intimidare a acelor membri ai societatii care ar fi tentati sa comita comportamente antisociale, iar pentru ca eficienta sa fie maxima, este obligatoriu ca aplicarea sa se faca in mod prompt.

Functia de eliminare este si ea o functie adiacenta, care consta in eliminarea temporara sau definitiva a condamnatului din societate. Eliminarea temporara se realizeaza ori de cate ori pedeapsa inchisorii se executa in locuri de detinere, ceea ce apare necesar in cazul infractiunilor cu un grad inalt de pericol social. Eliminarea definitiva a condamnatului din societate nu este posibila decat in cazurile strict prevazute de lege, cand infractorului i se aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

Astfel conturata, pedeapsa ca sanctiune penala s-a gasit uneori in situatia de a fi ineficienta si de a nu-si putea exercita functiile in cazuri particulare in care persoanele care comiteau faptele erau dintre cele care nu indeplineau conditiile generale ale responsabilitatii din acest domeniu. Este, spre exemplu, cazul alienatului mintal sau al minorului care nu raspunde penal si care nu pot suporta sanctiunea penala pentru ca lipseste temeiul unic al acesteia – infractiunea. Este tocmai motivul pentru care s-a resimtit nevoia de a se crea si un alt gen de sanctiuni, sanctiuni de drept penal de aceasta data, care sa completeze functiile pedepsei.

In acest fel au aparut masurile de siguranta ca mijloace de constrangere cu caracter pur preventiv, destinate inlaturarii unei stari de pericol si preintampinarii savarsirii faptelor prevazute de legea penala. Aceste „stari de pericol”, distincte de pericolul social pe care il prezinta infractiunea, sunt anume prevazute de legea penala si privesc, in genere, persoana celui care a savarsit infractiunea. Asa cum se arata in doctrina, prin continutul si natura lor juridica, masurile de siguranta apar ca un nou tip de sanctiune de drept penal, destinat sa inlocuiasca sau sa completeze pedeapsa in lupta impotriva criminalitatii; de aceea institutia masurilor de siguranta este cunoscuta astazi practic in toate legislatiile penale contemporane
.
Acestea fiind elementele de la care pornim in cercetarea noastra, consideram ca fiind de o importanta deosebita studierea monografica a confiscarii speciale ca masura de siguranta cu particularitati multiple, inclusiv in cadrul categoriei juridice din care face parte, si care are multiple reflectari si in instrumente juridice internationale elaborate si adoptate la diferite niveluri si sub egida unor organizatii internationale. Vom acorda o atentie aparte modului in care aceasta reflectare se face in concret, cu cercetarea instrumentelor juridice de relevanta speciala in materie, dar si analizei reglementarilor confiscarii speciale din diferite tari ale lumii.

Apreciem ca aceste elemente sunt foarte importante in prezent, cand legislatia penala romaneasca este intr-un accentuat proces de reformare si reasezare, in mod special pe linia alinierii la exigentele europene in materie.

Monica Pocora

CUPRINS

Lista de abrevieri  / 5

Introducere  / 11

Cuvant inainte  / 15


Capitolul I
Masurile de siguranta in sistemul sanctiunilor de drept penal

Sectiunea 1
Sanctiunile de drept penal  / 19
Sectiunea a 2-a
Masurile de siguranta – sanctiuni de drept penal  / 25
Sectiunea a 3-a
Masurile de siguranta–cadru de reglementaresi caracterizare / 28
Sectiunea a 4–a
Referinte istorice cu privire la masurile de siguranta / 35
Sectiunea a 5–a
Elemente de drept comparat cu privire la masurile de siguranta / 46
Subsectiunea I.5.1.
Confiscarea speciala in dreptul penal francez  / 47
Subsectiunea I.5.2.
Confiscarea speciala in dreptul penal belgian  / 51
Subsectiunea I.5.3.
Confiscarea speciala in dreptul penal italian  / 55
Subsectiunea I.5.4.
Confiscarea speciala in dreptul penal suedez  / 57
Subsectiunea I.5.5.
Confiscarea speciala in dreptul penal german  / 59
Subsectiunea I.5.6.
Confiscarea speciala in dreptul penal spaniol  / 61
Subsectiunea I.5.7.
Confiscarea speciala in dreptul penal sud-african / 62
Subsectiunea I.5.8.
Confiscarea speciala in dreptul penal australian  / 65
Subsectiunea I.5.9.
Confiscarea speciala in dreptul penal rus  / 68
Subsectiunea I.5.10.
Confiscarea speciala in dreptul penal britanic  / 70
Subsectiunea I.5.11.
Confiscarea speciala in dreptul penal olandez  / 71
Subsectiunea I.5.12.
Confiscarea speciala in dreptul penal danez / 73
Subsectiunea I.5.13.
Confiscarea speciala in dreptul penal irlandez  / 74

Capitolul al II-lea
Confiscarea speciala – masura de siguranta

Sectiunea 1
Confiscarea speciala – reglementare si natura juridica / 75
Sectiunea a 2-a
Constitutionalitatea reglementarilor art. 118 C. pen. referitoare la confiscarea speciala / 86
Sectiunea a 3-a
Conditiile generale ale confiscarii speciale / 88
Sectiunea a 4-a
Confiscarea speciala reflectata in instrumente juridice internationale / 94

Capitolul al III-lea
Categoriile de bunuri care pot fi  supuse confiscarii speciale

Sectiunea 1
Consideratii generale / 117
Sectiunea a 2-a
Categorii de bunuri care pot fi supuse in concret confiscarii speciale / 120
Subsectiunea III.2.1.
Bunurile produse prin fapta prevazuta de legea penala / 121
Subsectiunea III.2.2.
Lucrurile care au fost folosite, in orice mod, la savarsirea unei infractiuni  / 125
Subsectiunea III.2.3.
Bunurile produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii unei infractiuni   / 140
Subsectiunea III.2.4.
Bunurile care au fost date pentru a determina savarsirea unei fapte sau pentru a-l rasplati pe faptuitor  / 142
Subsectiunea III.2.5.
Bunurile dobandite prin savarsirea faptei prevazute de legea penala  / 150
Subsectiunea III.2.6.
Bunurile a caror detinere este interzisa de lege  / 160

Capitolul al IV-lea
Alte aspecte referitoare la masura de siguranta a confiscarii speciale

Sectiunea 1
Confiscarea speciala in temeiul unor texte prevazute in Partea speciala a Codului penal sau in legi speciale / 167
Subsectiunea IV.1.1.
Confiscarea speciala in domeniul infractiunilor de coruptie  / 167
Subsectiunea IV.1.2.
Confiscarea speciala in domeniul spalarii banilor  / 169
Subsectiunea IV.1.3.
Confiscarea speciala in domeniul vamal  / 172
Subsectiunea IV.1.4.
Confiscarea speciala in domeniul vanatorii si protectiei fondului cinegetic  / 175
Subsectiunea IV.1.5.
Confiscarea speciala in domeniul silvic  / 176
Subsectiunea IV.1.6.
Confiscarea / speciala / in / domeniul / pescuitului / si pisciculturii  / 178
Subsectiunea IV.1.7.
Confiscarea speciala in cazul traficului ilicit de droguri / 180
Subsectiunea IV.1.8.
Confiscarea speciala in domeniul traficului de fiinte umane  / 183
Sectiunea a 2-a
Delimitari in domeniul confiscarii speciale / 185
Subsectiunea IV.2.1.
Confiscarea speciala si celelalte masuri de siguranta / 185
Subsectiunea IV.2.2.
Confiscarea speciala si confiscarea averii  / 186
Subsectiunea IV.2.3.
Confiscarea speciala si confiscarea contraventionala / 189
Subsectiunea IV.2.4.
Confiscarea speciala si pedepsele complementare  / 192
Sectiunea a 3-a
Aspecte procesual penale / 193
Subsectiunea IV.3.1.
Luarea masurii de siguranta a confiscarii speciale  / 193
Subsectiunea IV.3.2.
Punerea in executare a masurii de siguranta a confiscarii speciale  / 196
Sectiunea a 4-a
Confiscarea speciala in Legea nr. 286/2009, Noul Cod penal al Romaniei  / 196

Concluzii si propuneri  / 203

Bibliografie generala  /  207

CUVANT INAINTE

Cu privire la lucrarea „Confiscarea speciala”, elaborata de catre Monica Pocora se poate aprecia ca reprezinta o cercetare deosebit de valoroasa care are in centrul atentiei o problema foarte sensibila si care are implicatii serioase asupra domeniului ocrotirii drepturilor fundamentale ale omului. Este vorba despre confiscarea bunurilor care, intr-un fel sau altul sunt legate de comiterea unei infractiuni sau doar a unei fapte prevazute de legea penala, dupa caz.

Remarcam inca de la inceput faptul ca abordarea pe care autoarea a ales-o este una de mare actualitate, deoarece luarea unor astfel de masuri pentru a preveni repetarea comportamentului infractional este recomandata de foarte multe instrumente juridice internationale la care si Romania este parte. De altfel, aceste reglementari sunt prezentate pe larg in lucrarea elaborata, un accent deosebit fiind observat, asa cum este si firesc in ceea ce priveste reflectarea masurii in dreptul Uniunii Europene. In acest fel, cercetarea monografica pe care o propune autoarea dobandeste un plus de valoare, oferind reperele fundamentale ale temei pe care o abordeaza.

Pentru a conferi echilibru lucrarii, se procedeaza la o necesara introducere in tema prin prezentarea unor concepte foarte importante pentru intelegerea contextului general al masurilor de siguranta, intre care Codul nostru penal in vigoare din 1969 situeaza confiscarea speciala. Intre conceptele definite si recunoscute a avea relevanta deosebita sunt cele de sanctiune penala si sanctiune de drept penal. In egala masura, se face si o privire succinta asupra procesului evolutiv parcurs de institutia masurilor de siguranta in ceea ce priveste reflectarea lor in legislatiile moderne din Europa si din tara noastra. O astfel de incursiune este de natura ca faciliteze intelegerea cadrului general de reglementare, dar si a mecanismelor si principiilor care se verifica in domeniul de interes.

Remarcam in mod special sectiunea rezervata elementelor de drept comparat, deoarece confera un plus de valoare lucrarii de fata. Este interesant ca autoarea a adus in atentie elemente reflectate in legislatia unor state care in mod frecvent apar in lucrari de acest nivel, dar si elemente din legislatia din Australiei in cadrul careia subliniaza in mod deosebit modul in care este reglementata confiscarea ca procedura civila.

In completarea cercetarii derulate, se realizeaza particularizarea discursului cu privire la confiscarea speciala – ca masura de siguranta. O remarca deosebita facem si in legatura cu sectiunea rezervata cercetarii constitutionalitatii prevederilor referitoare la reglementarea confiscarii speciale in Codul penal in vigoare. In cadrul sau este lamurita chestiunea pozitionarii dispozitiei penale in contradictie cu Legea Fundamentala, raspunsul fiind unul negativ. Este important de observat faptul ca autoarea propune chiar modificarea Constitutiei, in scopul asigurarii unei eficacitati depline a prevederii din Codul penal referitoare la masura de siguranta a confiscarii speciale.

In capitol distinct in cadrul lucrarii, se procedeaza si la cercetarea monografica a categoriilor de bunuri care pot fi supuse confiscarii speciale in conformitate cu Codul penal in vigoare din 1969. Remarcam cu aceasta ocazie faptul ca autoarea a dovedit un spirit analitic si de sinteza deosebite prin aceea ca a propus o sistematizare riguroasa si echilibrata a chestiunilor teoretice si de practica judiciara. Mai mult decat atat, modul in care a analizat aceste chestiuni demonstreaza faptul ca, in baza unei documentari riguroase, s-a putut realiza o buna si corecta cunoastere a domeniului cercetat. Afirmam aceasta deoarece in sectiunile capitolului de fata pot fi regasite cele mai controversate probleme pe care fiecare categorie in parte le ocazioneaza. Mai mult decat atat, autoarea isi exprima si puncte de vedere pertinente in ceea ce priveste unele dintre elementele supuse controverselor, pe care le sustine cu argumente de practica judiciara recenta. Aceasta imprejurare ancoreaza intr-o maniera profunda lucrarea in realitatile obiective, conferindu-i caracteristica actualitatii.

In lucrarea sa autoarea a ales sa includa unele punctari care nu fac altceva decat sa completeze analiza derulata pana in acest moment. In mod deosebit, subliniem modul in care este reflectat in teza cadrul de reglementare in ceea ce priveste confiscarea speciala stabilita prin norme regasite in legislatia speciala. Sunt aduse in atentie norme cu acest specific care sunt consacrate in domenii ca: traficul de persoane, coruptia, silvicultura, protectia fondului cinegetic si a celui piscicol, etc. De asemenea, interesant ni se pare si modul in care autoarea analizeaza comparativ reglementarea actuala din domeniul confiscarii speciale si cea din Legea nr. 286/2009 care va deveni Noul cod penal al Romaniei.

In finalul tezei, autoarea a formulat si unele propuneri de lege ferenda care demonstreaza ca domeniul de investigat este foarte bine cunoscut. Spre exemplu, profitand de privirea de ansamblu creata prin cercetarea derulata, autoarea propune ca de fiecare data cand un act normativ cuprinde prevederi referitoare la confiscare, sa se precizeze si care este natura juridica a masurii pe care o instituie. Aceasta deoarece in caz contrar, riscul de confuzie este unul semnificativ, exemplificarea vizand prevederile O.U.G. nr. 23/2008.

Din observatiile facute anterior rezulta cu claritate ca lucrarea de fata reprezinta o monografie valoroasa care completeaza peisajul doctrinar romanesc si care beneficiaza de un discurs coerent si echilibrat structurat, de un stil elaborat si de o documentare riguroasa, subliniata si de lista bibliografica ce o insoteste.
Prof. univ. dr. ALEXANDRU BOROI

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!