Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Concursul aparent de norme penale. Volumul II. Sfera si principiile de aplicare - Ionut Borlan
![Concursul aparent de norme penale. Volumul II. Sfera si principiile de aplicare - Ionut Borlan [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/concursul-aparent-de-norme-penale-volumul-ii-sfera-si-principiile-de-aplicare-ionut-borlan-440141.webp "Concursul aparent de norme penale. Volumul II. Sfera si principiile de aplicare - Ionut Borlan [1]")
Editura: Universul Juridic
Autor: Ionut Borlan
Pagini: 800
Anul publicării: 2026
ISBN: 978-606-39-1881-0
Cod Produs:
9786063918810
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Review-uri (0)
Volumul II al lucrarii Concursul aparent de norme penale, denumit Sfera si principiile de aplicare, isi gaseste locul in completarea analizei reflectate in cuprinsul volumului anterior, prin depasirea implicatiilor teoretice si surprinderea modalitatilor practice de aplicare a unei teorii care are menirea de a desface „nodul gordian” al dreptului penal substantial.
In lipsa unei reglementari exprese a teoriei, sfera ei de aplicare si modalitatea de solutionare a concursului aparent au fost intotdeauna caracterizate de diversitate, dobandind de-a lungul timpului diferite intelesuri si modalitati de aplicare. De aceea, in incercarea de a oferi unitate in diversitate au fost imbinate cele mai importante doua sisteme utilizate distinct in doctrina penala si practica judiciara de drept comparat: formele de clasificare a concursului de calificari, in cadrul carora au fost incluse relatiile dintre normele penale ce pot fi subsumate calificarilor alternative, incompatibile, redundante, echivalente si, cu titlu de noutate, graduale, ce pun in valoare sfera de aplicare a concursului aparent, precum si principiile de solutionare a concursului de calificari, care permit examinarea relatiei dintre norme si identificarea normei penale prevalente prin prisma specialitatii, subsidiaritatii, absorbtiei si alternativitatii.
Dupa unele incercari de a ramane tributari modalitatii de solutionare a concursului aparent care apare in mod frecvent in literatura de specialitate a altor state, un asemenea demers si-a dovedit rapid limitele, intrucat nici teoriile ori domeniile de aplicare ale principiilor in maniera dezvoltata in literatura straina nu sunt lipsite de provocari din perspectiva mentinerii caracterului unitar al teoriei.
Prin urmare, in incercarea de a unifica aplicarea concursului aparent de norme penale au fost dezvoltate noi forme de clasificare a concursului de calificari si au fost examinate in mod exhaustiv principiile specialitatii, subsidiaritatii si absorbtiei, alaturi de promovarea ideilor de „resuscitare” a principiului alternativitatii, cu accent asupra delimitarii domeniilor acestora de aplicare si stabilirii ordinii de prioritate. Elementele de originalitate nu s-au rezumat la crearea unei noi forme de clasificare a concursului de calificari si integrarea acestor forme alaturi de principiile de solutionare, intrucat in cadrul calificarilor incompatibile, care in doctrina franceza beneficiaza de o definitie sumara, a fost inclusa teoria pe care autorii germani au dezvoltat-o sub denumirea actele anterioare si ulterioare sanctionate implicit.
Din perspectiva domeniului de aplicare al principiului specialitatii a fost urmata distinctia realizata in doctrina germana intre infractiunile calificate si infractiunile privilegiate, iar pentru a facilita intelegerea constructiei specialitatii, distinctia realizata in doctrina italiana intre specialitatea printr-un element specific si specialitatea printr-un element aditional si-a dovedit utilitatea.
In cazul principiului subsidiaritatii, examinat prin referire la cele doua forme obisnuite, formala (expresa) si materiala (tacita), domeniul sau de aplicare a fost redefinit fata de constructia obisnuita regasita in literatura straina, ce corespunde mai degraba absorbtiei naturale. Pentru subsidiaritatea formala a fost urmata distinctia realizata in doctrina italiana intre subsidiaritatea determinata, nedeterminata si relativ determinata, identificandu-se insa noi modalitati de exprimare a clauzei de subsidiaritate.
Cercetarea stiintifica si incercarea de identificare a unei teorii unitare de aplicare a principiului absorbtiei nu au fost lipsite de provocari, intrucat absorbtia naturala nu beneficiaza de o constructie juridica solida, astfel ca, desi au fost identificate criterii obiective pentru solutionarea conflictului, au fost mentinute si unele criterii subiective ce ofera portia corespunzatoare de echilibru pentru intelegerea si aplicarea echitabila a normelor penale in materia absorbtiei naturale.
Ultimul si cel mai controversat principiu, al alternativitatii, a fost promovat prin sublinierea utilitatii sale in cadrul a doua domenii de aplicare, dintre care unul principal, iar celalalt subsidiar, in masura in care celelalte trei principii se dovedesc a fi insuficiente, in pofida tendintelor contemporane de renuntare la aplicarea acestuia.
Nu in ultimul rand, au fost identificate cu titlu de noutate si incompatibilitatile si norma penala prevalenta in cadrul relatiilor dintre normele integratoare ori intre acestea si normele de incriminare, inclusiv din perspectiva participatiei penale.
Informatii conformitate produs
In lipsa unei reglementari exprese a teoriei, sfera ei de aplicare si modalitatea de solutionare a concursului aparent au fost intotdeauna caracterizate de diversitate, dobandind de-a lungul timpului diferite intelesuri si modalitati de aplicare. De aceea, in incercarea de a oferi unitate in diversitate au fost imbinate cele mai importante doua sisteme utilizate distinct in doctrina penala si practica judiciara de drept comparat: formele de clasificare a concursului de calificari, in cadrul carora au fost incluse relatiile dintre normele penale ce pot fi subsumate calificarilor alternative, incompatibile, redundante, echivalente si, cu titlu de noutate, graduale, ce pun in valoare sfera de aplicare a concursului aparent, precum si principiile de solutionare a concursului de calificari, care permit examinarea relatiei dintre norme si identificarea normei penale prevalente prin prisma specialitatii, subsidiaritatii, absorbtiei si alternativitatii.
Dupa unele incercari de a ramane tributari modalitatii de solutionare a concursului aparent care apare in mod frecvent in literatura de specialitate a altor state, un asemenea demers si-a dovedit rapid limitele, intrucat nici teoriile ori domeniile de aplicare ale principiilor in maniera dezvoltata in literatura straina nu sunt lipsite de provocari din perspectiva mentinerii caracterului unitar al teoriei.
Prin urmare, in incercarea de a unifica aplicarea concursului aparent de norme penale au fost dezvoltate noi forme de clasificare a concursului de calificari si au fost examinate in mod exhaustiv principiile specialitatii, subsidiaritatii si absorbtiei, alaturi de promovarea ideilor de „resuscitare” a principiului alternativitatii, cu accent asupra delimitarii domeniilor acestora de aplicare si stabilirii ordinii de prioritate. Elementele de originalitate nu s-au rezumat la crearea unei noi forme de clasificare a concursului de calificari si integrarea acestor forme alaturi de principiile de solutionare, intrucat in cadrul calificarilor incompatibile, care in doctrina franceza beneficiaza de o definitie sumara, a fost inclusa teoria pe care autorii germani au dezvoltat-o sub denumirea actele anterioare si ulterioare sanctionate implicit.
Din perspectiva domeniului de aplicare al principiului specialitatii a fost urmata distinctia realizata in doctrina germana intre infractiunile calificate si infractiunile privilegiate, iar pentru a facilita intelegerea constructiei specialitatii, distinctia realizata in doctrina italiana intre specialitatea printr-un element specific si specialitatea printr-un element aditional si-a dovedit utilitatea.
In cazul principiului subsidiaritatii, examinat prin referire la cele doua forme obisnuite, formala (expresa) si materiala (tacita), domeniul sau de aplicare a fost redefinit fata de constructia obisnuita regasita in literatura straina, ce corespunde mai degraba absorbtiei naturale. Pentru subsidiaritatea formala a fost urmata distinctia realizata in doctrina italiana intre subsidiaritatea determinata, nedeterminata si relativ determinata, identificandu-se insa noi modalitati de exprimare a clauzei de subsidiaritate.
Cercetarea stiintifica si incercarea de identificare a unei teorii unitare de aplicare a principiului absorbtiei nu au fost lipsite de provocari, intrucat absorbtia naturala nu beneficiaza de o constructie juridica solida, astfel ca, desi au fost identificate criterii obiective pentru solutionarea conflictului, au fost mentinute si unele criterii subiective ce ofera portia corespunzatoare de echilibru pentru intelegerea si aplicarea echitabila a normelor penale in materia absorbtiei naturale.
Ultimul si cel mai controversat principiu, al alternativitatii, a fost promovat prin sublinierea utilitatii sale in cadrul a doua domenii de aplicare, dintre care unul principal, iar celalalt subsidiar, in masura in care celelalte trei principii se dovedesc a fi insuficiente, in pofida tendintelor contemporane de renuntare la aplicarea acestuia.
Nu in ultimul rand, au fost identificate cu titlu de noutate si incompatibilitatile si norma penala prevalenta in cadrul relatiilor dintre normele integratoare ori intre acestea si normele de incriminare, inclusiv din perspectiva participatiei penale.
-
Concursul aparent de norme penale. Volumul II. Sfera si principiile de aplicare - Ionut Borlan
Descarcă
Educatie si formare: studii universitare de doctorat in Stiinte penale, Facultatea de Drept, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (2017-2024); studii universitare de masterat in Stiinte penale, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucuresti (2014-2015); studii universitare de licenta, Facultatea de Drept, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca (2009-2013).
Experienta profesionala: cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, disciplina Drept penal – partea generala (octombrie 2021-prezent); judecator, Curtea de Apel Cluj – Sectia penala si pentru cauze cu minori (martie 2025-prezent); judecator, Tribunalul Cluj – Sectia penala (mai 2023-februarie 2025; presedinte sectie penala: ianuarie 2024-februarie 2025); judecator, Judecatoria Cluj-Napoca – Sectia penala (ianuarie 2017-aprilie 2023; presedinte sectie penala: octombrie 2021-aprilie 2023); judecator stagiar, Judecatoria Dej (iulie 2015-ianuarie 2017); auditor de justitie, Institutul National al Magistraturii (octombrie 2013-iunie 2015).
Activitate de cercetare stiintifica. Carti: Amanarea aplicarii pedepsei in teoria si practica dreptului penal, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2017. Articole: Limitele de aplicare a dezincriminarii in cazul formei continuate a infractiunii de contrabanda asimilata, in Caiete de Drept Penal nr. 3/2023; Teoria identitatii actului material („same physical act doctrine”) in jurisprudenta statului american Illinois, in Acta Universitatis Sapientiae, Legal Studies, Special Issue, 2023; Contestatia privind durata procesului penal, in Caiete de Drept Penal nr. 3/2022; Principiul double jeopardy in jurisprudenta penala a Curtii Supreme a Statelor Unite ale Americii, in Caiete de Drept penal nr. 3/2021; Marturia mincinoasa si favorizarea faptuitorului: specialitate unilaterala sau bilaterala?, in Penalmente Relevant nr. 1/2021; Confirmarea actelor si masurilor procesuale penale, in E.Gh. Crisan, H. Kadar, Probleme de drept aparute in legislatia, doctrina si jurisprudenta penala ulterior reformei legislative din 2014, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2019; Recunoasterea hotararilor judecatoresti si a deciziilor de probatiune straine in vederea supravegherii masurilor de probatiune si a sanctiunilor alternative in Romania, in E.Gh. Crisan, H. Kadar, Cooperarea judiciara internationala in materie penala, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2018; Interzicerea exercitarii unor drepturi exclusiv prin hotararea de revocare a amanarii aplicarii pedepsei. Nelegalitate, in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 6/2016; Consideratii privind constituirea ca parte civila in noul proces penal, in revista Penalmente Relevant nr. 1/2016; Pozitia procesuala a societatii de asigurare in noul proces penal. Natura juridica a raspunderii civile a acesteia. Efectele intrarii in vigoare a Codului de procedura penala asupra Deciziei nr. I/2005 pronuntata in recurs in interesul legii, in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 6/2015; Procedura audierii anticipate: abordarea conventionala a unui transplant de procedura adversiala intr-un sistem continental, in Caiete de Drept Penal nr. 1/2015; Despre compatibilitatea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi cu detentiunea pe viata in noul Cod penal, in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 6/2014; Amanarea aplicarii pedepsei si suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere: cateva diferente notabile din perspectiva noului Cod penal”, in Dreptul nr. 9/2014; Amanarea aplicarii pedepsei in dreptul penal roman, in Caiete de Drept Penal nr. 1/2014; Problema reiterarii actelor de executare specifice infractiunilor cu rezultat indivizibil. Unitate sau pluralitate de infractiuni?, in Caiete de Drept Penal nr. 3/2013; Exigentele coautoratului la infractiunile praeterintentionate, in Dreptul nr. 8/2013 (in colaborare cu Ovidiu Borlan); Individualizarea judiciara a aplicarii pedepselor – consecinta intrarii in vigoare a noului Cod penal, in Caiete de Drept Penal nr. 1/2013; Critica teoriei actelor indispensabile in materia participatiei penale, in Studia Universitatis Babes-Bolyai nr. 1/2013; Reflectii asupra infractiunilor prevazute de alin. (1) si (2) ale art. 92 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, in Studia Universitatis Babes-Bolyai nr. 3/2012; Cu privire la anterioritatea faptei de omor pretinsa de art. 176 lit. c) din Codul penal – acceptiune materiala sau juridica?, in Caiete de Drept Penal nr. 2/2012; Contopirea pedepselor intr-un caz particular de recidiva postcondamnatorie din perspectiva actualului si noului Cod penal, in Caiete de Drept Penal nr. 4/2011.
Experienta profesionala: cadru didactic asociat, Facultatea de Drept, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, disciplina Drept penal – partea generala (octombrie 2021-prezent); judecator, Curtea de Apel Cluj – Sectia penala si pentru cauze cu minori (martie 2025-prezent); judecator, Tribunalul Cluj – Sectia penala (mai 2023-februarie 2025; presedinte sectie penala: ianuarie 2024-februarie 2025); judecator, Judecatoria Cluj-Napoca – Sectia penala (ianuarie 2017-aprilie 2023; presedinte sectie penala: octombrie 2021-aprilie 2023); judecator stagiar, Judecatoria Dej (iulie 2015-ianuarie 2017); auditor de justitie, Institutul National al Magistraturii (octombrie 2013-iunie 2015).
Activitate de cercetare stiintifica. Carti: Amanarea aplicarii pedepsei in teoria si practica dreptului penal, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2017. Articole: Limitele de aplicare a dezincriminarii in cazul formei continuate a infractiunii de contrabanda asimilata, in Caiete de Drept Penal nr. 3/2023; Teoria identitatii actului material („same physical act doctrine”) in jurisprudenta statului american Illinois, in Acta Universitatis Sapientiae, Legal Studies, Special Issue, 2023; Contestatia privind durata procesului penal, in Caiete de Drept Penal nr. 3/2022; Principiul double jeopardy in jurisprudenta penala a Curtii Supreme a Statelor Unite ale Americii, in Caiete de Drept penal nr. 3/2021; Marturia mincinoasa si favorizarea faptuitorului: specialitate unilaterala sau bilaterala?, in Penalmente Relevant nr. 1/2021; Confirmarea actelor si masurilor procesuale penale, in E.Gh. Crisan, H. Kadar, Probleme de drept aparute in legislatia, doctrina si jurisprudenta penala ulterior reformei legislative din 2014, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2019; Recunoasterea hotararilor judecatoresti si a deciziilor de probatiune straine in vederea supravegherii masurilor de probatiune si a sanctiunilor alternative in Romania, in E.Gh. Crisan, H. Kadar, Cooperarea judiciara internationala in materie penala, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2018; Interzicerea exercitarii unor drepturi exclusiv prin hotararea de revocare a amanarii aplicarii pedepsei. Nelegalitate, in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 6/2016; Consideratii privind constituirea ca parte civila in noul proces penal, in revista Penalmente Relevant nr. 1/2016; Pozitia procesuala a societatii de asigurare in noul proces penal. Natura juridica a raspunderii civile a acesteia. Efectele intrarii in vigoare a Codului de procedura penala asupra Deciziei nr. I/2005 pronuntata in recurs in interesul legii, in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 6/2015; Procedura audierii anticipate: abordarea conventionala a unui transplant de procedura adversiala intr-un sistem continental, in Caiete de Drept Penal nr. 1/2015; Despre compatibilitatea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi cu detentiunea pe viata in noul Cod penal, in Revista Romana de Jurisprudenta nr. 6/2014; Amanarea aplicarii pedepsei si suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere: cateva diferente notabile din perspectiva noului Cod penal”, in Dreptul nr. 9/2014; Amanarea aplicarii pedepsei in dreptul penal roman, in Caiete de Drept Penal nr. 1/2014; Problema reiterarii actelor de executare specifice infractiunilor cu rezultat indivizibil. Unitate sau pluralitate de infractiuni?, in Caiete de Drept Penal nr. 3/2013; Exigentele coautoratului la infractiunile praeterintentionate, in Dreptul nr. 8/2013 (in colaborare cu Ovidiu Borlan); Individualizarea judiciara a aplicarii pedepselor – consecinta intrarii in vigoare a noului Cod penal, in Caiete de Drept Penal nr. 1/2013; Critica teoriei actelor indispensabile in materia participatiei penale, in Studia Universitatis Babes-Bolyai nr. 1/2013; Reflectii asupra infractiunilor prevazute de alin. (1) si (2) ale art. 92 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, in Studia Universitatis Babes-Bolyai nr. 3/2012; Cu privire la anterioritatea faptei de omor pretinsa de art. 176 lit. c) din Codul penal – acceptiune materiala sau juridica?, in Caiete de Drept Penal nr. 2/2012; Contopirea pedepselor intr-un caz particular de recidiva postcondamnatorie din perspectiva actualului si noului Cod penal, in Caiete de Drept Penal nr. 4/2011.
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Tratatele Uniunii Europene Mai 2025. Editie spiralata
Drept privat roman - Editie revazuta si adaugita - Emil Molcut
