Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
Despre zvonuri si taina - Stefan I. Nenitescu
![Despre zvonuri si taina - Stefan I. Nenitescu [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/despre-zvonuri-si-taina-stefan-i-nenitescu-607484.jpg "Despre zvonuri si taina - Stefan I. Nenitescu [1]")
Editura: Paideia
Autor: Stefan I. Nenitescu
Pagini: 244
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-748-930-9
Cod Produs:
9786067489309
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Autori
- Review-uri (0)
Dar intamplarea e intamplare, o stie, chiar daca a uitat de unde ; o fi fost la Studion sau la alta manastire, atonita sau nu, poate si pe vreun drum, la un han, intr-o crasma ; oamenii povestesc de toate in calatorie, si bune si rele, stiu ca n-au sa se mai intalneasca niciodata cu cine-i asculta si-si dau drum la gura ca la curea burduhosi de vorba, tinerete si batranete la fel chef si mai si canta. Ba i-a si cantat si tare i-a placut, de mai multe ori, cum i-a cerut el sa cante, si ce frumos, Doamne, ce frumos, a invatat si a cantat si el ; impreuna, cu cine ? - nu mai stie ; unde ? - nu mai stie, dar cantarea, aceea, ia s-o mai incerce ! Si se lumina, si nu se mai gandi la altceva, o stie, o aude, n-a mai cantat-o de nu mai stie cand, si tusi.
Irmos ori axion?
Ca sa nu se sperie cantarea aceea, nu-i dadu inca drumu’ glasului, isi pazi cu mana ochii si cauta la culmi. Fasii alburii se desirau din pamant, un fel de glasuri si ele, si se intindeau tot mai subtiri destramari infragezite cu o abureala de coloare, plutitoare neguri pornite a fi poate nor, insa parca nehotarate; oricum, pornire inamorata asteptarii, fiindca tocmai [fusese] primita dezmierdarea taios de purelor calde raze. O simtea, nu caldura, ci alunecarea lor in sus. Tarate oarecum, ceea ce le aduna fiindu-le ca o chemare, pe masura ce se ridicau, ridicarea li se facea risipire, si pentru ca semanau a greutate care ca greutate s-ar tagadui, sau a zbor care si-ar cauta atingeri cu beznele taranei si chiar inradacinari, negurile, punte lorusi de dor, ca dorul siesi dorit, se naluceau frumusete azuriu realizata pieirii. Desavarsirea aceasta avea ceva in sine exaltant. Isi drese glasul mai cu hotarare. Simtea ziua, simtea primavara pe maini, dar condacul nu-i iesea din minte.
Informatii conformitate produs
Irmos ori axion?
Ca sa nu se sperie cantarea aceea, nu-i dadu inca drumu’ glasului, isi pazi cu mana ochii si cauta la culmi. Fasii alburii se desirau din pamant, un fel de glasuri si ele, si se intindeau tot mai subtiri destramari infragezite cu o abureala de coloare, plutitoare neguri pornite a fi poate nor, insa parca nehotarate; oricum, pornire inamorata asteptarii, fiindca tocmai [fusese] primita dezmierdarea taios de purelor calde raze. O simtea, nu caldura, ci alunecarea lor in sus. Tarate oarecum, ceea ce le aduna fiindu-le ca o chemare, pe masura ce se ridicau, ridicarea li se facea risipire, si pentru ca semanau a greutate care ca greutate s-ar tagadui, sau a zbor care si-ar cauta atingeri cu beznele taranei si chiar inradacinari, negurile, punte lorusi de dor, ca dorul siesi dorit, se naluceau frumusete azuriu realizata pieirii. Desavarsirea aceasta avea ceva in sine exaltant. Isi drese glasul mai cu hotarare. Simtea ziua, simtea primavara pe maini, dar condacul nu-i iesea din minte.
Stefan I. Nenitescu (8 oct 1897 - 3oct 1979)
Studii:
Clasele primare: I-III, liceul Gh. Lazar, Bucuresti.
Clasele gimnaziale: din clasa a IV-a la gimnaziul francez „Fr. Wilhelm” din Berlin, unde a fost coleg de banca cu T. Vianu.
Studii universitare: 1919-1921 a studiat filozofia la Universitatea Sapienza, in Roma, cu profesorii Ernesto Bonaiuti, Giovanni Gentile si Adolfo Venturi. In 1920, la Roma, l-a cunoscut pe pictorul Sabin Popp.
1921-1922 - incheierea studiilor la departamentul de literaturã si filozofie a Universitatii Bucuresti.
Doctorat in filozofie cu teza Istoria artei ca filosofie a istoriei, prima parte, 1925.
In 1928, a suferit pierderea bunului sãu prieten Sabin Popp, decedat la Viena.
Profesii
In calitate de critic si istoric de arta, a organizat expozitii de arta romaneasca la Bucuresti, Sinaia, Haga, Amsterdam, Bruxelles, intre anii 1922-1925. Alaturi de Alice Voinescu a initiat un ciclu de conferinte pe teme de cultura universala.
In 1927, a fost numit docent universitar la catedra de estetica generalã a Universitãtii Bucuresti, unde a fost conferentiar panã in 1939.
Membru fondator al PEN Clubului Roman.
Activitatea publicistica in calitate de literat si critic de arta:
In 1915 a debutat in Noua revista romana cu un articol despre Shakespeare.
Intre anii 1920-1930, a avut colaborari la revistele Gandirea, Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Lupta, Arta plastica.
Intre 1966-1979, a publicat cronici de artã plasticã in revistele Viata Romaneasca, Arta, Secolul XX, iar in 1976 a participat cu un studiu despre Brancusi la „Colocviul international C. Brancusi” din Bucuresti.
Poezii: Denii, Ed. Sfetea, 1918; Vraja, Ed. Colectia Cartilor galbene/ Ideea Europeana, 1923; Ode italice, Tip. Bradisteanu, 1925. Ani, antologie de poezii, alcatuita de Dinu Pillat si prefatata de Al. Philippide, Ed. Minerva, 1973; Exercitii de tacere, antologie de versuri alese si cu o prefatã de Emil Marinescu, ilustratã cu desene de Sabin Popp si de Adina Nanu, Fundatia Stefan Nenitescu, Ed. Paideia, 1995.
Teatru : Trei mistere, Ed.Cultura Nationala, 1922
Traduceri: Benedetto Croce, Elemente de estetica 1922 (pe acest autor Stefan Nenitescu l-a cunoscut in 1917 la Neapole si, la cererea lui Dimitrie Gusti, a tradus in romaneste cartea ganditorului italian, publicand-o in 1922); Luigi Chiarelli, Masca si obrazul, Ed. Cultura Nationala, 1922 ; Nicolo Machiavelli, Mandragora, 1926.
Studii de estetica si de filozofie: Prolegomena speculativã la un sistem de esteticã real experimentalã, vol. I-III, publicatã sub titlul Istoria artei ca filosofie a istoriei; Teoria criticei (Analiza stilurilor) Tip. Bradisteanu,1925 (Prima parte a studiului a fost reeditatã postum, la Editura Stiintificã si Enciclopedicã, Bucuresti, intr-o editie ingrijitã si studiu introductiv de D. Matei, 1985).
Henri H. Catargi, ed. Maler &Werk (Dresda) 1975.
Scrieri de istoria artei si de critica plastica, editie ingrijita, prefatã si fisã biobibliograficã de Adina Nanu, ICR, 2009
Activitatea politicã
Stefan I. Nenitescu a fost secretar de presã, diplomat, consiler economic la Legatia romana de la Haga, in timpul mandatului, ca ministru de externe, al lui Nicolae Titulescu, intre anii 1929-1931. Dupa indepartarea din guvern a lui Nicolae Titulescu, Stefan I. Nenitescu a continuat colaborarea cu acesta pana la moartea ministrului in 1940. In 1941, la cererea lui Iuliu Maniu, a plecat la Londra pentru a se alatura grupului de romani ce reprezentau fortele politice opuse aliantei Romaniei cu Axa; a tinut conferinte pentru cauza Romaniei la Radio–Londra; a colaborat cu personalitati politice din Italia, Franta, Elvetia, Belgia, Cehoslovacia si Polonia, aflate in exil la Londra. A revenit in tarã in februarie 1946, pentru a-si avertiza compatriotii asupra refuzului britanicilor de a oferi ajutorul politic scontat, precum si asupra parasirii Romaniei de cãtre Occident, in favoarea sovieticilor. A incercat, impreuna cu un grup de prieteni, sa provoace caderea guvernului comunist, condus de Petru Groza. Imprudenta unui diplomat din Elvetia a dus la arestarea complotistilor.
La proces, Stefan I. Nenitescu a fost condamnat la inchisoare pe viata, sentintã care a fost comutatã la 25 de ani. Gratie amnistiei politice din 1964, a fost eliberat dupã 15 ani de detentie.
Scrieri inedite
Tratat de teologie: Tabor si Ghetsimani – o sinteza a teologiei latine si bizantine (studiu teologic asupra vietii interioare in Occidentul latin si in Orientul bizantin)
Eseu filozofic: Xéné – dialog platonic despre eternitate
Volume de poezie: Zorile; Dunele; Pietrele; Calatorie (sonete); Omul cu lotca.
Prozã si versuri: Triunghi mort
Prozã autobiograficã: Colaborare
Biografie: Portretul lui Sabin Popp
Traducere: Ben Jonson, Alchimistul
Studii:
Clasele primare: I-III, liceul Gh. Lazar, Bucuresti.
Clasele gimnaziale: din clasa a IV-a la gimnaziul francez „Fr. Wilhelm” din Berlin, unde a fost coleg de banca cu T. Vianu.
Studii universitare: 1919-1921 a studiat filozofia la Universitatea Sapienza, in Roma, cu profesorii Ernesto Bonaiuti, Giovanni Gentile si Adolfo Venturi. In 1920, la Roma, l-a cunoscut pe pictorul Sabin Popp.
1921-1922 - incheierea studiilor la departamentul de literaturã si filozofie a Universitatii Bucuresti.
Doctorat in filozofie cu teza Istoria artei ca filosofie a istoriei, prima parte, 1925.
In 1928, a suferit pierderea bunului sãu prieten Sabin Popp, decedat la Viena.
Profesii
In calitate de critic si istoric de arta, a organizat expozitii de arta romaneasca la Bucuresti, Sinaia, Haga, Amsterdam, Bruxelles, intre anii 1922-1925. Alaturi de Alice Voinescu a initiat un ciclu de conferinte pe teme de cultura universala.
In 1927, a fost numit docent universitar la catedra de estetica generalã a Universitãtii Bucuresti, unde a fost conferentiar panã in 1939.
Membru fondator al PEN Clubului Roman.
Activitatea publicistica in calitate de literat si critic de arta:
In 1915 a debutat in Noua revista romana cu un articol despre Shakespeare.
Intre anii 1920-1930, a avut colaborari la revistele Gandirea, Convorbiri literare, Ideea europeana, Vremea, Universul literar, Viata Romaneasca, Adevarul, Lupta, Arta plastica.
Intre 1966-1979, a publicat cronici de artã plasticã in revistele Viata Romaneasca, Arta, Secolul XX, iar in 1976 a participat cu un studiu despre Brancusi la „Colocviul international C. Brancusi” din Bucuresti.
Poezii: Denii, Ed. Sfetea, 1918; Vraja, Ed. Colectia Cartilor galbene/ Ideea Europeana, 1923; Ode italice, Tip. Bradisteanu, 1925. Ani, antologie de poezii, alcatuita de Dinu Pillat si prefatata de Al. Philippide, Ed. Minerva, 1973; Exercitii de tacere, antologie de versuri alese si cu o prefatã de Emil Marinescu, ilustratã cu desene de Sabin Popp si de Adina Nanu, Fundatia Stefan Nenitescu, Ed. Paideia, 1995.
Teatru : Trei mistere, Ed.Cultura Nationala, 1922
Traduceri: Benedetto Croce, Elemente de estetica 1922 (pe acest autor Stefan Nenitescu l-a cunoscut in 1917 la Neapole si, la cererea lui Dimitrie Gusti, a tradus in romaneste cartea ganditorului italian, publicand-o in 1922); Luigi Chiarelli, Masca si obrazul, Ed. Cultura Nationala, 1922 ; Nicolo Machiavelli, Mandragora, 1926.
Studii de estetica si de filozofie: Prolegomena speculativã la un sistem de esteticã real experimentalã, vol. I-III, publicatã sub titlul Istoria artei ca filosofie a istoriei; Teoria criticei (Analiza stilurilor) Tip. Bradisteanu,1925 (Prima parte a studiului a fost reeditatã postum, la Editura Stiintificã si Enciclopedicã, Bucuresti, intr-o editie ingrijitã si studiu introductiv de D. Matei, 1985).
Henri H. Catargi, ed. Maler &Werk (Dresda) 1975.
Scrieri de istoria artei si de critica plastica, editie ingrijita, prefatã si fisã biobibliograficã de Adina Nanu, ICR, 2009
Activitatea politicã
Stefan I. Nenitescu a fost secretar de presã, diplomat, consiler economic la Legatia romana de la Haga, in timpul mandatului, ca ministru de externe, al lui Nicolae Titulescu, intre anii 1929-1931. Dupa indepartarea din guvern a lui Nicolae Titulescu, Stefan I. Nenitescu a continuat colaborarea cu acesta pana la moartea ministrului in 1940. In 1941, la cererea lui Iuliu Maniu, a plecat la Londra pentru a se alatura grupului de romani ce reprezentau fortele politice opuse aliantei Romaniei cu Axa; a tinut conferinte pentru cauza Romaniei la Radio–Londra; a colaborat cu personalitati politice din Italia, Franta, Elvetia, Belgia, Cehoslovacia si Polonia, aflate in exil la Londra. A revenit in tarã in februarie 1946, pentru a-si avertiza compatriotii asupra refuzului britanicilor de a oferi ajutorul politic scontat, precum si asupra parasirii Romaniei de cãtre Occident, in favoarea sovieticilor. A incercat, impreuna cu un grup de prieteni, sa provoace caderea guvernului comunist, condus de Petru Groza. Imprudenta unui diplomat din Elvetia a dus la arestarea complotistilor.
La proces, Stefan I. Nenitescu a fost condamnat la inchisoare pe viata, sentintã care a fost comutatã la 25 de ani. Gratie amnistiei politice din 1964, a fost eliberat dupã 15 ani de detentie.
Scrieri inedite
Tratat de teologie: Tabor si Ghetsimani – o sinteza a teologiei latine si bizantine (studiu teologic asupra vietii interioare in Occidentul latin si in Orientul bizantin)
Eseu filozofic: Xéné – dialog platonic despre eternitate
Volume de poezie: Zorile; Dunele; Pietrele; Calatorie (sonete); Omul cu lotca.
Prozã si versuri: Triunghi mort
Prozã autobiograficã: Colaborare
Biografie: Portretul lui Sabin Popp
Traducere: Ben Jonson, Alchimistul
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
De la musuroi la Everest. Ratiune si magie
Urcusul duhovnicesc in lumina Patericului egiptean - Ionut Chircalan
History and Theology
Viata fara frica. Scrieri esentiale. Volumul III - Bertrand Russel
A fi religios si a fi crestin. O perspectiva duhovniceasca - Florin Manole
Metafizica - Aristotel
Politica - Aristotel
Crestinismul romanesc. Martiri și controverse istorice - Silvan Theodorescu
Moralitatea. O introducere in etica - Bernard Williams
Un nou Ev Mediu - Nikolai Berdiaev
