Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi
![Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/particularitati-ale-recuperarii-si-reintegrarii-psiho-educationale-a-tinerilor-delincventi-197624.jpg "Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [1]")
![Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/particularitati-ale-recuperarii-si-reintegrarii-psiho-educationale-a-tinerilor-delincventi-208334.jpg "Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [2]")
![Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/particularitati-ale-recuperarii-si-reintegrarii-psiho-educationale-a-tinerilor-delincventi-197624.jpg "Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [0]")
![Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/particularitati-ale-recuperarii-si-reintegrarii-psiho-educationale-a-tinerilor-delincventi-208334.jpg "Particularităţi ale recuperării şi reintegrării psiho-educaţionale a tinerilor delincvenţi [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Cristina Magdalena Toma
Ediția: I
Pagini: 322
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-28-2016-9
DOI: 10.5682/9786062820169
Cod Produs:
9786062820169
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
TABELE, FIGURI, ABREVIERI/11
ARGUMENT /19
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ALE NOȚIUNILOR DE DEVIANȚĂ SOCIALĂ, DELINCVENȚĂ, TÂNĂR DELINCVENT, RECUPERAREA ȘI REINTEGRAREA SOCIALĂ A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE/21
1.1. Clarificări conceptuale privind recuperarea și reintegrarea socială a persoanelor private de libertate/21
1.2. Definiţii şi clarificări conceptuale privind fenomenul de devianţă/24
1.2.1. Clarificări conceptuale privind fenomenul devianței în rândul tinerilor/25
1.3. Teoriile devianței/29
1.3.1. Teoria anomie/29
1.3.2. Teoria asocierilor diferențiale./31
1.3.3. Teoria controlului social/32
1.3.4. Teoria etichetării sociale/37
1.3.5. Teoria personalității criminale/42
1.3.6. Teoria psihanalitică a devianței/43
CAPITOLUL 2. INDIVID VERSUS INSTITUȚIE ÎN MEDIUL PENITENCIAR/47
2.1. Instituția penitenciară. Particularități și caracteristici /47
2.1.1. Instituţia penitenciară ca instituţie totală – generalităţi/49
2.1.2. Regimurile de detenție/50
2.2. Privarea de libertate și consecințele în plan psihosocial/50
2.2.1. Consecințele încarcerării asupra individului/51
2.2.1.1. Consecințele încarcerării asupra tânărului infractor/58
CAPITOLUL 3. PENITENCIARUL – ÎNTRE A IZOLA ȘI A EDUCA/69
3.1. Specificul învățării în medii restrictive/69
3.2. Factorii învățării/71
3.2.1. Factorii externi/71
3.2.1.1. Rolul mediului/71
3.2.1.2. Personalul de penitenciar/72
3.2.2. Factorii interni /79
3.2.2.1. Învățarea și atenția. Efectul de orientare în mediul penitenciar/80
3.2.2.2. Motivarea pentru învățare în sistemul penitenciar/82
3.2.2.2.1. Motivarea intrinsecă în sistemul penitenciar/ 83
3.2.2.2.2. Motivarea extrinsecă în sistemul penitenciar/ 85
3.2.2.2.2.1. Sistemul de creditare – Acordarea recom¬pense-lor în mediul penitenciar/86
3.3. Nivelurile de învățare/89
3.4. Zonele de învățare/92
CAPITOLUL 4. EDUCAȚIA TINERILOR ÎN PENITENCIAR ȘI COLABORAREA CU COMUNITATEA/94
4.1. Educația tinerilor din penitenciare/94
4.1.1. Beneficiile educației tinerilor din penitenciare/95
4.1.2. Caracteristicile și eficiența programelor educative destinate tinerilor încarcerați/96
4.1.3. Limitele programelor de educare a tinerilor în penitenciare/100
4.2. Serviciile de reintegrare socială din cadrul penitenciarelor românești – generalități/104
4.2.1. Scopul, obiectivele și conţinutul demersurilor de educație, asistență psihologică și social/105
4.3. Formele de recuperare și reintegrare a tinerilor din penitenciar în relația cu comunitatea/107
4.3.1. Cursurile școlare în penitenciare/107
4.3.2. Cursurile de calificare/recalificare profesională din penitenciare/109
4.3.3. Bursa locurilor de muncă pentru deținuți/110
CAPITOLUL 5. CERCETAREA EMPIRICĂ/117
5.1. Considerații generale. Aspecte introductive privind metodele cantitative și calitative utilizate în cercetarea educațională/117
5.1.1. Cercetarea calitativă și cantitativă în mediul penitenciar/117
5.2. Metodologia cercetării/118
5.2.2. Scopul și obiectivele cercetării/121
5.2.2.1. Scopul cercetării/121
5.2.2.2. Obiectivele cercetării /121
5.2.3. Ipotezele cercetării/122
5.2.4. Populația și lotul de cercetare /124
5.2.4.1. Descrierea eșantionului/124
5.2.4.2. Categorii de respondenți/125
5.3. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate în cercetare/129
5.3.1. Ancheta pe bază de chestionar./129
5.3.1.1. Modalităţi de colectare, codare și analiză a datelor obținute prin metoda chestionarului/132
5.3.2. Anchetă de tip focus grupul/138
5.4. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării prin ancheta pe bază de chestionar /141
Studiul 1 – Constelația de factori implicați în reintegrarea psiho educațională a deținuților tineri./141
Studiul 2 – Identificarea nevoilor de formare profesională ale specialiştilor care derulează activități cu tinerii delincvenți./141
5.4.1. Categorii de respondenți participanți la cercetare prin ancheta pe bază de chestionar/141
5.4.1.1. Distribuţia respondenţilor tineri deţinuţi participanți la cercetare prin ancheta pe bază de chestionar/141
5.4.1.2. Distribuţia respondenţilor specialişti care lucrează cu tinerii aflaţi în situaţii de risc /144
5.4.2. Rezultatele descriptive pentru respondenţii tineri deţinuţi, participanți la cercetare prin ancheta pe bază de chestionar/146
5.4.3 Rezultatele descriptive pentru respondenţii specialişti/152
5.4.4. Interpretarea rezultatelor cercetării/154
5.4.4.1. Corelații privind implicarea tinerilor deţinuţi în activităţile instructiv profesionale și anumite caracteristici legate de pedeapsa acestora/154
5.4.4.2. Corelații privind caracteristicile psiho atitu¬dinale ale tinerilor deţinuţi și anumite carac¬teristici legate de comiterea infracțiunilor./167
5.4.4.3. Corelații privind influenţele mediului socio economic al tinerilor deţinuţi și anumite caracteristici legate de pedeapsa acestora/179
5.4.4.4. Corelații privind periculozitatea modelului infracţional al tinerilor detinuţi și implicarea acestora în activităţile instructiv profesionale/191
5.4.4.5. Corelaţii între caracteristicile psiho atitudinale ale tinerilor detinuţi şi periculozitatea modelului infracţional al acestora/196
5.4.4.6. Corelaţii între influenţele mediului socio eco¬nomic al tinerilor deţinuţi şi periculozitatea modelului infracţional al acestora/202
5.4.4.7. Corelaţii între nivelul educaţional al tinerilor deţinuţi şi anumite carcateristici ce țin de individ, nivelul educational și de mediul socio familal, respectiv: periculozitatea mode¬lului infracţional al acestora, implicarea acestora în activităţile instructiv educative, caracte¬risticile lor psiho atitudinale şi influenţele mediul lor socio economic/207
5.4.4.8. Corelații privind auto evaluarea competenţelor profesionale ale specialiştilor care lucreează cu tinerii aflaţi în situaţii de risc și cu nevoile acestora de formare profesională./214
5.4.4.9. Corelații privind vârsta specialiştilor şi vechimea acestora la actualul loc de muncă și competenţele acestora şi nevoile lor de formare profesională./215
5.5. Prezentarea dinamicii demersurilor de recuperare și reintegrare socială din sistemul penitenciar./217
Studiul 3 Studiul longitudinal 2012 2020/217
5.5.1. Dinamica generală a efectivelor de deținuți din perioada 2012/ 2022/217
5.5.2. Dinamica activităților lucrative derulate de persoanele private de libertate/219
5.5.3. Dinamica activităților educative derulate de persoanele private de libertate/220
5.6. Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute prin ancheta de tip focus grup/222
Studiul 4 – Particularizarea opiniei deținuților tineri cu privire la cauzele și consecințele infracționalității precum și dificultățile întâmpinate după liberare. Focus grup cu tinerii încarcerați. /222
5.6.1. Percepția deținuților tineri cu privire la principalele cauze ale delincvenței/224
5.6.2. Opinia deținuților tineri cu privire consecințele comportamentelor delincvente/227
5.6.3. Opinia deținuților tineri cu privire la dificultățile întâmpinate după liberare./228
5.6.4. Opinia deținuților tineri cu privire la implicarea comunității în prevenirea și combaterea infracționalității în rândul tinerilor/229
5.6.5. Percepția deținuților tineri cu privire la sancționarea comportamentului delincvent /230
5.7. Limitele cercetării și dificultățile întâmpinate/235
5.8. Concluzii finale și recomandări/237
CAPITOLUL 6. CONCEPEREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ DESTINAT PERSONALULUI CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI CU TINERII DELINCVENȚI DUPĂ PRINCIPIILE PROGRAMĂRII NEURO LINGVISTICE/252
6.1. Programarea neuro-lingvistică în educație/252
6.2. Originile și definițiile programării neuro lingvistice/ 253
6.3. Controverse legate de utilizarea NLP în educație/256
6.4. Prezentarea Programul „NLP pentru profesori”/257
6.4.1. Justificare – Necesitate – Argument/257
6.4.2. Obiectivele programului de formare continua/258
6.4.3. Caracteristicile grupului ţintă. Criterii de selecție/258
6.4.4. Beneficiari/258
6.4.5. Mijloace didactice/259
6.4.6. Tematica programului /259
6.5. Rezultate obținute în urma pilotării programului/260
6.6. Concluzii finale privind programul/265
BIBLIOGRAFIE/267
ANEXE/320
ARGUMENT /19
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ALE NOȚIUNILOR DE DEVIANȚĂ SOCIALĂ, DELINCVENȚĂ, TÂNĂR DELINCVENT, RECUPERAREA ȘI REINTEGRAREA SOCIALĂ A PERSOANELOR PRIVATE DE LIBERTATE/21
1.1. Clarificări conceptuale privind recuperarea și reintegrarea socială a persoanelor private de libertate/21
1.2. Definiţii şi clarificări conceptuale privind fenomenul de devianţă/24
1.2.1. Clarificări conceptuale privind fenomenul devianței în rândul tinerilor/25
1.3. Teoriile devianței/29
1.3.1. Teoria anomie/29
1.3.2. Teoria asocierilor diferențiale./31
1.3.3. Teoria controlului social/32
1.3.4. Teoria etichetării sociale/37
1.3.5. Teoria personalității criminale/42
1.3.6. Teoria psihanalitică a devianței/43
CAPITOLUL 2. INDIVID VERSUS INSTITUȚIE ÎN MEDIUL PENITENCIAR/47
2.1. Instituția penitenciară. Particularități și caracteristici /47
2.1.1. Instituţia penitenciară ca instituţie totală – generalităţi/49
2.1.2. Regimurile de detenție/50
2.2. Privarea de libertate și consecințele în plan psihosocial/50
2.2.1. Consecințele încarcerării asupra individului/51
2.2.1.1. Consecințele încarcerării asupra tânărului infractor/58
CAPITOLUL 3. PENITENCIARUL – ÎNTRE A IZOLA ȘI A EDUCA/69
3.1. Specificul învățării în medii restrictive/69
3.2. Factorii învățării/71
3.2.1. Factorii externi/71
3.2.1.1. Rolul mediului/71
3.2.1.2. Personalul de penitenciar/72
3.2.2. Factorii interni /79
3.2.2.1. Învățarea și atenția. Efectul de orientare în mediul penitenciar/80
3.2.2.2. Motivarea pentru învățare în sistemul penitenciar/82
3.2.2.2.1. Motivarea intrinsecă în sistemul penitenciar/ 83
3.2.2.2.2. Motivarea extrinsecă în sistemul penitenciar/ 85
3.2.2.2.2.1. Sistemul de creditare – Acordarea recom¬pense-lor în mediul penitenciar/86
3.3. Nivelurile de învățare/89
3.4. Zonele de învățare/92
CAPITOLUL 4. EDUCAȚIA TINERILOR ÎN PENITENCIAR ȘI COLABORAREA CU COMUNITATEA/94
4.1. Educația tinerilor din penitenciare/94
4.1.1. Beneficiile educației tinerilor din penitenciare/95
4.1.2. Caracteristicile și eficiența programelor educative destinate tinerilor încarcerați/96
4.1.3. Limitele programelor de educare a tinerilor în penitenciare/100
4.2. Serviciile de reintegrare socială din cadrul penitenciarelor românești – generalități/104
4.2.1. Scopul, obiectivele și conţinutul demersurilor de educație, asistență psihologică și social/105
4.3. Formele de recuperare și reintegrare a tinerilor din penitenciar în relația cu comunitatea/107
4.3.1. Cursurile școlare în penitenciare/107
4.3.2. Cursurile de calificare/recalificare profesională din penitenciare/109
4.3.3. Bursa locurilor de muncă pentru deținuți/110
CAPITOLUL 5. CERCETAREA EMPIRICĂ/117
5.1. Considerații generale. Aspecte introductive privind metodele cantitative și calitative utilizate în cercetarea educațională/117
5.1.1. Cercetarea calitativă și cantitativă în mediul penitenciar/117
5.2. Metodologia cercetării/118
5.2.2. Scopul și obiectivele cercetării/121
5.2.2.1. Scopul cercetării/121
5.2.2.2. Obiectivele cercetării /121
5.2.3. Ipotezele cercetării/122
5.2.4. Populația și lotul de cercetare /124
5.2.4.1. Descrierea eșantionului/124
5.2.4.2. Categorii de respondenți/125
5.3. Descrierea metodelor și tehnicilor utilizate în cercetare/129
5.3.1. Ancheta pe bază de chestionar./129
5.3.1.1. Modalităţi de colectare, codare și analiză a datelor obținute prin metoda chestionarului/132
5.3.2. Anchetă de tip focus grupul/138
5.4. Prezentarea și interpretarea rezultatelor cercetării prin ancheta pe bază de chestionar /141
Studiul 1 – Constelația de factori implicați în reintegrarea psiho educațională a deținuților tineri./141
Studiul 2 – Identificarea nevoilor de formare profesională ale specialiştilor care derulează activități cu tinerii delincvenți./141
5.4.1. Categorii de respondenți participanți la cercetare prin ancheta pe bază de chestionar/141
5.4.1.1. Distribuţia respondenţilor tineri deţinuţi participanți la cercetare prin ancheta pe bază de chestionar/141
5.4.1.2. Distribuţia respondenţilor specialişti care lucrează cu tinerii aflaţi în situaţii de risc /144
5.4.2. Rezultatele descriptive pentru respondenţii tineri deţinuţi, participanți la cercetare prin ancheta pe bază de chestionar/146
5.4.3 Rezultatele descriptive pentru respondenţii specialişti/152
5.4.4. Interpretarea rezultatelor cercetării/154
5.4.4.1. Corelații privind implicarea tinerilor deţinuţi în activităţile instructiv profesionale și anumite caracteristici legate de pedeapsa acestora/154
5.4.4.2. Corelații privind caracteristicile psiho atitu¬dinale ale tinerilor deţinuţi și anumite carac¬teristici legate de comiterea infracțiunilor./167
5.4.4.3. Corelații privind influenţele mediului socio economic al tinerilor deţinuţi și anumite caracteristici legate de pedeapsa acestora/179
5.4.4.4. Corelații privind periculozitatea modelului infracţional al tinerilor detinuţi și implicarea acestora în activităţile instructiv profesionale/191
5.4.4.5. Corelaţii între caracteristicile psiho atitudinale ale tinerilor detinuţi şi periculozitatea modelului infracţional al acestora/196
5.4.4.6. Corelaţii între influenţele mediului socio eco¬nomic al tinerilor deţinuţi şi periculozitatea modelului infracţional al acestora/202
5.4.4.7. Corelaţii între nivelul educaţional al tinerilor deţinuţi şi anumite carcateristici ce țin de individ, nivelul educational și de mediul socio familal, respectiv: periculozitatea mode¬lului infracţional al acestora, implicarea acestora în activităţile instructiv educative, caracte¬risticile lor psiho atitudinale şi influenţele mediul lor socio economic/207
5.4.4.8. Corelații privind auto evaluarea competenţelor profesionale ale specialiştilor care lucreează cu tinerii aflaţi în situaţii de risc și cu nevoile acestora de formare profesională./214
5.4.4.9. Corelații privind vârsta specialiştilor şi vechimea acestora la actualul loc de muncă și competenţele acestora şi nevoile lor de formare profesională./215
5.5. Prezentarea dinamicii demersurilor de recuperare și reintegrare socială din sistemul penitenciar./217
Studiul 3 Studiul longitudinal 2012 2020/217
5.5.1. Dinamica generală a efectivelor de deținuți din perioada 2012/ 2022/217
5.5.2. Dinamica activităților lucrative derulate de persoanele private de libertate/219
5.5.3. Dinamica activităților educative derulate de persoanele private de libertate/220
5.6. Prezentarea și interpretarea rezultatelor obținute prin ancheta de tip focus grup/222
Studiul 4 – Particularizarea opiniei deținuților tineri cu privire la cauzele și consecințele infracționalității precum și dificultățile întâmpinate după liberare. Focus grup cu tinerii încarcerați. /222
5.6.1. Percepția deținuților tineri cu privire la principalele cauze ale delincvenței/224
5.6.2. Opinia deținuților tineri cu privire consecințele comportamentelor delincvente/227
5.6.3. Opinia deținuților tineri cu privire la dificultățile întâmpinate după liberare./228
5.6.4. Opinia deținuților tineri cu privire la implicarea comunității în prevenirea și combaterea infracționalității în rândul tinerilor/229
5.6.5. Percepția deținuților tineri cu privire la sancționarea comportamentului delincvent /230
5.7. Limitele cercetării și dificultățile întâmpinate/235
5.8. Concluzii finale și recomandări/237
CAPITOLUL 6. CONCEPEREA ȘI IMPLEMENTAREA UNUI PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ DESTINAT PERSONALULUI CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI CU TINERII DELINCVENȚI DUPĂ PRINCIPIILE PROGRAMĂRII NEURO LINGVISTICE/252
6.1. Programarea neuro-lingvistică în educație/252
6.2. Originile și definițiile programării neuro lingvistice/ 253
6.3. Controverse legate de utilizarea NLP în educație/256
6.4. Prezentarea Programul „NLP pentru profesori”/257
6.4.1. Justificare – Necesitate – Argument/257
6.4.2. Obiectivele programului de formare continua/258
6.4.3. Caracteristicile grupului ţintă. Criterii de selecție/258
6.4.4. Beneficiari/258
6.4.5. Mijloace didactice/259
6.4.6. Tematica programului /259
6.5. Rezultate obținute în urma pilotării programului/260
6.6. Concluzii finale privind programul/265
BIBLIOGRAFIE/267
ANEXE/320
Sine ira et studio.
Tacit, Anale
Tacit, Anale
Societatea românească parcurge, în prezent, o complexitate de schimbări economice, sociale, penale. Toate aceste schimbări nu au cum să nu afecteze și o parte mai puțin cunoscută a societății noastre – penitenciarul.
În general, societatea nu acordă o atenție deosebită vieții din penitenciare. Adesea, stârnește interesul doar etapa comiterii infracțiunii și cea a derulării anchetei. Odată ajuns după gratii, rareori infractorul mai prezintă interes pentru mass‑media și publicul larg. Cel mult, poate prezenta interes pentru mediul academic, pentru cercetători.
Sistemul penitenciar nu este o realitate care se desfășoară în afara societății. Este parte componentă a societății, cu puternic impact asupra ei.
Normele europene pun accentul pe „umanizarea pedepsei”, adică pe executarea pedepsei în condițiile respectării demnității umane, dar, mai ales, în condițiile asigurării unei dezvoltări umane optime, iar penitenciarul românesc trebuie să ofere condițiile minime asumate în actele normative interne.
Chiar dacă deținutul este „invitat să contribuie la propria schimbare pozitivă” (Gheorghe, 2016, p. 210), rolul determinat în dezvoltarea unor intervenții eficiente revine sistemului penitenciar, prin actorii sociali implicați.
Sistemul actual, referindu‑mă aici la sistemul educațional și sistemul execuțional, nu își asumă prea multe responsabilități pentru faptul că acești tineri vor deveni adulți dezavantajați „candidați la sărăcie, vulnerabili la schimbările sociale, prezentând risc de decompensare patologică sau manifestări antisociale” (Stoltz, 2000, p. 8).
Dacă eșecurile sociale din domeniul economic sau politic pot fi atenuate prin implementarea unor măsuri legislative imediate sau de natură economică, eșecurile la nivelul individului, în special în ceea ce privește educarea tânărului individ, determină consecințe pe termen lung.
Începând din anul 2006, lucrez în sistemul penitenciar, respectiv în cadrul penitenciarului Ploiești, iar ca specialist, derulând activități directe cu deținuții tineri, m‑a preocupat în mod constant înțelegerea particularităților acestei categorii de infractori. Ascultându‑i pe cei încarcerați, tind să cred că perioada încarcerării este interiorizată ca o experiență „traumatizantă”, care le marchează destinul. Pentru unii dintre deținuții tineri, penitenciarul ajunge să reprezintă „acasă”.
Eșecul în plan social este adesea perceput ca o continuare a eșecului în plan școlar (Stoltz, 2000). În aceste condiții, se pune întrebarea dacă sunt adaptate intervențiile educative la nevoile reale ale acestei categorii sociale? În ce măsură educația din penitenciar răspunde totodată și nevoilor societății?
Toate aceste întrebări ar trebui să dea mult de gândit actorilor sociali cu interese în reducerea delincvenței în rândul tinerilor.
Ca un cercetător critic, trebuie să recunosc că această cercetare a reprezentat o provocare pentru mine. Pe de o parte, ca angajat în sistemul penitenciar, chiar coordonator al departamentului de reintegrare socială, poți fi tentat să te lași influențat de eforturile (de altfel, destul de consistente) sistemului. Pe de altă parte, ca un cercetător critic, trebui să analizezi rezultatele demersurilor educaționale derulate cu tinerii infractori.
Pentru a fi sigură că lucrarea va fi una obiectivă, am plecat de la stabilirea unui cadru critic‑interpretativ de cercetare. Se poate aprecia că această cercetare este una multidisciplinară, pentru că, deși se poziționează pe o direcție educațională, formarea și experiența mea din psihologie, precum și experiența de lucru din domeniul juridic, mi‑au permis o abordare mai amplă.
De asemenea, mi‑am propus ca cercetarea să nu rămână doar un titlu într‑un raft de bibliotecă. Am apreciat întotdeauna acele studii care au o finalitate practică. Mi‑am dorit ca acest proiect de cercetare să fie un instrument pentru a crea cadrul unei schimbări. Am sperat să merg dincolo de suprafață și de posibile recomandări (care rămân adesea doar în stadiul de recomandări) și să pot oferi o înțelegere holistică a demersului de reintegrare psiho‑educațională a tinerilor delincvenți.
Din acest motiv, cercetarea are și o parte aplicativă, sub forma unui program de formare profesională continuă destinat specialiștilor care derulează activități cu tinerii infractori, dar care poate fi extins și pentru alte categorii de specialiști implicați în munca cu tinerii aflați în diverse situații de risc.
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Invatarea digitala la copiii cu nevoi educationale de suport
Ipostaze ale dezvoltarii studentilor - Antoaneta Firuta Tacea, Maria Goga
