Creativitatea reprezinta una dintre cele mai complexe si mai fascinante trasaturi ale fiintei umane. Definirea sa continua sa fie o provocare, data fiind natura sa multidimensionala si subtila. In context actual, adaptarea superioara sau functionala la mediul glo-bal, complex si imprevizibil, marcat tehnologic, implica un aport de creativitate semnificativ, care devine atribut al modului de a fi in lume si al experimentarii multidimensionale a vietii. In cadru profesional, creativitatea reprezinta termen cotidian discursiv si operational in domenii diverse, instrument si resursa pentru a genera idei, a concretiza actiuni si proiecte, a adauga plus valoare activitatilor profesionale. In spatiul public virtual sau real, creativitatea se profileaza, efervescent, ca tema de interes in sfera industriilor comunicarii (jurnalism, relatii publice, publicitate, marketing, consultanta etc), cu referinte frecvente in texte, discursuri, seminare, carti, articole, cursuri, proiecte, campanii de comunicare, comunicare mediatica in diverse formate. Noul context tehnologic aduce noi provocari (IA), aducand noi valente in definirea (deja) multidimensionala a creativitatii. Totusi, familiaritatea cotidiana cu conceptul creativitatii nu presupune simplitate, dimpotriva, situeaza discutia pe un teritoriu dinamic, cu multiple oportunitati de explorare care, dincolo de conventia exercitiului intelectual, au potential sa genereze raspunsuri si abordari practice.
Lucrarea de fata isi propune sa fie ghid in delimitarea teoretica a creativitatii, facilitand in plus accesul la viziunile asupra creativitatii ale unor specialisti in comunicare cu experienta relevanta in domeniu, pentru care creativitatea nu este o simpla notiunine, ci o prezenta vie, constanta in viata profesionala. Sinteza celor mai importante idei si directii teoretice de pe terenul creativitatii furnizeaza un cadru de referinta minimum necesar pentru aspecte-le centrale ale conceptului si imaginea de ansamblu asupra acestuia. Abordarea creativitatii aplicate (constientizare, rationalizare, descriere etc) este pusa in primul rand in relatie cu ideile, actiuni-le, comportamentele profesionale etc aducand beneficii motivationale printr-un orizont informational si valoric consolidat (evaluat, clarificat), relevant (performante profesionale de varf), validat pragmatic-executiv (produse si servicii de comunicare, piata).
Informatii conformitate produs
Madalina Balasescu
Este conferentiar universitar in cadrul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii din Bucuresti, doctor in sociologie, cu dubla licentiere (Jurnalism, Psihologie) si formare de psihoterapeut integrativ. Are o experienta neintrerupta de peste 25 de ani in campul academic al comunicarii, de cand este titular in cadrul facultatii, completata de participarea la diverse actiuni si proiecte din sfera comunicarii publice si profesionale. A explorat campul comunicarii din multiple perspective: profesionala, stiintifica, psiho-sociala, institutionala etc cu rezultate concretizate in carti si capitole de carti, prezentari la conferinte nationale si internationale, articole stiintifice, proiecte internationale, cursuri. Ca formator in comunicare, a conceput si predat de-a lungul carierei, la nivel de licenta si masterat, numeroase cursuri, seminare si laboratoare de: televiziune, sistem mass-media, tehnici de redactare, genurile presei scrise, psihologia publicitatii, strategii de comunicare. In prezent, preda cursurile: Introducere in Sistemul Mass-Media, Productie de televiziune, Cultura televiziunii in context digital, Psihologia publicitatii. Specializarile sale sunt in: managementul productiei de televiziune (2001, Cox Center & University of Georgia, SUA), cercetarea mass-media (2009, Scoala de Vara CEU, Budapesta) la care se adauga alte formari si training-uri in: dictie, teatru, multimedia, dezvoltare personala, egalitate de gen. Este autoarea cartilor: Manual de productie de televiziune (2003), primul manual de treleviziune din Romania, citat in numeroase bibliografii de licenta si cursuri universitare, reeditat in 2015; Mass-media: reprezentari sociale si stereotipuri. Societate, democratie, rol social (2013); Televiziunea in Estul Salbatic: 30 de ani in 10 dialoguri (2021). In anii 1990, a fost reporter de stiri la Departamentul Stiri-Informatii al Tele 7 abc. Intre 1998-2008, a predat la Facultatea de Jurnalism a Universitatii Media (MediaPro Group). In perioada 2007-2008 a fost expert de comunicare la Directia Programe Internationale a Institutului Bancar Roman. Nascuta in satul morometilor, sub influenta consateanului Marin Preda, marele scriitor roman, preocuparea pentru scris si tehnici de comunicare creativa a fost constanta, manifestandu-se prin preocupari literare (premiul I la nivel de judet la Olimpiada de limba romana in gimnaziu) si diverse activitati profesionale (conceperea de cursuri si seminare de tehnici de redactare, redactarea de manuale si carti de specialitate, conceperea de subiecte de Creativitate si expresivitate la examenele de admitere organizate in facultate). De asemenea, interesul pentru problematica creativitatii s-a concretizat prin lucrarea de licenta, specializarea Psihologie, cu titlul Creativitatea in mediul profesiilor comunicarii. Studiu asupra unui grup de studenti la jurnalism si, indirect, in cadrul lucrarii de disertatie, specializarea Psihoterapie integrativa, Emotii si comunicare in psihoterapia integrativa. Studiu de caz: Lucrul cu corpul, in care s-a evidentiat valenta creativitatii in cadrul proceselor psihice fundamentale.
Maria-Cristina Dobrin
Este absolventa a Facultatii de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti si a programului de master in Comunicare si Resurse Umane din cadrul Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii. Imbinand pasiunea pentru literatura si cultura cu interesul pentru oameni si dinamica organizatiilor, a construit un parcurs academic si profesional aflat la intersectia dintre arta, comunicare si resurse umane.
Lucrarea de disertatie cu titlul Rolul creativitatii in dezvoltarea organizationala reflecta preocuparea constanta pentru modul in care imaginatia si inovatia pot contribui la adaptabilitatea si progresul mediului profesional contemporan. Acesta a fost si punctul de plecare al colaborarii la redactarea volumului de fata, care aprofundeaza tema creativitatii dintr-o perspectiva teoretica si aplicata.
Experienta sa include activitatea in domeniul resurselor umane, in cadrul unei agentii de recrutare, unde a invatat sa recunoasca si sa valorifice potentialul oamenilor. In paralel, si-a cultivat spiritul antreprenorial in cadrul unei companii dedicata distributiei de sucuri naturale, proiect in care a imbinat fericit creativitatea cu responsabilitatea manageriala.
Arta, in toate formele ei, literatura, muzica, arte plastice, ramane o constanta in viata sa, o sursa de inspiratie si de echilibru. Pasiunea pentru literatura a fost cea care a orientat-o, de altfel, catre studiile universitare, iar aceasta legatura profunda cu universul artistic continua sa ii hraneasca imaginatia si dorinta de explorare.
Creativitatea este, pentru ea, o forma de echilibru intre experientele traite si curiozitatea neintrerupta de a descoperi perspective noi. Ea se regaseste atat in scris si in lectura, cat si in felul in care alege sa inteleaga oamenii, sa construiasca proiecte sau sa priveasca lumea artistica. Eclectica prin natura sa, aceasta creativitate se naste din intalnirea dintre literatura si comunicare, dintre sensibilitate si rigoare, dintre dimensiunea artistica si cea profesionala, devenind un fir conducator in tot ceea ce face.