Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 /// Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783

Acasă /
Preuniversitaria /
Sinteze de limba si literatura romana pentru reusita la bacalaureat si in viata. Editia a treia, revizuita si definitivata - Paul Magheru

Sinteze de limba si literatura romana pentru reusita la bacalaureat si in viata. Editia a treia, revizuita si definitivata - Paul Magheru

Name: Sinteze de limba si literatura romana pentru reusita la bacalaureat si in viata. Editia a treia, revizuita si definitivata - Paul Magheru
Brand: Editura Evrika
SKU: 9786069490334
Price: 42.00 RON
Availability: InStock

42,00 Lei

Editura: Evrika

Autor: Paul Magheru

Pagini: 332

Anul publicării: 2020

ISBN: 978-606-94903-3-4

In stoc

Limita stoc

Adauga in cos

Cod Produs: 9786069490334 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357

Adauga la Favorite

„Bacalaureatul, departe de a fi un scop in sine, intervine intr-un moment important din viata unui tanar, aflat intre adolescenta si maturitate, hotarator pentru orientarea profesionala si evolutia sa ulterioara...

Pentru a veni in sprijinul candidatilor la acest examen, pentru a economisi timp, materiale si efort, indreptarul nostru didactic sintetizeaza in 12 capitole, detaliate in cuprins, intreaga materie de limba si literatura romana, regasita in subiectele propuse, insusita in invatamantul gimnazial si liceal, dupa caz, pe filiere si profiluri, real si umanist, tehnologic, vocational.

Am dorit, printr-o singura carte accesibila tuturor, sa demonstram ca bacalaureatul nu este chiar atat de dificil pe cat se pare. Acest examen nu trebuie privit ca o sperietoare, nici macar ca un rau necesar. Tratat cu constiinciozitate si perseverenta el poate deveni nu numai foarte accesibil, dar si un prilej de afirmare a capacitatilor intelectuale si spirituale ale unui tanar in prag de maturitate”. (Prof. univ. dr. Paul Magheru)

Paul Magheru

Cuprins
CUVANT INAINTE / 7
LITERATURA ROMANA VECHE / 13
Mituri si legende populare romanesti / 14
Specii ale epicii populare si culte in versuri si proza / 14
G. Calinescu despre cele patru mituri ale traditiei literare romanesti: Traian si Dochia, Zburatorul, Mesterul Manole, Miorita / 17
Limbile scrise pe teritoriul tarii noastre / 23
Literatura religioasa, istorica si de invataturi. Primele manuscrise si tiparituri / 24
Literatura istorica in Moldova si Tara Romaneasca (Gr. Ureche, M. Costin, Ion Neculce, D. Cantemir, Stolnicul Constantin Cantacuzino, Radu Popescu) / 27
GENURI SI SPECII LITERARE / 33
Clasificarea genurilor si speciilor literare / 34
Specii majore ale genului epic / 39
Alte specii ale genului epic / 40
Specii ale genului liric / 41
Specii ale genului dramatic / 42
Criterii de caracterizare a genurilor literare / 43
Moduri sau modalitati de expunere literara / 44
LITERATURA ROMANA PREMODERNA SI MODERNA / 49
Iluminismul si Scoala ardeleana / 50
Scurt istoric al Transilvaniei / 54
Inceputurile poeziei in Tara Romaneasca si Moldova / 56
Literatura romana din perioada pasoptista. Dezvoltarea culturii, invatamantului, presei, literaturii (Cezar Bolliac, Alecu Russo, Grigore Alexandrescu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri) / 58
Scriitori romani de dupa revolutia din 1848 (Alexandru Odobescu, Nicolae Filimon, Bogdan Petriceicu Hasdeu) / 66
JUNIMEA SI JUNIMISMUL. TITU MAIORESCU. ETAPE IN EVOLUTIA ESTETICA A LITERATURII ROMANE / 69
Scurt istoric / 70
Viata si opera lui Titu Maiorescu / 71
Activitatea de indrumator estetic / 72
MARII CLASICI AI LITERATURII ROMANE / 77
Mihai Eminescu / 78
Viata si opera / 78
Luceafarul / 80
Atat de frageda… / 84
Ion Creanga / 87
Viata si activitatea / 87
Amintiri din copilarie / 87
Povestea lui Harap Alb / 90
Ion Luca Caragiale / 93
Universul comic / 93
Arborele genealogic si opera / 99
O scrisoare pierduta / 101
Functia si aspectele comicului in opera lui Caragiale / 105
Ioan Slavici / 108
Viata si lumea prin care a trecut / 108
Opera / 110
Moara cu noroc / 112
CURENTELE LITERARE / 117
Definitie / 118
Romantismul romanesc / 120
Curente literare la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului XX. Realismul / 122
Curente moderniste sau avangardiste / 126
Simbolismul / 126
Expresionismul / 132
Suprarealismul / 135
LITERATURA ROMANA IN PERIOADA INTERBELICA. PROZA, POEZIA, DRAMATURGIA, CRITICA LITERARA. / 139
Publicistica literara / 140
Sub semnul modernitatii. Eugen Lovinescu si teoria sincronismului / 142
Traditionalism si modernism in literatura interbelica (G. Cosbuc, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, O. Goga) / 144
Proza interbelica / 153
Mihail Sadoveanu, Viata si opera / 154
Baltagul / 159
Liviu Rebreanu, viata si opera / 161
Ion. / 163
Padurea spanzuratilor / 167
Camil Petrescu, viata si opera / 172
Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi / 173
G. Calinescu, viata si opera / 180
Enigma Otiliei / 181
Mircea Eliade, date bio-bibliografice / 187
Modernismul poetic / 192
George Bacovia, date bio-bibliografice / 193
Tudor Arghezi, miracolul poeziei moderne / 197
Lucian Blaga, poet si filozof / 209
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii / 212
Gorunul. / 215
Ion Barbu si ermetismul poetic / 218
Joc secund / 223
NOTIUNI DE LEXICOLOGIE SI CULTIVARE A LIMBII / 227
Ramificatii istorice, teritoriale, socio-culturale si profesionale ale vocabularului / 228
Vocabularul ca sistem. Campuri semantice si familia de cuvinte. Categorii semantice: sinonime, omonime, antonime, cuvinte polisemantice, paronime, eponime. / 229
Formarea cuvintelor in limba romana (compunerea, derivarea, schimbarea functiei gramaticale; imprumuturile) / 232
LITERATURA ROMANA DIN PERIOADA COMUNISTA. ETAPE DIN EVOLUTIA LITERATURII ROMANE SUB COMUNISM / 235
Etapa stalinismului integral (1948 - 1953) / 237
Etapa destalinizarii formale (1953 - 1964) / 238
Etapa relativei liberalizari (1964-1971) / 241
Etapa nationalismului comunist (ceausist); 1971-1989 / 244
Mihail Sadoveanu, Nicoara Potcoava / 252
Marin Preda, Morometii / 256
Nichita Stanescu, 11 elegii / 259
Marin Sorescu, Iona / 262
LITERATURA ROMANA CONTEMPORANA. POSTMODERNISMUL / 269
Modern, modernism, modernitate / 270
Postmodernismul / 273
Radu Petrescu, Ocheanul intors / 280
10.4 Mircea Nedelciu, Zmeura de campie / 286
NOTIUNI DE COMPOZITIE LITERARA, VERSIFICATIE SI STIL / 291
Continutul operei literare: tema, idee, motiv, subiect, personaj / 292
Organizarea subiectului / 293
Personajul literar / 295
Instante ale textului literar: autor, narator, personaj, cititor. / 299
Tipuri de naratori si naratiuni / 300
Notiuni de versificatie si stil / 303
UN MODEL SEMIOTIC DE ANALIZA LITERARA / 309
BIBLIOGRAFIE / 317

Cuvant inainte

Prezenta prefata la editia a treia, revizuita si definitivata, a Sintezelor de limba si literatura romana pentru reusita la bacalaureat si in viata, preia aproape intocmai Cuvantul inainte la precedentele editii cu mici omisiuni si actualizari necesare. Dublul scop al Sintezelor, formulat in titlu, ar putea parea prezumtios daca n-am avea franchetea si sinceritatea sa recunoastem ca examenul de bacalaureat reprezinta mai mult decat o evaluare periodica obisnuita, anuala sau la sfarsitul unui ciclu de invatamant (primar, gimnazial, liceal). Bacalaureatul, departe de a fi un scop in sine, intervine intr-un moment important din viata unui tanar, aflat intre adolescenta si maturitate, hotarator pentru orientarea profesionala si evolutia sa ulterioara. Nu intamplator bacalaureatului i se spunea si i se mai spune examen de maturitate. Cuvantul insusi are in componenta sa vocabule ale consacrarii si onorabilitatii. In latina bacca, inseamna baca, fruct sau frunza aromatica, de regula dafin; iar laurea se traduce prin laur, dafin, cununa de lauri care servea in antichitate la incoronarea eroilor, poetilor, oratorilor. Semioticianul Umberto Eco (Come si fa una tesi di laurea) desemneaza prin laurea o teza de licenta intr-un anumit domeniu de specialitate. La noi, diploma de bacalaureat ii da posibilitate absol- ventului sa-si continue formatia intelectuala si profesionala intr-o institutie de invatamant superior, intr-o scoala postliceala sau sa-si hotarasca singur ori consiliat cu responsa- bilitate civica drumul pe care il are de urmat in viata.
Sintezele de limba si literatura romana sunt alcatuite in conformitate cu planul de invatamant, programa de bacalaureat si manualele scolare alternative, cu finalitati comunicativ-functionale, care urmaresc formarea de competente intelectuale si abilitati de exprimare corecta si eficienta. Disciplina de limba si literatura romana are un rol deosebit de important in edificarea personalitatii elevilor, in formarea unor deprinderi si abilitati care sa le asigure accesul postscolar la invatarea pe toata durata vietii, la integrarea necesara intr-o societate bazata pe cunoastere. Limba, dupa cum se stie, este expresia lingvistica a gandirii. De regula, cine gandeste bine se exprima bine si corect. Inca din secolul al XVII-lea, cugetatorul Blaise Pascal ne avertizeaza ca „Cine vrea sa gandeasca bine trebuie sa aiba, in mod constant si latent, alaturi de notiunea pe care o intre- buinteaza, si definitia ei”. Pentru cine intelege bine un lucru cuvintele vin de la sine si poate sa-l explice in termenii cei mai simpli. Un rol important in dezvoltarea exprimarii il are lectura directa a unor scrieri stiintifice sau artistice, recomandate ca modele de exprimare elevata a ideilor si sentimentelor oricat de complicate. Se observa insa in ultimul timp o tot mai frecventa eludare a lecturilor directe in favoarea mijloacelor electronice de vehiculare rapida si comoda a informatiilor, a rezumatelor, referatelor sau recenziilor accesate de pe Internet sau calculator. Specialisti in comunicare, chiar Umberto Eco (De la Internet la Guttemberg), ne asigura in acelasi timp ca, in ciuda unor rivalitati de mijloace, de timp si de confort, intre Galaxia Guttenberg si Internet, intre lectura pe suport de hartie si receptarea de pe spatiul virtual, relatia este de comple- mentaritate. Competitia intre cele doua galaxii nu poate avea nici invins si nici invingator. In schimb, lectura directa a textului literar, simpatetica, reflexiv-meditativa, eventual cu creionul in mana, privilegiaza continutul inefabil, greu exprimabil al operei literare, usureaza accesul spre natura intima, imaginativa, fictiva, fantastica, ideala a literaturii ca arta.

In urma cu 8-9 ani, din anul scolar 2009-2010, o Comisie speciala de redactare a subiectelor de bacalaureat, de pe langa Ministerul Educatiei Nationale, a inceput sa elaboreze, pe filiere si profiluri, subiecte rezonabile pentru examenul de bacalaureat, mulate pe cunostintele de limba si literatura romana insusite pana in clasa terminala de liceu, conform planurilor de invatamant, programelor scolare si manualelor alternative in vigoare. Astfel, primul din cele trei subiecte avea ca suport un text literar studiat sau la prima vedere, cu 9 itemi (puncte, cerinte, sarcini de rezolvat) si era menit sa verifice cunostintele de cultura filologica generala, de limba si literatura, cu itemi de ortografie si punctuatie, vocabular, stilistica, notiuni de stiinta literaturii (istorie, critica, teorie lite- rara), unele insusite inca din clasa a V-a. Subiectul al II-lea solicita elevilor sa alcatuiasca un text sau discurs de tip argumentativ pe o tema data, care sa aiba ca suport un aforism sau maxima, un citat sau o expresie celebra, o situatie sau un eveniment oarecare. Subiectul acesta ar putea fi numit eseu sau compunere libera, fiindca dupa cum ii spune si numele (fr. essayer – a incerca) el incearca sau verifica nivelul de cultura generala si de sensibilitate al elevilor, pornind de la o tema data. Este adevarat ca eseul poate fi numit si text sau discurs, dar nu orice text sau discurs este si eseu. Diferenta specifica a eseului este data de subiectivitatea, originalitatea si posibilitatea de exprimare libera a autorului. Subiectul al III-lea, considerat in mod eronat eseu, le cerea absolventilor sa redacteze un eseu si, ca nedumerirea sa fie deplina, un eseu structurat dupa opere literare, care are ca scop verificarea lecturii beletristice si a cunostintelor de stiinta literaturii, de istorie, teorie si critica literara, legate de textele studiate. Subiectul verifica, deci, lectura, intelegerea si interpretarea cunostintelor de literatura romana acumulate de-a lungul anilor, avand evident un caracter reproductiv si nu creator. Elevii si profesorii s-au obisnuit cu subiec- tele si testele simulative, iar rezultatele si procentul de promovabilitate a bacalaureatului au crescut simtitor de la an la an.

Personal, pentru a veni in sprijinul absolventilor si ca o promotie a invatamantului superior, am oferit cativa ani consultatii gratuite de limba si literatura romana pentru bacalaureat si admiterea la facultate, pana cand, din anul scolar 2017-2018, un Ordin al ministrului a schimbat radical structura, continutul si cerintele subiectelor, cu pretentia de a le face mai usoare, dar in dauna calitatii invatamantului, a culturii lingvistice si literare a absolventilor de liceu. Am hotarat atunci ca in locul consultatiilor sa elaborez aceste Sinteze, asigurandu-i pe elevi ca, daca parcurg bibliografia minim necesara a operelor literare si citesc aceasta carte, pot obtine la bacalaureat calificative peste 9, lucru care s-a si confirmat, in proportie de 100%, pe baza unui test cu absolventi care au acceptat si respectat pariul cu maturitatea si seriozitatea. Noua formula a examenului de bacalaureat, din pacate, porneste de la prezumtia gresita, aproape jignitoare, de analfabetism functio- nal al absolventilor de liceu. Ea are la baza un Test al Programului pentru Evaluarea Internationala a Elevilor (PISA), conform caruia 42% dintre elevii romani nu inteleg textul citit si se blocheaza la aritmetica de baza, in conditiile in care media europeana este de 20%, dar fara sa se tina cont de faptul ca testul s-a facut pentru elevi de 15 ani si ca de la aceasta varsta ei mai parcurg inca o treapta importanta a invatamantului liceal. Drept urmare, pornind de la prezumtia de analfabetism functional, inaplicabil absolventilor de liceu, subiectul I, pe baza unui text nonliterar (desi suntem la un examen de literatura romana) verifica daca absolventul stie sa citeasca si sa explice ceea ce a inteles. Din acelasi subiect cu cinci intrebari sau sarcini de lucru, considerat item obiectiv A, se desprinde un alt item B, subiectiv, si se cere redactarea unui text argumentativ de 150-300 de cuvinte, de tip eseu, pornind de la o afirmatie sau informatie din textul de baza. Desi se face precizarea ca elevii pot apela la experienta personala sau culturala, libertatea de gandire si exprimare este limitata de obligatia de a se raporta la informatiile din fragmentul extras. Raportarea obligatorie la textul de baza il priveaza pe elev de a-si etala propria personalitate si intreaga sa educatie formala (din scoala), non-formala (din afara scolii) si informala (din mai multe medii, pe cai diferite). Partea a doua din subiectul intai ar corespunde subiectului al doilea din vechea formulare, care era mai potrivita pentru o compunere libera sau eseu si care proba mai bine originalitatea de gandire si simtire a elevului. Subiectul al II-lea, acelasi pentru toate filierele, profilurile, specializarile, ca si subiectul I, are ca suport un text literar prin care se cere a se ilustra o notiune sau un concept de teorie literara (gen, specie, curent literar, notiuni de compozitie, versificatie si stil), ceva asemanator cu subiectul I din vechea formulare. Subiectul al III-lea, diferentiat in functie de filiera, profil, specializare consta in elaborarea unui eseu (din nou aceeasi denumire improprie cand este vorba de o compunere reproductiva dupa un text literar) de minimum 400 de cuvinte si vizeaza aspecte de analiza tematica, structurala, stilistica a operelor ce apartin scriitorilor canonici, curentelor culturale/literare, speciilor literare si/sau tipurilor de texte mentionate in programa scolara.

Nu este exclus ca in viitor sa apara si alte formulari ale subiectelor de bacalaureat. Ameliorarile si recomandarile sunt posibile oricand, dar niciodata in dauna continutului, a culturii lingvistice si literare strict necesare unui absolvent de liceu. In ce ne priveste, pornind de la acest postulat, am alcatuit un fel de vademecum (lat. mergi cu mine), insotitor, calauza, indrumator, indreptar, ghid, carte sau manual, care sa-l orienteze pe cititor prin intreaga materie de limba si literatura romana, cuprinsa in programa de bacalaureat. Aceasta carte, valabila pentru oricine si oricand, a fost conceputa pe termen lung, adica la prezentul etern, avand in vedere ca materia limbii si literaturii romane, mereu aceeasi, nu se schimba dupa capriciile vremurilor, responsabililor sau managerilor de ocazie, nici macar dupa fiecare generatie. Scrisa pentru tineri sau nepoti, ea nu putea fi mult diferita de ceea ce au invatat bunicii sau parintii lor. Sintezele noastre incredintate tiparului au fost alcatuite intr-o maniera comoda, adica de carte facuta din carti, din conspecte si notite inca de cand eram student, din lecturi personale, de beletristica, istorie, teorie si critica literara, din consultarea manualelor scolare alternative, din experienta proprie didactica si stiintifica in invatamantul superior. Consideram toate aceste achizitii ca pe un bun comun si, din moment ce ca profesor, bunic sau parinte nu ne arogam nici un dram de originalitate, utilizarea lor poate fi scuzata si acceptata in scopul inalt si bun al reusitei tinerilor la bacalaureat si in viata. Genul acesta compozit (amestecat), de scrieri se numea inca din antichitate miscelaneu, florilegiu, fagure, corn al abundentei, antologie, marginalii si erau lasate mostenire tinerilor spre a le servi drept instructie, edificare intelectuala si desfatare sufleteasca. Noi am preferat termenul de Sinteze fiindca nu si-au propus sa fie o carte de performanta individuala, ci prin maniera in care a fost conceputa si elaborata, un indreptar sau calauza de stringenta necesitate didactica. Forme de cunoastere reproductiva precum rezumatul, conspectul, referatul, recenzia, parafraza, compilatia, fara mari contributii personale, pot fi acceptate si practicate pana la un anumit nivel al pretentiei de originalitate stiintifica creatoare. Ne-am straduit, si speram sa fi reusit, sa alcatuim o istorie reprezentativa a literaturii romane in evolutia ei estetica de la origini la postmodernismul de astazi, insotita de aspecte adiacente de teorie, critica literara si de cultivare a limbii, ceruta de programa de bacalaureat, intr-o singura carte, concisa, clara si pe intelesul tuturor.

Pentru a veni in sprijinul candidatilor la bacalaureat, pentru a economisi timp, materiale si efort, indreptarul nostru didactic sintetizeaza in 12 capitole, detaliate in cuprins, intreaga materie de limba si literatura romana, regasita in subiectele de examen, insusita in invatamantul gimnazial si liceal, dupa caz, pe filiere si profiluri, real si umanist, tehnologic, vocational. Sintezele de limba si comunicare, la toate nivelurile ce privesc cultivarea limbii, le-am integrat printre capitolele de literatura, unde ni s-a parut ca se potrivesc cel mai bine, ca faciliteaza sau complinesc sintezele intre care sunt intercalate. Metoda de interpretare si valorizare a operelor literare, obisnuita in invatamant si critica literara, ramane constant comentariul si analiza literara, redusa in foarte putine cazuri la o prezentare succinta a operei. Analiza literara, dupa cum se stie, este o separare a operei in parti componente de continut si forma, pentru a-i cunoaste mai bine structura si functionarea estetica. Analiza literara respecta in linii generale cateva etape mai impor- tante care cu greu pot fi evitate: scurte informatii istorico-literare despre opera si scriitor, elemente de continut, tema, ideea, prezentarea subiectului pe scurt, analiza personajelor, aspecte de forma, organizarea subiectului, moduri de expunere, daca opera este in proza sau versuri, mijloace si procedee artistice, imagini artistice, elemente de versificatie si stil, valori stilistice si literare. In final oferim un model de analiza semiotica totala a operei, din moment ce semiotica este stiinta generala a semnelor, inclusiv a literaturii ca semn artistic.

Programa de bacalaureat nu omite sa notifice ca studiul monografic al scriitorilor, nici macar al celor canonici, nu este obligatoriu. In ceea ce-i priveste pe asa-numitii scriitori canonici, 17 la numar, de la geniul titular al spiritului national Mihai Eminescu la Nichita Stanescu sau Marin Sorescu, aceeasi programa pretinde cunoasterea cel putin a unui text reprezentativ din opera acestora. Nici noi, nici manualele scolare n-am ezitat sa oferim minime date bio-bibliografice aproape in legatura cu toti scriitorii. Aceasta pentru ca in realitate nu exista o autonomie absoluta intre scriitor si opera, oricate procedee de mascare artistica a paternitatii s-ar folosi. Orice creatie artistica este in mod necesar produsul unui conflict existential, unei nemultumiri de sine si de altii, unei aspiratii spre un ideal superior de umanitate. De aceea, fiecare opera, fidela propriei sale naturi, nu lipsita de finalitati estetice, religioase, moralizatoare, poate oferi o lectie de viata, un comportament demn de urmat, un stimulent spre desavarsire, ca adjuvant al reusitei in viata.

Bibliografia beletristica, lingvistica si literara, studiile de istorie, teorie si critica literara, manualele scolare mai vechi si mai noi, enumerarea carora ar depasi dimensiunea acestei carti, ramane, dupa cum am motivat, implicita, pe alocuri explicita, notata pentru comoditate intre paranteze, dar numai in situatii in care am considerat ca ar merita o aprofundarea personala a unor teme. Obisnuitele glosare sau indici de cuvinte, de nume, de neologisme mai putin cunoscute le-am clarificat de asemenea, pentru a nu ingreuna infrastructura lucrarii, tot intre paranteze, de regula prin sinonime sau explicatii etimologice.

Sintezele noastre de limba si literatura romana, cu S de la Sirene, dupa cum sugereaza si coperta – nimfe ale marii, care vrajeau cu glasul lor corabierii – speram sa-i ademe- neasca pe cititori fara pericolul de a se lovi de vreo stanca sau, la nevoie, isi pot astupa urechile cu ceara ca vaslasii ratacitorului Odiseu (Ulise), ca sa-l asculte numai pe profe- sorul lor de limba si literatura romana Orfeu, care poate intrece cu cantecele sale orice tentatie. Am dorit, printr-o singura carte accesibila tuturor, sa demonstram ca bacalaureatul nu este chiar atat de dificil pe cat se pare. Acest examen nu trebuie privit ca o sperietoare, nici macar ca un rau necesar. Tratat cu constiinciozitate si perseverenta el poate deveni nu numai foarte accesibil, dar si un prilej de afirmare a capacitatilor intelectuale si spirituale ale unui tanar in prag de maturitate. Se cer pentru aceasta indeplinite cateva conditii cumulate progresiv. In primul rand, sa ai curajul si respon- sabilitatea sa te prezinti la un examen necesar, obligatoriu. Sa fii exigent cu sine si cu altii. Sa ai incredere in tine. Sa stii sa-ti valorifici creator si reproductiv cunostintele de limba si literatura romana acumulate pana la bacalaureat. Sa nu eludezi lectura directa a textelor minim cerute. Sa fii cinstit. Sa doresti sa dai un sens util vietii ce te-asteapta. Pentru absolventii cu diploma de bacalaureat, obtinuta prin efort sustinut, fara a-si neglija drepturile, dar nici obligatiile tineretii, portile viitorului raman in permanenta larg deschise.

Prof. univ. dr. Paul Magheru

www.editurauniversitara.ro

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.