Editura Universitara Includerea unor aspecte terapeutice in comunicarea academica profesor-student

20,00 Lei

ISBN: 978-606-28-1202-7

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062812027

Anul publicării: 2020

Editura: Editura Universitara

Autor: Oprea-Valentin Busu

Editia: I

Pagini:

Momentan indisponibil
Cod Produs: 9786062812027 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)

Lucrarea este o pledoarie pentru transferul intelegerii reflexive asupra rezultatelor psihologice in practica educationala la nivelul relatiei comunicationale realizate in mediul academic. 
Constatam cu bucurie ca formarea deprinderilor de comunicare didactica in stil terapeutic este utila in scopul dezvoltarii naturale a competentelor de comunicare si a capacitatii de relationare a studentilor, cu proiectie inspre sporirea abilitatilor de invatare, concomitent cu dezvoltarea personala si cresterea stimei de sine, reducerea apatiei, stabilirea unor proiecte personale cu perspective reale care sa-i motiveze. 
Asigurarea unui climat didactic relaxant, dezinhibant, motivant, incurajator si evitarea barierelor / blocajelor semantice survenite in comunicarea cu grupul studentilor vor sustine eforturile profesorilor de crestere a atractivitatii mediului universitar. 
Autorul a imbinat elemente de intersectie din domeniile psihologiei aplicate si mediului academic, cu care a intrat in contact ca asistent universitar dr. la Universitatea din Craiova, Departamentul pentru Pregatirea Personalului Didactic, si ca psihoterapeut integrativ, psiholog practicant, practician NLP, consilier pentru dezvoltare personala, toate acestea masurandu-se prin credinta in cea mai importanta valoare umana, si anume, sufletul. 

  • Includerea unor aspecte terapeutice in comunicarea academica profesor-student

    Descarca

OPREA-VALENTIN BUSU

Introducere / 7

Capitolul 1. Abordari teoretice ale includerii unor aspecte ale (psiho)terapiei in comunicarea academica profesor-student / 10
1.1. Neuroplasticitatea alostatica si mecanismele epigenetice in dezvoltarea personalitatii / 10
1.1.1. Legatura dintre ADN-ul uman si emotii / 11
1.1.2. Intelegerea tipului de personalitate prin prisma mastilor sociale dobandite / 13
1.1.3. Rezolvarea conflictelor interioare  18
1.1.4. Tehnici de dezvoltare a creativitatii studentilor / 20
1.2. Nevoia comunicarii afective la romani / 24
1.3. Riscul ratarii comunicarii academic / 25
1.3.1. Blocaje survenite in comunicarea academica / 27
1.3.2. Necesitatea practicii reflexive si a cooperarii autentice / 29
1.4. Idei centrale ale psihoterapiilor individuale si de grup  31
1.4.1. Rolul de contact afectiv al comunicarii psihologice / 33
1.4.2. Comunicarea eficienta. Comunicarea terapeutica / 35
1.5. Structura verbala in psihoterapie / 37
1.5.1. Empatia si rezistentele la empatie / 42
1.5.2. Respectul, caldura nonposesiva, autenticitatea, autodezvaluirea / 44
1.6. Cercetari actuale privind utilizarea conversatiilor reflexive / 51

Capitolul 2. Metodologia cercetarii privind includerea unor aspecte terapeutice in comunicarea academica /55
2.1. Obiectivele cercetarii / 55
2.1.1. Obiective teoretice / 55
2.1.2. Obiective practice / 59
2.2. Ipotezele cercetarii / 59
2.2.1. Tipul cercetarii si perioada de desfasurare / 60
2.3. Subiectii/participantii cercetarii / 61
2.4. Metode si instrumente utilizate / 63
2.4.1. Observatia / 64
2.4.2. Chestionarul / 64
2.4.3. Interviul / 65
2.4.4. Proba de evaluare / 66
2.4.5. Experimentul psihopedagogic / 67

Capitolul 3. Rezultatele cercetarii si interpretarea lor / 70

Capitolul 4. Concluziile cercetarii / 85
4.1. Validarea/invalidarea ipotezelor cercetarii /85
4.2. Recomandari pentru cercetarile viitoare / 88

Bibliografie / 91

Anexe / 96

Atat pentru profesor, cat si pentru studenti este importanta realizarea unei invatari profunde, opusa invatarii superficiale: cu scopuri autopropuse, prin intelegerea legaturilor teorie-practica si prin reflectie asupra sensurilor, in paralel cu intelegerea celorlalti si antrenarea reflexivitatii, prin intermediul dezvoltarii personale, componenta foarte discreta in sistemul de invatamant romanesc.
In urma aplicarii testelor PISA (Programme for International Student Assessment, in traducere „Programul pentru Evaluarea Internationala a Elevilor”), in Romania s-a constatat o imbunatatire usoara a calitatii actului educational intre anii 2006-2015, insa cursantii au sustinut in continuare ca se simt singuri si neintelesi. Cresterea performantelor scolare a vizat in special domeniul real-matematica si stiinte. Din pacate, filiera umanista ce se ocupa de citire nu a obtinut rezultate deosebite. In anul 2015, Romania s-a clasat pe locul 48 din 72, fiind intr-o continua progresie fata de anii 2006 si 2009, dar nu si de anul 2012. Comparatia cu rezultatele din anul 2012 ne arata o scadere a rezultatelor din anul 2015, fapt ce trage un semnal de alarma, iar ca si factori incriminati pot fi schimbarile frecvente in sistemul de educatie intr-un interval redus de timp. Un alt exemplu elocvent in cazul scaderii performantelor scolare din cauza reformelor din educatie este reprezentat de o tara ce a ocupat timp indelungat locuri fruntase la testele PISA: Finlanda.
Din nefericire, nu numai la nivel preuniversitar sunt deficient relevate de testele PISA, ci ne lovim tot mai des in ultima perioada de absenteism academic si abandon universitar din partea studentilor.
Tendintele moderne indica faptul ca personalul didactic este direct implicat in crearea unui context in care sa aiba loc: stimularea participarii, afirmarii propriu-zise si a angajarii, responsabilizarii, autocontrolului studentilor; exersarea competentelor acestora, prin solicitare diferentiata, obtinerea si mentinerea progresului, dezvoltarea personala, diversificarea situatiilor de invatare academica, prin activitati nonformale si informale, contand foarte mult maniera de comunicare in stil terapeutic si de contact autentic dintre cadrul didactic si cursant.
Fenomenul de scaderea motivatiei, de lipsa unui scop in invatatura, este prezent de altfel in multe universitati romanesti. Care sunt cauzele? Ce putem face? Cum putem interveni in calitate de profesori si mediatori ai procesului instructiv-educativ? Incercam sa stabilim prin prezenta lucrare, cum putem imbunatati mecanismele de suport psihologic si academic pentru studenti, apeland la bunele practici din psihoterapie.
Profesorii merita sa fie constientizati asupra disfunctiilor comunicarii didactice si a imprumutarii unor deprinderi de comunicare in stil terapeutic, care sa conduca mai natural la dezvoltarea competentelor de comunicare si a capacitatii de relationare a lor in cadrul grupului studentilor, pentru a genera sporirea abilitatilor de invatare; asupra exersarii stilului de comunicare terapeutica in interesul didactic si al dezvoltarii personale, pentru cresterea expunerii studentilor la subiecte academice noi, cresterea stimei de sine, reducerea apatiei, stabilirea unor proiecte personale cu perspective reale care sa-i motiveze.
Prin promovarea atitudinilor empatice si asertive in comunicarea cadrelor universitare pentru familiarizarea studentilor cu exigentele reale si cerintele activitatilor universitare, precum si prin asigurarea unui climat didactic relaxant, dezinhibant, motivant, incurajator si evitarea barierelor/ blocajelor semantice survenite in comunicarea cu grupul studentilor, se poate ajunge la o cooperare eficienta intre profesor-student si cresterea atractivitatii mediului universitar.
Simptomele apatiei, care afecteaza orientarea catre atingerea scopului privind absolvirea studiilor universitare, se manifesta in mai multe planuri: emotional (absenta activarii emotionale, a intensitatii trairilor emotionale, a responsivitatii emotionale; trairi afective nemodificabile), cognitiv (diminuarea importantei sau valorii atribuite diferitelor domenii asociate scopului; absenta preocuparii pentru problemele personale, absenta interesului) si comportamental manifest (absenta initiativei, efortului, perseverentei, dependenta de alte persoane pentru structurarea activitatii).
Prin urmare, in lucrarea pe care o propunem, pledam pentru cultivarea competentei de comunicare a cadrului universitar, a sporirii aptitudinilor necesare in comunicare, pentru formarea si exersarea abilitatilor de comunicare adecvata, in scopul eficientizarii comunicarii profesor – student, inclusiv in directia identificarii indiciilor primare de tulburari psihopatologice implicate in comunicare, pentru ca, in acele situatii, sa directioneze cursantii in situatii de risc catre consilieri si personal avizat in vederea initierii demersurilor profesioniste de comunicare terapeutica.
Terapeutul care are capacitatea de a crea un soi de dezvoltare a intelegerii reflexive este un precursor al rezultatelor psihologice (Angus et al., 2012; Banham & Schweitzer, 2015), atribut care merita a fi transferat si profesorului.

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!