Interviu cu Excelenta Sa, Monseñor Javier-Francisco Lozano, Nuntiu Apostolic la Bucuresti, Decanul Corpului Diplomatic
Decan al Corpului Diplomatic, Arhiepiscop Francisco Javier Lozano este al patrulea Nuntiu Apostolic In Romania, dupa decembrie 1989. Doctor In filozofie, In teologie morala si In drept ecumenic. A studiat si a obtinut titluri acdemice In sapte universitati din Italia si Spania. A fost profesor de teologie morala si este autor a mai multor carti si articole In reviste de specialitate. In afara de limba spaniola (limba materna) vorbeste alte opt limbi straine.
Biserica nu cere privilegii, cere doar libertate
Nu trebuie sa uitam victimele unui regim ateu si totalitar
- Excelenta, sunteti Nuntiu Apostolic si, In acelasi timp, ca ambasador trimis al Sfantului Scaun, Indepliniti functia de Decan al Corpului Diplomatic la Bucuresti. Ce presupune aceasta functie?
- Anul trecut, In data de 10 decembrie, s-au Implinit 7 ani de la numirea mea ca Nuntiu Apostolic In Romania si In Republica Moldova. In dreptul diplomatic, Decanul are functia de reprezentant, pentru a-i putea sluji mai bine pe membrii Corpului Diplomatic acreditati Intr-o anumitã tarã, In cazul de fatã, Romania. In conformitate cu hotãrarile Congresului de la Viena din 1815, Nuntiul, din momentul sosirii sale In Romania, este Decanul Corpului Diplomatic. Activitatea Corpului Diplomatic In Romania este reglementata prin statut. Acesta prevede ca, alãturi de Decan, sa existe si un Comitet, format din sase ambasadori. Comitetul decide asupra anumitor probleme care, ulterior, sunt prezentate adunãrii generale. In general, functia de Decan al Corpului Diplomatic are un caracter ceremonial. Insa, pe langa aceasta, Decanul mai are si functia de gardian al privilegiilor si imunitatilor diplomatice ale Intregului corp diplomatic, asa cum sunt prevazute In Conventia de la Viena din 1961. De asemenea, Decanul mediaza eventuale conflicte Intre membrii unei reprezentante diplomatice si statul gazda sau Intre diferite reprezentante diplomatice. Pot fi si situatii In care statul gazda solicita ajutorul Decanului Corpului Diplomatic, daca un diplomat face abuz de privilegiile sale prin Incalcarea normelor de etica morala.
- Cum caracterizati misiunea din Romania?
- Nu este o misiune foarte complicatã sã fii decan In Romania. Aici, membrii Corpului Diplomatic se comportã ca Intr-o familie, In care toti vor binele tuturor. Adesea, ne Intalnim, toti ambasadorii, la receptiile oferite de colegii care-si Incheie misiunea In Romania In ceea ce ma priveste, as vrea sã profit de aceastã ocazie, pentru a-i multumi. Ministerului roman de Externe pentru colaborarea si sprijinul pe care mi le oferã In calitatea mea de Decan al Corpului Diplomatic.
Experienta din Africa Subsahariana
- Lagos, Pretoria, Harare, Kinshasa sunt alte destinatii Inscrise In biografia Excelentei Voastre. Experienta acumulata In aceste colturi de lume poate fi utila pentru o misiune In Europa?
- Cu siguranta ca experientele acumulate In tarile unde mi-am Indeplinit misiunea de Nuntiu Apostolic, anterior si pe cea de Secretar de Nuntiatura, Imi sunt foarte folositoare si aici, In Europa. Am slujit In cinci Nuntiaturi din Africa Subsahariana; zone dificile, societati In curs de dezvoltare, cu multe lipsuri si nevoi. Sfantul Scaun, Biserica Catolica Insasi Incearca sa fie alaturi si sa ajute aceste populatii In dezvoltarea lor spirituala si materiala. Am activat si In cadrul Nuntiaturii din Belgrad, pe vremea lui Tito, In timpul comunismului. Aceasta experienta m-a ajutat foarte mult sa Inteleg mai bine tranzitia acestor natiuni care s-au eliberat de sub jugul comunist ateu si totalitar si care se deschid libertatii si vietii democratice cu noi institutii civile.
- Fiecare ambasador, cand pleaca la post, are un program de mandat, un plan de obiective. Ne puteti da cateva repere din programul de mandat al ambasadorului Sfantului Scaun acreditat la Bucuresti, asociat cu mandatul Nuntiului Apostolic?
– Obiectivul pe care mi l-am propus la sosirea mea la Bucuresti, In urma cu 7 ani, as putea sa-l rezum Intr-un singur cuvant: sa slujesc! Aceasta a fost dorinta mea de atunci si continua sa fie aceeasi pana In ziua de astazi: sa-mi pot Indeplini mandatul pe care Papa mi l-a Incredintat. Sa slujesc Biserica In Romania, sa mentin si sa Imbunatatesc, pe cat este posibil, relatiile cu Guvernul si cu societatea romana. Cum bine se poate Intelege, principala datorie a unui Nuntiu este sa slujeasca Biserica, Biserica din Romania. A sluji Biserica, ca parte a Corpului Diplomatic al Sfantului Scaun, pentru mine a fost si este un mod de a-mi trãi propria vocatie preoteasca. Un diplomat al Sfantului Scaun este, Inainte de toate, un preot sau un episcop. Acesta este elementul esential spre care se Indreaptã Intreaga noastrã viatã. Deci, criteriile noastre nu pot fi acelea care duc la „a face carierã”. In timpul Indelungatului meu serviciu diplomatic, am fost Secretar si apoi Nuntiu In cinci Nuntiaturi din Africa Subsahariana, unde viata are, In mod sigur, dificultãti specifice tãrilor In curs de dezvoltare. Cu toate acestea, am fost foarte multumit sã mã aflu printre acele persoane care aveau nevoie de multe lucruri si care, de multe ori, sunt uitate de lumea asa-zis dezvoltatã: Europa sau America. Acum, sunt In Romania, o tarã nobilã si frumoasã, membrã a Uniunii Europene, si-i multumesc lui Dumnezeu pentru cã Imi permite, Incã, sã pot sluji, cu mult entuziasm si pasiune, comunitãtile bisericesti din aceastã parte importantã a Bisericii Catolice.
- Ce ne puteti spune despre raporturile existente Intre Romania si Sfantul Scaun?
- In momentul de fatã, raporturile dintre Romania si Sfantul Scaun sunt bune! Aceasta este, de fapt, o consecintã a parcursului istoric al acestei tãri cu o profundã traditie crestinã. Autoritãtile din Romania sunt constiente de acest fapt. Dupã ani lungi de suferintã sub regimul comunist, Biserica, ce trãieste astãzi In acest stat de drept, democratic, pluralist si non-confesional, are conditiile potrivite pentru a-si desfãsura In libertate misiunea de slujire. Din punct de vedere social, pentru Biserica Catolicã, cuvantul cheie este a sluji. A sluji natiunea, a fi aproape de popor, a asista si a ajuta persoanele cele mai neajutorate si nevoiase. Biserica nu cere privilegii, cere doar libertate, spatiu pentru a-si desfãsura misiunea de evanghelizare, pentru a-i sluji pe cei nevoiasi. Vizitand parohiile, Imi face plãcere sã mã Intalnesc cu oameni care doresc sã-si slujeascã tara, sã construiascã o societate dreaptã, democraticã, progresistã, care pune In prim plan valorile morale si etice, rãdãcinile crestine ale acestei natiuni.
- Este foarte important pentru noi, cetatenii acestei tari, sa aflam ca relatiile dintre Romania si Sfantul Scaun sunt bune. Cum percepeti starea de spirit a credinciosilor romani, acum, dupa 25 de ani de la caderea regimului totalitar? Agenda Nuntiaturii Apostolice de la Bucuresti va permite sa efectuati multe vizite In parohii?
- Vã multumesc pentru aceastã Intrebare, pentru cã aceasta este partea importantã a misiunii mele In Romania. Planul meu este foarte simplu: vreau sã fiu alãturi de episcopi, de preoti, de cãlugãri si cãlugãrite, de toti credinciosii Mã refer la contactul cu oamenii, la vizite In parohii, la Intalniri cu tinerii, la celebrãri populare In diverse dieceze pe care, cu sigurantã, le voi vizita. Sunt convins cã In aceste vizite si celebrãri se poate descoperi spiritul autentic al catolicilor din aceastã iubitã si nobilã tarã. Sunt sigur cã, printre ei, mã voi simti ca Intr-o familie. Sper ca, foarte curand, sã le Inteleg limba pentru a putea Intretine o conversatie. Este un lucru extraordinar sã poti vorbi limba locului, pentru cã acest lucru eliminã multe bariere. Referitor la privatiunile religioase impuse de regimul comunist din Romania, as vrea sa va spun ca oricare crestin, In orice moment al vietii si al istoriei, mai ales In timpul persecutiilor, trebuie sa stie sa-i raspunda Domnului printr-o viata de credinta, cu un comportament moral care poate sa-i produca nu numai dificultati, dar chiar probleme. Astazi, multumim lui Dumnezeu; cetatenii acestei tari traiesc In libertate si democratie. Dar nu trebuie sa uitam victimele unui regim ateu si totalitar, cum a fost regimul comunist care, timp de 40 de ani, a Incalcat drepturile umane ale nobilului popor roman. Biserica Catolica prezinta cu mandrie exemplul acelor barbati si femei care si-au varsat sangele din iubire fata de Isus, de Biserica si de frati. Nu trebuie sa uitam niciodata exemplul lor si tragedia lor.
Atasamentul Papei Ioan Paul al II-lea fata de Romania
- Anul acesta se vor Implini 16 ani de la vizita Suveranului Pontif Papa Ioan Paul al II-lea In Romania. A fost prima vizita a unui Papa In Romania, un moment istoric In relatiile Sfantului Scaun cu tara noastra.
- Din punctul meu de vedere, vizita istoricã a Sfantului Pãrinte Ioan Paul al II-lea a fost un gest prin care Papa si-a manifestat atasamentul fatã de aceastã tarã si aceastã Bisericã. Sfantul Pãrinte iubea In mod deosebit Romania si pe oamenii ei, si a vrut sã mãrturiseascã acest lucru prin prezenta sa aici. A fãcut acest lucru fiind miscat de acea solicitudine pastoralã care l-a purtat panã la marginile pãmantului, ca urmas al lui Petru si Pãstor Suprem al Bisericii Universale. Vizitand Romania In 1999, Ioan Paul al II-lea nu a uitat cã aceastã Bisericã si acest popor suferiserã mult In timpul persecutiei comuniste, aspect pe care el Insusi Il cunoscuse In tara sa, Polonia. A fost apoi Intalnirea istoricã cu Patriarhul Teoctist care a contribuit la Intãrirea legãturilor fraterne cu Biserica Ortodoxã. Cu privire la acest aspect ecumenic, trebuie sa mentionam Decretul despre Ecumenism al Conciliului Ecumenic Vatican II. Dupa cum bine se stie, este vorba despre un document de mare valoare istorica care a marcat si va marca In continuare raporturile dintre Biserica Catolica si celelalte confesiuni crestine. Punctul de plecare este cel pe care l-am mentionat In salutul formulat de mine la Inceputul Sfintei Liturghii din Catedrala din Bucuresti, duminica, 18 ianuarie a.c., si anume, cuvintele lui Isus din Evanghelia dupa Ioan: „Ca toti sa fie una” (Ioan 17, 21). Papa, Episcopii, Biserica Catolica i-au foarte In serios aceste cuvinte ale Domnului si, Impotriva tuturor dificultatilor si uneori a neIntelegerilor, fac tot ce le sta In putere pentru a se apropia de unitate, adica, sa depaseasca despartirile pe care istoria si pacatul nostru al barbatilor si al femeilor le-au provocat. Apoi, avem, asa dupa cum bine ati spus, vizita istorica a Sanctitatii Sale Ioan Paul al II-lea care a facut atat de multe In favoarea unitatii crestinilor, un adevarat campion al ecumenismului si care a avut bucuria de a asculta strigatul multimii prezente la celebrarea euharistica din Piata Izvor: „Unitate! Unitate!”.
Se prabusesc regulile cele mai elementare ale umanitatii
- Vorbiti despre ecumenism. Care sunt provocarile pe care Biserica va trebui sa le Infrunte pana la sfIrsitul acestui secol?
- Cu siguranta ca provocarile pe care Biserica din Romania si Europa le Infrunta, si va trebui sa le Infrunte In acest secol XXI, sunt de o noutate absoluta si, In acelasi timp, foarte grave. Mesajul de iubire al Evangheliei, astazi ca si ieri, are multi oponenti. Asa cum citim In prologul Evangheliei Sfantului Ioan, Isus este lumina, Insa Intunericul nu l-a primit. Este aici vorba despre misterul libertatii umane, inima omului care alege Intre bine, care este Dumnezeu, si rau, care este pacatul. In fata acestei drame a umanitatii, Papa Francisc prezinta cu putere mesajul sau asupra Credintei si ratiunii: omul, lasandu-se iluminat de credinta, deschizandu-se valorilor eterne destainuite de Dumnezeu, Isi afla adevaratul destin, Implinirea sa completa si totala, si, In definitiv, fericirea pe care o doresc toate persoanele lumii noastre. Papa interpeleaza lumea In legatura cu actele de violenta, In care nu se mai respecta ceea ce pentru ceilalti este sacru, In care, dimpotriva, se prabusesc regulile cele mai elementare ale umanitatii. In Orientul Mijlociu, si nu numai, crestinii sunt minoritatea cea mai oprimata si persecutata, de aceea deplangem faptul ca vocile ratiunii care se ridica din lumea musulmana sunt prea putine si prea slabe.
Omenirea, amenintata de liberalism sexual, laicizare, materialism
- Sfarsitul anului 2014 ne arata o lume zdruncinata de convulsii economice, politice, militare. Aceste turbulente sunt cauzate doar de lipsa constiintei laice a populatiei, pe care se bazeaza guvernele care violeaza principiul constitutional al statului, sau si de lipsa de constiinta religioasa? Care credeti ca sunt pericolele care ameninta omenirea, In special pe tineri, In viitorul apropiat?
- Pericolul cel mai grav Il vãd In secularizarea care guverneazã Intreaga Europã. Din pãcate, acest lucru se Intamplã Intr-un ritm foarte alert. Tinerii din Romania vãd nivelul de trai din unele tãri europene secularizate si-l iau ca pe un model de urmat. Si nu doar cã vor si ei sã aibã masini frumoase si multi bani, dar imitã si comportamentele morale: liberalismul sexual, laicizarea, materialismul, frecventarea tot mai rarã a Bisericii etc.
- Excelenta, de-a lungul istoriei, Biserica a reusit sa faca fata persecutiilor comuniste. Este mai grea lupta cu secularizarea?
- Intr-un anumit sens, Biserica putea sã facã fatã mai usor persecutiilor comuniste decat valurilor secularismului si ale relativismului moral. Legat de persecutia Bisericii In perioada comunistã, vreau sã aduc un omagiu pãrintilor vostri In credintã: tuturor episcopilor, preotilor, cãlugãrilor, cãlugãritelor si laicilor care, prin curajoasa lor mãrturie crestinã, au fãcut rodnic mesajul Evangheliei In Romania si au arãtat adevãratul chip al lui Isus Cristos, Domnul si Mantuitorul nostru. Biserica voastrã are o istorie glorioasã, o bogãtie de rituri si traditii, valori culturale si artistice, fidelitate fatã de Roma, iubire fatã de Cristos si chiar fatã de suferintã, dupã cum aratã martirii si mãrturisitorii ei, victime ale unei ideologii atee si totalitare.
- In numele cititorilor, va multumesc pentru generozitatea cu care ati acordat acest interviu.
Elena Chirita - UZPR