Lucrarea propune o interpretare a operei lui Constantin Radulescu Motru dupa o „tehnica” dominanta astazi, fireasca data fiind situatia noastra culturala: interpretarea reconstructiei filosofice din perspectiva unui concept, a unei idei sau conceptii etc. semnificative intr-un spatiu mai larg, cel al filosofiei europene („universale”, s-ar putea spune), pentru a fi pusa in evidenta pozitia filosofiei interpretate in orizontul filosofiei actuale. Intr-un fel, cartea de fata este proiectata dupa aceasta tehnica, ceea ce ii aduce un spor in a oferi un material de cercetare pentru cei care se ocupa si se vor ocupa de filosofia lui C. Radulescu-Motru si de problema modelelor filosofice de reconstructie a umanului. Multe dintre temele demersului au fost revizuite intre timp. Ele au fost regandite, reasezate in topos-uri filosofice noi, recumpanite in privinta sensurilor proprii, chiar reformulate in contexte care se afla la o anumita distanta fata de orizontul stabilit, pentru ele, de editia intai a cartii. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaste insa in noua editie.
Editia a III-a a fost revizuita si adaugita astfel:
– a fost refacuta bibliografia, introducand editii noi ale operelor lui Constantin Radulescu-Motru si ale traducerilor in limba romana ale operelor lui Immanuel Kant;
– au fost adaugate noi note de subsol si completate unele dintre cele vechi;
– au fost reformulate unele enunturi ale rezumatului;
– au fost operate minime modificari in textul principal, in cele mai multe cazuri, indreptandu-se anumite greseli de tehnoredactare scapate din vedere in editiile anterioare.
Nu au fost schimbate: spatiul tematic, stilistica interpretarii, accentul atitudinal al discursului, modelul de filosofare.
Informatii conformitate produs
Viorel Cernica (n. 1957) este un filosof roman, profesor de filosofie, cercetator afiliat al Academiei Romane, eseist si poet.
Intre anii 1981 si 1985 a urmat studii de filosofie la Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea din Bucuresti, incheiate in iunie 1985 cu lucrarea Directii de abordare a problematicii silogistice. Contributii romanesti in silogistica.
In 1994 a inceput studiile doctorale de filosofie la Academia Romana, Institutul de Filosofie, finalizate in aprilie 1999 cu teza de doctorat Personalismul energetic si proiectul antropologic kantian.
In anul 1994 a devenit cercetator la Academia Romana, Institutul de Filosofie si Psihologie „C. Radulescu-Motru”, iar in 2007 a ajuns conferentiar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti.
In 2015 a devenit conducator de doctorate in domeniul filosofiei, cu teza History of Philosophy, Phenomenology of Judgment, Hermeneutics of Culture: Concepts, Methodologies, Applications.
In prezent este profesor universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti si profesor asociat la Universitatea Politehnica din Bucuresti.
Pentru Kant,intrucat ne sunt date in experienta efectele libertatii, iar aceasta este neconditionata, omul, ca posesor al libertatii, este el insusi neconditionat, este scop al existentei lumii.