Botanica farmaceutica. Baze teoretice si practice. Citologie. Histologie. Organografie, editia a II-a, revizuita si adaugita

Întreţin viaţa, transformând aproape miraculos apa şi un deşeu gazos care îngrijorează ecologiştii obsedaţi de încălzirea globală (dioxidul de carbon), în zahăr şi alte substanţe fundamentale pentru viaţă. Funcţionează ca un uriaş plămân al planetei, regenerând oxigenul consumat de alţii în respiraţie. În clipe rare ale vieţii, reuşesc să spună ceea ce vorbele nu izbutesc să facă.  Ne împodobesc ferestrele, grădinile şi  mormintele. Ne ocrotesc de arşiţa verii şi de furiile iernii. În livezi, grădini, păduri sau la marginea drumului, se lasă sacrificate fără să se lamenteze vreodată. Adesea tot mai ignorate, tot mai sacrificate, plantele continuă să trăiască şi să întreţină viaţa, nu doar ca alimente sau generatoare ecologice de oxigen, ci şi ca medicamente. Din perspectivă istorică, farmacia a fost dominată iniţial de plantele medicinale şi medicamente obţinute din plante. Deşi volumul produselor de origine vegetală s-a redus tot mai mult de-a lungul timpului în farmacie, în perioada contemporană asistăm la un reviriment al acestora, nu sub eticheta de medicament, ci sub cea mai mult sau mai puţin discutabilă de „supliment alimentar”.

În prezent, în farmacie, ca şi în alte unităţi de distribuţie autointitulate Plafar, există un număr foarte mare de suplimente alimentare conţinând pulberi, extracte sau alte preparate din plante, din cele mai neaşteptate locuri şi nu rareori în combinaţii de o rară fantezie. În acest context, cunoaşterea ştiinţifică a plantelor, sub aspectul identificării şi controlului calităţii, rămâne o necesitate socială, mai ales dacă avem în vedere cazurile nefericite în care substituiri involuntare (prin confuzii ale culegătorilor) sau intenţionate ale unora din plantele declarate pe etichetă cu altele, care nu ţin doar de domeniul trecutului. Identificarea şi controlul calităţii produselor vegetale nu se poate face în absenţa unor cunoştinţe de bază privind anatomia şi morfologia plantelor. Prezenta lucrare răspunde unei asemenea nevoi.

Structurată în 11 capitole, aceasta acoperă patru domenii diferite ale biologiei vegetale, din perspectivă practică:

a) Principalele instrumente şi ustensile utilizate în laboratorul de biologie vegetală, în special domeniul microscopiei. Partea cea mai extinsă este dedicată microscopiei optice, inclusiv tehnicilor de obţinere a preparatelor microscopice, dar nu sunt ignorate nici microscopia electronică şi chiar microscoapele cu sondă;

b) Citologia. Sunt abordate acele aspecte ale celulei vegetale care pot fi investigate cu ajutorul microscopului optic, în condiţii nesofisticate: peretele celular, incluziunile vacuolare, plastidele. Tot în legătură cu citologia, dar făcând legătura şi cu histologia este prezentată şi diviziunea celulară cu cele două variante de bază ale acesteia, mitoza şi meioza.

c) Histologia este tratată într-un capitol distinct, în mod firesc ţesuturilor definitive fiindu-le dedicat un spaţiu mult mai larg decât ţesuturilor meristematice.

d) Organografia ocupă aproape jumătate din conţinutul lucrării, făcând obiectul a şase capitole, fiecare din ele dedicate câte unui organ vegetativ şi, respectiv de reproducere: rădăcina, tulpina, frunza, floarea, fructul şi sămânţa. Fiecare organ este abordat atât din perspectivă morfologică, dar şi anatomo-histologică. Fiecare capitol pune în perspectivă medicinală organul vegetal respectiv, oferind exemple de produse vegetale cu caracter medicinal obţinute din acesta; în acest scop sursa de referinţă a fost Farmacopeea Europeană, ediţia a 6-a.

Ca elemente distinctive faţă de volumul anterior menţionăm:
- extinderea datelor privind microscopia electronică;

- includerea de tehnici şi metode noi de coloraţie, precum şi date despre coloranţi specifici unor componente cito-, histo-anatomice;

- iconografia îmbogăţită cu fotografii şi microfotografii realizate în laboratorul nostru;

- introducerea unui subcapitol – „Teme şi întrebări” la fiecare din cele 11 capitole ale cărţii;

- indexul de termeni botanici şi cel de denumiri latine ale plantelor, menite să ajute accesarea rapidă a informaţiilor;

- includerea unor adrese de site-uri de pe internet unde pot fi accesate date, imagini, filme, care să completeze într-o manieră modernă, actuală noţiunile prezentate şi să faciliteze înţelegerea lor.

Volumul se adresează tuturor celor interesaţi de studiul plantelor în general şi a celor medicinale în special, şi nu în ultimul rând studenţilor din anul I de la Facultatea de Farmacie. În speranţa că vă va fi util aşa cum şi-au dorit, autorii vă mulţumesc anticipat pentru eventuale sugestii în vederea realizării unei noi ediţii.

Autorii 

Prefaţă / 3

1. Sticlărie, instrumentar şi aparatură de laborator utilizate în studiul plantelor / 5
1.1. Introducere / 5
      1.2. Sticlărie de laborator / 5
      1.3. Instrumentar de laborator / 8
      1.4. Aparatură optică de laborator / 14
            1.4.1. Istoric / 14
            1.4.2. Lupa / 15
            1.4.3. Microscopul / 18

2. Pregătirea specimenelor în vederea examinării microscopice. Preparate microscopice / 63
2.1.Colectarea materialelor vegetale / 63
2.2. Fixarea materialelor vegetale / 64
2.3. Preparate microscopice / 66
2.3.1. Obţinerea de „preparate umede“ / 67
2.3.2. Secţionarea produselor vegetale / 67
2.3.3. Ataşarea secţiunilor obţinute prin încorporare în parafină de lamele de sticlă / 77
2.3.4. Obţinerea preparatelor superficiale / 78
2.3.5. Clarificarea preparatelor / 79
2.3.6. Colorarea preparatelor microscopice / 80
2 3.7. Montarea şi lutarea preparatelor microscopice / 92

3. Celula vegetală / 99
3.1. Peretele celular / 103
      3.1.1. Preparate microscopice pentru studierea punctuaţiunilor celulare / 104
      3.1.2. Preparate microscopice pentru evidenţierea mineralizării / 106
      3.1.3. Preparate microscopice pentru studierea lignificării peretelui celular / 107
      3.1.4. Preparate microscopice pentru studierea cuticulei epidermice / 109
      3.1.5. Preparate microscopice pentru studierea peretelui celular  suberificat / 111
      3.1.6. Preparate microscopice pentru studierea membranelor gelificate / 113
3.2. Incluziuni vacuolare / 114
      3.2.1. Preparat superficial din epiderma superioară a frunzelor de Zebrina pendula / 114
      3.2.2. Preparat superficial din epiderma frunzei de Gynura procumbens / 115
      3.2.3. Nisip oxalic observat în frunza de Atropa belladonna / 116
      3.2.4. Cristale prismatice mari, izolate din bulbul de Allium cepa / 117
      3.2.5. Druze de oxalat de calciu în rădăcina de Saponaria officinalis / 118
      3.2.6. Rafidii din peţiolul frunzei de Parthenocissus quinquefolia / 120
      3.2.7. Sferocristale de inulină în radicelele tuberizate de Dahlia variabilis / 121
      3.2.8. Granule de aleuronă complexă în seminţele de Ricinus communis / 123
      3.2.9. Granule de aleuronă simplă şi picături uleioase din sămânţa de Juglans regia / 124
      3.2.10. Granule de aleuronă simplă din endospermul cariopselor de Triticum vulgare / 125
      3.2.11. Granule de aleuronă din seminţele de Cucurbita pepo / 125
3.3. Plastidele / 126
      3.3.1. Cloroplaste / 126
      3.3.2. Cromoplaste / 132
      3.3.3. Amiloplaste / 134

4. Diviziunea celulară / 139
4.1. Teoria celulară a vieţii / 139
4.2. Organizarea celulară a materialului genetic / 140
4.3. Interfaza / 141
4.4. Mitoza / 143
4.5. Citocineza / 145
4.6. Observarea fazelor mitozei în vârfurile radiculare / 146
4.7. Meioza / 151
4.8. Observarea meiozei în celula vegetală / 155
4.9. Comparaţie între mitoză şi meioză / 158

5. Histologia (studiul ţesuturilor vegetale) / 161
5.1. Ţesuturile primitive / 161
5.2. Ţesuturile evoluate / 161
      5.2.1. Ţesuturile meristematice (meristeme) / 161
      5.2.2. Ţesuturi definitive / 162
               5.2.2.1. Ţesuturile de apărare / 163
               5.2.2.2. Ţesuturile fundamentale / 173
               5.2.2.3. Ţesutul mecanic / 179
               5.2.2.4. Ţesutul conducător  / 184
               5.2.2.5. Ţesutul secretor  / 194

6. Rădăcina (radix)  / 201
6.1. Morfologia rădăcinii  / 201
6.2. Structura anatomică a rădăcinii  / 206
      6.2.1. Structura primară a rădăcinii  / 206
      6.2.2. Structura secundară a rădăcinii  / 210

7. Tulpina / 219
7.1. Morfologie / 219
7.2. Structura anatomică a tulpinii  / 228
      7.2.1. Structura primară a tulpinii  / 228
      7.2.2. Structura secundară a tulpinii la Dicotyledonatae / 236

8. Frunza (folium)  / 243
8.1. Introducere / 243
8.2. Filogenia frunzei  / 244
8.3. Ontogenia frunzei  / 244
8.4. Prefoliaţie (vernaţie)  / 245
8.5. Foliaţie (estivaţie)  / 246
8.6. Părţile componente ale frunzei  / 246
      8.6.1. Limbul (lamina) frunzei  / 247
      8.6.2. Baza limbului  / 251
      8.6.3 Vârful limbului  / 252
      8.6.4. Suprafaţa frunzei  / 252
      8.6.5. Consistenţa limbului  / 253
      8.6.6. Marginile limbului  / 254
      8.6.7. Nervaţiunea limbului  / 256
      8.6.8. Morfologia peţiolului  / 258
      8.6.9. Baza frunzei  / 259
8.7. Anexele foliare / 259
8.8. Dispoziţia frunzelor pe tulpină / 261
8.9. Frunze metamorfozate / 263
8.10. Anatomia frunzelor  / 276
       8.10.1. Structura frunzuliţei la Bryophyta / 276
       8.10.2. Structura frunzei la Pteridophyta / 277
       8.10.3. Structura frunzei la Prespermatophyta / 278
       8.10.4. Structura frunzei la Gymnospermae / 279
       8.10.5. Structura frunzei la Angiospermae / 281
8.11. Frunza ca sursă de medicament  / 297

9. Floarea (flores, flos)  / 303
9.1. Floarea la Gymnospermae (Coniferae, Pinophytae)  / 303
9.2. Floarea la Chlamydospermae / 305
9.3. Floarea la Angiospermae (Magnoliophytae)  / 307
      9.3.1. Structura florii la Angiospermae / 308
      9.3.2. Analiza florală. Formule şi diagrame florale / 321
      9.3.3. Inflorescenţe - definiţie, tipuri de inflorescenţe / 327
      9 3.4. Structura internă (anatomia ) elementelor florale: sepale, petale, stamine, gineceu / 334
      9.3.5. Produse vegetale de tip flos (flores)  / 343

10. Fructul ( fructus, pericarpium)  / 349
10.1. Morfologia fructului  / 349
        10.1.1. Fructe simple / 349
        10.1.2. Fructe multiple (fig. 10.13.)  / 356
        10.1.3. Fructe compuse / 358
        10.1.4. Fructe false (pseudofructe)  / 359
10.2. Structura anatomică a fructului / 360
       10.2.1. Structura anatomică a fructului de Phaseolus vulgaris (fasole), familia Fabaceae / 361
       10.2.2. Structura anatomică a fructului de Capsicum annuum (ardei), familia Solanaceae / 362
       10.2.3. Structura anatomică a fructului de Foeniculum vulgare / 363
10.3. Plante medicinale de la care se folosesc fructele / 364

11. Sămânţa (semen)  / 369
     11.1. Morfologia seminţei  / 369
             11.1.1. Tegumentul seminal  / 371
             11.1.2. Endospermul secundar (albumenul)  / 373
             11.1.3. Embrionul  / 374
     11.2. Structura anatomică a seminţei  / 375
            11.2.1. Structura anatomică a tegumentului seminal  / 375
            11.2.2. Structura anatomică a endospermului  / 375
            11.2.3. Structura anatomică a embrionului  / 376
     11.3. Seminţe albuminate / 377
            11.3.1. Morfologia şi structura anatomică a seminţei de Ricinus communis L. (ricin)  / 377
            11.3.2. Morfologia şi structura anatomică a seminţei de Linum usitatissimum L. (in), familia Linaceae / 378
     11.4. Seminţe exalbuminate / 379
            11.4.1. Morfologia şi structura anatomică a seminţei de Cucurbita pepo L., familia Cucurbitaceae / 379
            11.4.2. Morfologia şi structura anatomică a seminţei de Phaseolus vulgaris L. (fasole) /  380
     11.5. Sămânţa – sursă de medicament  / 381

Index de termeni botanici  / 384

Index de denumiri în limba latină / 391

Cuprins / 397