Monahismul in Dobrogea de la origini pana in zilele noastre

-27%
50,00 Lei   36,50 Lei

ISBN: 978-606-28-1106-8

DOI: 10.5682/9786062811068

Anul publicării: 2020

Editia: I

Pagini: 572

Editura: Editura Universitara

Autor: Ionut Holubeanu

In stoc
Limita stoc
- +
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062811068 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Wishlist Cere informatii
  • Descriere
  • Download
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Unde se gaseste
  • Review-uri (0)

Lucrarea pe care o prezentam este in realitate prima monografie cuprinzatoare a unei provincii romanesti si ea se adauga altor studii si carti publicate de acelasi autor pana acum. Ea se inscrie in lucrarile de elita ale istoriografiei din tara noastra si totodata constituie un volum de referinta pentru cercetarea viitoare. De aceea, cunoscandu-i tineretea si puterea de creatie, astept cu bucurie altele asemenea.

Prof. univ. dr. Emilian POPESCU,
membru al Academiei Romane

  • Monahismul in Dobrogea de la origini pana in zilele noastre

    Descarca
IONUT HOLUBEANU

Cuvant inainte (de acad. Emilian Popescu) / 11

Introducere / 13

I. TERITORIUL DINTRE DUNARE SI MARE. COORDONATE ISTORICE / 23

II. ORGANIZAREA BISERICEASCA SI SITUATIA RELIGIOASA IN TERITORIUL DINTRE DUNARE SI MARE DE-A LUNGUL TIMPULUI / 35

III. APARITIA, DEZVOLTAREA  SI  EVOLUTIA  MONAHISMULUI IN RASARITUL CRESTIN / 52

IV. MISCAREA PRE-MONAHALA PE TERITORIUL PROVINCIEI ROMANE SCYTHIA / 66
IV.1. Aprecieri generale / 66
IV.2. Sfintii Martiri Epictet Preotul si Astion Monahul / 69
IV.3. Sfintii Martiri de la Niculitel si Sfantul Episcop Efrem / 75

V. APARITIA SI DEZVOLTAREA MONAHISMUL INSTITUTIONALIZAT PE TERITORIUL PROVINCIEI ROMANE SCYTHIA (SEC. AL IV-LEA) / 78
V.1. Miscarea audienilor / 78
V.2. Monahismul danubiano-pontic in a doua jumatate a secolului al IV-lea / 84
V.2.1. Situatia    monahismului  danubiano-pontic in timpul Sfantului Ioan Casian / 84
V.2.2. Influenta Sfantului Ioan Casian asupra monahismului danubiano-pontic in perioada Antichitatii Tarzii / 91
V.2.3. Sfantul Theotim I de Tomis / 94
V.2.4. Sfantul Bretanion de Tomis / 99

VI. INFORMATII PRIVIND SITUATIA MONAHISMULUI DANUBIANO-PONTIC IN SECOLELE V-VIII / 101
VI.1. Arhimandritul Carosus / 101
VI.2. Sfantul Dionisie Exiguul / 108
VI.2.1. Date biografice / 109
VI.2.2.    Informatii despre monahismul danubiano-pontic in opera Sfantului Dionisie Exiguul / 111
VI.2.2.1. Prefata la  traducerea  in  limba  latina  a epistolelor 45 si 46 ale Sfantului Chiril al Alexandriei adresate episcopului Successus  / 111
VI.2.2.2. Prefata  la  traducerea  in  limba  latina  a  Epistolei sinodale catre Nestorie si a celor 12 anatematisme  ale  Sfantului  Chiril   al Alexandriei / 114
VI.3. Calugarii sciti / 119
VI.3.1.    Implicarea calugarilor sciti  in  disputele  teologice  din Imperiu / 119
VI.3.2.    Monahii sciti, sustinatori ai formulei theoanthropopashite, cunoscuti astazi / 124
VI.3.3.    Situatia monahismului danubiano-pontic in perioada calugarilor sciti / 129
VI.3.4.    Invatatura soteriologica a calugarilor sciti / 136
VI.3.5.    Organizarea interna a chinoviilor din Scythia / 145
VI.4. Manastirea Samuelis. Egumenul Pavel. Diaconul Zoticos / 148
VI.5. Viata monahala intre Dunare si Mare in secolul al VII-lea / 151

VII. COMPLEXE MONAHALE DANUBIANO-PONTICE DIN SECOLELE IV-XI / 154
VII.1. Pestera de la Casian / 155
VII.2. Manastirea paleocrestina de la (L)Ibida (satul Slava Rusa) / 159
VII.3. Complexul monahal rupestru de la Dumbraveni /165
VII.3.1. Perioada romano-bizantina (sec. IV-VI)    / 165
VII.3.2. Perioada Evului Mediu Timpuriu (sec. IX-X) / 169
VII.4. Complexul monahal rupestru de la Murfatlar / 172
VII.4.1. Descrierea monumentelor / 173
VII.4.2. Datarea complexului / 193
VII.4.3. Destinatia complexului rupestru / 203
VII.4.4. Credinta monahilor de la Murfatlar / 206
VII.4.5. Forma  de  organizare  si  viata  monahilor  de  la  Murfatlar / 207
VII.5.    Complexele  monahale  rupestre  de  pe  vaile  Suha  Reka  si Dobrici /210
VII.5.1. Complexul monahal rupestru de la Hitovo / 211
VII.5.2. Manastirea Gyaur Evleri / 213
VII.5.3. Complexul rupestru Sandakli Maara / 218
VII.5.4. Complexul Tarapanata / 220
VII.5.5. Manastirea rupestra Asar Evleri / 222
VII.5.6. Complexul rupestru Saian Kaia / 226
VII.5.7. Complexul rupestru Valceanova Staia / 228
VII.5.8. Complexul rupestru Haiduski Kasti / 229
VII.5.9. Pestera Sihastrilor / 231
VII.5.10. Datarea  complexelor  monahale  de   pe   vaile   Suha Reka si Dobrici. Forma de organizare a monahilor /233
VII.6. Complexul monahal rupestru de la Petrosani / 239
VII.7. Pestera Sf. Ap. Andrei / 241
VII.8. Complexele monahale rupestre de pe tarmul Marii Negre / 242
VII.8.1. Complexul rupestru de la Capul Kaliakra / 243
VII.8.2. Asezamintele rupestre de la Yailata (Kamen Briag) / 246
VII.8.3. Complexele rupestre de la Tiulenovo / 252
VII.9.    Complexele monahale rupestre de pe vaile Kanaghiol si Taban    257
VII.9.1. Edificiile rupestre de la Belber Kanara / 257
VII.9.2. Complexul rupestru din zona punctului Ghelengica / 259
VII.9.3. Schitul rupestru din zona punctului Kokargea / 259
VII.9.4. „Gargheska Tarkva” si edificiile  rupestre  din vecinatatea acesteia / 261
VII.9.5. Edificiile rupestre din zona punctului Bratila si din aval de acesta / 263
VII.9.6. Chilia rupestra de pe valea Taban / 265
VII.9.7. Datarea si organizarea complexelor monahale rupestre de pe vaile Kanaghiol si Taban / 266
VII.10.    Pestera de la Limanu / 267
VII.11.    Complexe rupestre cu destinatie incerta / 270
VII.11.1. Mormantul cu graffiti de la Mangalia / 270
VII.11.2. Catacomba din necropola tumulara a cetatii Histria / 272
VII.11.3. Carierele de  piatra  de  la  Axiopolis-Cernavoda  si Aliman / 272
VII.12.    Manastiri urbane / 274

VIII. VIATA MONAHALA INTRE DUNARE SI MARE IN SECOLELE XI-XIV / 277
VIII.1.    Misiunea crestina bizantina intre barbarii de la Dunarea de Jos / 278
VIII.2.    Manastirea de la Capul Kaliakra (Bulgaria) / 279
VIII.3.    Manastirea de pe dealul Cetatuia de la Niculitel (jud. Tulcea) / 280
VIII.3.1. Datarea asezarii monahale / 281
VIII.3.2. Forma de organizare a monahilor / 282
VIII.4.    Informatii secundare referitoare la prezenta monahilor pe teritoriul dintre Dunare si Mare / 285

IX. VIATA MONAHALA PE TERITORIUL DOBROGEI IN TIMPUL STAPANIRII OTOMANE / 288
IX.1. Manastirea de la Niculitel (jud. Tulcea) / 289
IX.2. Manastirea de la Babadag (jud. Tulcea) / 291
IX.3. Manastirea Taita / 293
IX.4. Manastirea Telita / 296
IX.5. Manastirile Hamcearca, Tichilesti si Sfantul Nicolae / 298
IX.6. Biserica „Nasterea Domnului” din Ester si Manastirea „Sfantul Ioan Botezatorul” din Sozopol / 299
IX.7. Un sat dobrogean inchinat manastirii „Sfantul Ioan Botezatorul” din Bucuresti / 301
IX.8. Monahi crestini atestati pe teritoriul Dobrogei / 302
IX.9. Proiectul infiintarii unui schit dobrogean / 306

X. MANASTIRILE COCOS, CELIC-DERE SI SAON DE LA INFIINTARE PANA IN ANUL 1918 / 309
X.1. Manastirea Cocos / 309
X.1.1. Inceputurile manastirii Cocos / 310
X.1.2. Primul locas de rugaciune / 314
X.1.3. Situatia manastirii sub staretia arhimandritului Visarion / 315
X.1.4. Conflictul cu arhiepiscopul Panaret / 317
X.1.5. Ultimele realizari ale staretului Visarion / 319
X.1.6. Situatia manastirii dupa moartea staretului Visarion / 320
X.1.7. Rolul manastirii in redesteptarea nationala a romanilor dobrogeni / 323
X.1.8. Situatia manastirii dupa 1878. Criza staretilor / 324
X.1.9. Staretul Roman Sorescu / 327
X.1.10. Manastirea Cocos in perioada Primului Razboi Mondial / 329
X.2. Manastirea Celic-Dere / 330
X.2.1. Schimbarea destinatiei manastirii Celic-Dere / 332
X.2.2. Schitul Celicul Mic / 333
X.2.3. Manastirea de maici  Celic-Dere.  Situatia  sa  pana  in  anul 1909 / 334
X.2.4. Organizarea manastirii. Aspectul arhitectonic / 336
X.2.5. Situatia manastirii dupa 1909. Initiativele episcopului Nifon Niculescu (1909-1922) / 338
X.3. Manastirea Saon / 341

XI. VIATA MONAHALA PE TERITORIUL DOBROGEI INTRE ANII 1918-1959 / 346
XI.1. Manastirea Sfanta Elena de la Mare / 346
XI.2. Manastirea Dervent / 350
XI.3. Manastirea Sfantul Apostol Andrei de la Surtiuchioi / 354
XI.4. Situatia manastirilor Cocos, Celic-Dere si Saon in perioada 1918- 1959 / 355
XI.4.1. Manastirea Cocos / 355
XI.4.2. Manastirea Celic-Dere / 357
XI.4.3.    Manastirea Saon / 357

XII. VIATA MONAHALA  PE TERITORIUL DOBROGEI IN TIMPUL STAPANIRII OTOMANE / 360
XII.1. Manastirea Cocos / 360
XII.2. Manastirea Celic-Dere / 361
XII.3. Manastirea Saon / 362
XII.4. Manastirea Sfanta Maria de la Techirghiol / 363
 
XIII. VIATA MONAHALA PE TERITORIUL DOBROGEI INTRE ANII 1989-2004 / 366 
XIII.1. Manastirea Cocos / 366
XIII.2. Manastirea Celic-Dere / 367
XIII.3.    Manastirea Saon / 368
XIII.4.    Manastirea Sfanta Elena de la Mare / 370
XIII.5.    Manastirea Dervent / 371
XIII.6.    Manastirea Sfanta Maria de la Techirghiol / 372
XIII.7.    Manastirea  Pestera  Sfantului  Apostol  Andrei  (com.  Ion Corvin) / 373
XIII.7.1. Etapele premergatoare infiintarii manastirii / 373
XIII.7.2. Infiintarea manastirii actuale / 375
XIII.7.3. Carmuitorii manastirii si realizarile lor / 375
XIII.8.    Asezaminte monahale noi / 378
XIII.8.1. Schitul  „Buna  Vestire”  de  la  Letea  (com.   C.A. Rosetti) / 378
XIII.8.2. Manastirea  Pestera  Sfantului  Ioan   Casian   de  la Cheile Dobrogei / 379
XIII.8.3. Alte manastiri in proces de organizare / 380

XIV. REPERTORIUL MANASTIRILOR SI SCHITURILOR INFIINTATE PE TERITORIUL DOBROGEI INTRE ANII 2005 SI 2020 / 383

Rezumat / 386

Abstract / 390

Anexa (harti, figuri, fotografii) / 393

Bibliografie / 502

Indice / 547


 

In cartea de fata este tratata o tema deosebit de importanta pentru istoria multimilenara a Dobrogei. Se stie ca aceasta provincie a Romaniei – numita in Antichitate Scythia Minor (Scitia Mica) – a fost incadrata din vechime, datorita asezarii ei geografice, in cadrul geo-politic si cultural al lumii greco-romane si, drept urmare, aici au fost prezente realitati istorice, religioase si culturale specific ei, care au intrat in contact cu cele autohtone, iar limbile dominante, greaca si latina, erau intelese si chiar vorbite de orice locuitor al acestui spatiu. De timpuriu, s-a constituit in lumea aceea puternicul Imperiu Roman, organizare politica si religioasa impusa apoi si entitatilor regionale in care se afla si Dobrogea. Aceasta a dus la o oarecare uniformizare a modului de viata a locuitorilor vastului Imperiu, dar s-au pastrat si multe traditii spirituale ori din viata practica specifice.

In acest context, a putut patrunde pe pamantul Dobrogei si invatatura crestina, chiar din perioada apostolica, fiind propovaduita aici de doi apostoli ai Mantuitorului Iisus Hristos, si anume Sfintii Andrei si Filip. Datorita lor, crestinismul la romani este foarte vechi, iar in cadrul lui a aparut de timpuriu si monahismul in formele specifice de atunci din Rasaritul crestin. Fiind, la acea vreme, o provincie a Imperiului Roman, Dobrogea a beneficiat de cunoasterea formelor de traire crestine existente atunci, iar Sfantul Vasile cel Mare, care avea legaturi stranse cu conducerea politica si religioasa a acestei regiuni, a sprijinit tot ceea ce putea contribui la dezvoltarea si intarirea vietii spirituale in acest spatiu geografic. Sunt cunoscuti monahi si forme incipiente ale vietii monahale in aceasta perioada de inceput, si anume de la sfarsitul secolului al III-lea, pe care autorul cartii le insereaza in lucrarea lui. Apoi prezinta formele institutionalizate din secolul al IV-lea si cele urmatoare, indicand nume de persoane cu rol important ca Audius, Ioan Casian, episcopul Teotim de Tomis si apoi pe cele din secolele V–VIII, Carossos, Sfantul Dionisie Exiguus si calugarii sciti. Li se arata tuturor rolul lor spiritual avut in societatea de atunci. Stirile acestea le completeaza cu datele arheologice iesite la iveala cu prilejul sapaturilor efectuate in partea de nord a Dobrogei (la Slava Rusa), apoi la Murfatlar, in mijlocul provinciei, si mai apoi in sudul Dobrogei si chiar dincolo de granita de sud a Romaniei, pe teritoriul bulgar.

Daca pana in secolul al VIII-lea, istoria monahismului dobrogean este tratata predominant pe baza unor texte literare, perioada urmatoare, pana in secolul al XIV-lea, se bazeaza mai mult pe descoperirile arheologice.

Capitolul al X-lea este dedicat prezentarii unor manastiri din nordul Dobrogei: Cocos, Celic Dere si Saon. In partea finala, capitolele XI - XIII, se prezinta istoria monahismului in Dobrogea in perioada anilor 1918-2004.

La sfarsit, sunt cinci anexe cu harti demonstrative, precum si 68 de pagini cu desene, planuri de locasuri de cult. Lor li se adauga numeroase fotografii care inlesnesc intelegerea problemelor mai dificile ale monahismului dobrogean.

Lucrarea pe care o prezentam este in realitate prima monografie cuprinzatoare a unei provincii romanesti si ea se adauga altor studii si carti publicate de acelasi autor pana acum. Ea se inscrie in lucrarile de elita ale istoriografiei din tara noastra si totodata constituie un volum de referinta pentru cercetarea viitoare. De aceea, cunoscandu-i tineretea si puterea de creatie, astept cu bucurie altele asemenea.

Prof. univ. dr. Emilian POPESCU,
membru al Academiei Romane

 

www.editurauniversitara.ro

Scrie un review


Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat in wishlist!

A fost sters din wishlist!