Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro:  0745 204 115     

Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783     

Editura Universitara Les parcours langagiers des étudiants étrangers en mobilité de diplôme en tant qu’outil d’intégration dans l’université roumaine. Etude de cas - l’Université «Ovidius» de Constanta - Anamaria Ionita

-7%
50,00 Lei 46,50 Lei

Editura: Editura Universitara

Autor: Anamaria Ionita

Editia: I

Pagini: 232

Anul publicării: 2022

ISBN: 978-606-28-1549-3

DOI: https://doi.org/10.5682/9786062815493

In stoc
Limita stoc
Adauga in cos
Cod Produs: 9786062815493 Ai nevoie de ajutor? 0745 200 718 / 0745 200 357
Adauga la Favorite Cere informatii
  • Descriere
  • Download (1)
  • Autori
  • Cuprins
  • Cuvant inainte
  • Review-uri (0)
In contextul extrem de complex al mobilitatilor actuale, in care Romania si, in special, Universitatea Ovidius din Constanta reprezinta destinatii de studiu din ce in ce mai cautate, cartea Anei Ionita pe tema parcursurilor lingvistice a studentilor tratate dintr‑o perspectiva sociolingvistica ni se pare extrem de curajoasa si de inovatoare. Curajoasa deoarece mobilizeaza metode de lucru si concepte provenind din orizonturi epistemologice diverse, indrazneata deoarece exploateaza un domeniu si un corpus absolut inedite in contextul academic romanesc. 
In prima parte a lucrarii, autoarea intreprinde un demers documentar extrem de aprofundat si de bine organizat cu privire la dispozitivele de internationalizare existente in Romania si, indeosebi, la Universitatea Ovidius din Constanta. Aflam, astfel, in capitolul I, care este evolutia prezentei pe teritoriul romanesc a studentilor straini in ultimul secol, de unde vin acestia cu prioritate si ce tipuri de parcursuri academice sunt prioritizate. Intelegem care sunt strategiile de internationalizare implementate in Romania, de la adoptarea sistemului de credite transferabile la crearea unor organisme specializate in gestiunea fluxului de studenti straini sau la organizarea unor parteneriate interuniversitare codiplomante. Autoarea parcurge, de asemenea, in mod reflexiv, textele legislatiei nationale pentru a identifica prevederile legate de admiterea la studii a studentilor straini, la echivalarea diplomelor sau la inserarea acestora pe piata romaneasca a muncii. Ofera informatii cu privire la mecanismele de promovare internationala a invatamantului universitar romanesc explorand site‑uri destinate acestui scop, programele unor conferinte sau targuri internationale. Aceasta circumscriere multiparametrica a prezentei studentilor straini in Romania, pe care autoarea o situeaza la nivel macrosociologic, este extrem de importanta in sine deoarece, dupa stiinta noastra, este primul demers de acest gen intreprins in cercetarea academica romaneasca. Pe de alta parte, efortul documentar al autoarei este in permanenta dublat de un efort de conceptualizare. Astfel, notiunile fundamentale cu care opereaza in aceest prim capitol al cartii (intégration / insertion, étudiant étranger, internationalisation, etc.) sunt supuse unei priviri analitice nuantate, prin apel la lucrari fundamentale in domeniu in raport cu care autoarea se pozitioneaza cu acuratete si claritate.  
In capitolul al doilea al cartii autoarea descrie strategiile de internationalizare propuse de conducerea Universitatii Ovidius din Constanta, actiunile strategice, precum si actorii implicati in implementarea acestora. Sunt prezentate, in mod extrem de util, modalitatile de functionare ale dispozitivului de tip an pregatitor si strategiile de invatare a limbii romane propuse de UOC in vederea atragerii potentialilor candidati si sprijinirii studentilor straini. Ca si in capitolul anterior, coroborarea datelor de tip diferit pentru descrierea cat mai nuantata a cadrului de analiza este foarte utila si cu siguranta inovatoare in spatiul de cercetare romanesc. 
Capitolul al treilea al cartii reprezinta un capitol de tranzitie intre prima si a doua parte. Departe de a fi doar o descriere a corpusului si a metodelor de analiza, parcursul propus de autoare dovedeste soliditatea demersului sociolingvistic pe care il adopta: dupa o reflectie teoretica asupra conceptelor cheie: interviul (Blanchet, 1991; Kaufmann, 1996; Bres, 1999; Demazière, 2008; De Ketele si Roegiers, 2015) si chestionarul (Ghiglione, 1987; Maurer, 1999; Boukous, 1999; Vilatte, 2007), capitolul descrie etapele realizarii anchetei pe baza de interviu, corpusul cercetarii, esantionul, modalitatile de identificare a populatiei straine de studenti la medicina, criteriile de selectie a subiectilor, precum si dificultatile intampinate la colectarea datelor. Permanentele contrapuncte reflexive ale autoarei sunt precum raspunsuri la intrebari ipotetice si ne permit sa intelegem la justa sa masura dificultatea parcursului de cercetare intreprins : circumscrierea publicului, identificarea subiectilor, punerea in legatura cu acestia, interviul propriu‑zis, reluarea contactului doi ani mai tarziu pentru verificarea ipotezelor initiale, etc. In finalul capitolului, sinteza asupra profilurilor individuale ale studentilor retinuti in esantion din punctul de vedere al repertoriilor lingvistice reprezinta, de asemenea, un punct de vedere original in caracterizarea publicului de studenti straini in mobilitate de diploma. 
Capitolul al patrulea al cartii, sub eticheta larga de analiza a motivatiilor evocate de studentii straini la medicina cu privire la alegerea Romaniei in general si a UOC in special pentru a urma studii medicale, trateaza de fapt influenta reprezentarilor si a stereotipurilor despre Romania, romani si limba romana asupra integrarii academice si sociale a studentilor straini in tara gazda. Pornind de la extrase din interviurile studentilor straini inscrisi la UOC, corpus inedit si amplu (49 de interviuri realizate in perioada 2016‑2020), autoarea examineaza cu acuratete categoriile tematice recurente care apar in discurs cu privire la tara gazda, la romani in sens larg si la colegii romani in sens restrans, la limba romana ca limba de socializare. Daca elementele cu privire la reprezentarile legate de Romania si de romani se situeaza intr‑o zona a stereotipului si a previzibilului pozitiv, extrem de interesante ni se par analizele cu privire la reprezentarile studentilor straini legate de integrarea in mediul academic romanesc, la colegi si profesori, la procesul de predare/invatare. Puse in mod inteligent « in oglinda » de catre autoare cu extrase complementare din interviuri realizate cu studenti romani sau cu cadre didactice din UOC, aceste reprezentari ni se par o mina de informatii extrem de utila pentru ameliorari ulterioare ale sistemului institutional de primire a studentilor straini dar, mai ales, a integrarii academice si colegiale a acestora in mediul universitar romanesc. Ca si in capitolele anterioare, analizele sunt insotite de clarificari conceptuale si de elemente reflexive. Autoarea realizeaza o trecere in revista nuantata a bibliografiei legata de reprezentari si sterotipuri, de imaginar lingvistic (Houdebine‑Gravaud, 2002). Acest concept ii permite, de altfel, o explorare interesanta a discursurilor studentilor romani cu privire la limba romana si la insertia acesteia in repertoriile lingvistice individuale. Anamaria Ionita constata ca evaluarea limbii romane se face dupa diferite criterii: epistemic, estetic, afectiv si identitar (Dabène, 1997) si ca stapanirea limbii romane joaca un rol important in construirea reprezentarilor si a relatiilor dintre studentii straini si gazdele lor. Extrem de interesante ni se par, in acest context, analizele analizele cu privire la dificultatile de invatare a limbii romane despre care vorbesc studentii straini in discursurile recoltate, dificultati care ar putea, la randul lor, face obiectul unei cercetari aparte si ar putea da nastere unei metode de predare a limbii romane pentru straini organizata intr‑o progresie a dificultatilor. 
In sfarsit, al cincilea capitol isi propune sa analizeze evolutia reprezentarilor a sapte studenti straini despre limba romana si societatea romaneasca in general la doi ani dupa primul interviu si sa identifice factorii care determina aceste schimbari. Capitolul prezinta noile reprezentari vehiculate de subiecti si ofera o sinteza a elementelor constante si ale celor care au evoluat. Scopul final al acestei analize este de a situa dinamica reprezentationala intr‑un cadru evolutiv, determinat in egala masura de reprezentarile stereotipe initiale, cat si de parcursurile lingvistice individuale si de strategiile institutionale iar valentele didactice ale unei astfel de analize sunt multiple. Printre ele, cea mai importanta se refera la identificarea parametrilor care pot fi influentati in timp si la modul de pozitionare profesionala in raport cu acesti parametri.
Bibliografia este extrem de vasta si actuala, intr‑un domeniu de cercetare eterogen si complex, situat la confluenta dintre lingvistica si sociolingvistica, domenii in care autoarea se inscrie cu profesionalism si originalitate. 
Cartea de fata se remarca prin acuratetea analizelor efectuate de autoare pe un corpus extrem de amplu si original constituit, cat si prin modul de pozitionare reflexiva al autoarei care ii permite acesteia obtinerea unor concluzii nuantate, cu perspective de continuare fecunde.  

Monica Vlad
Prof. univ. dr. habil.  la Universitatea Ovidius din Constanta, Romania
  • Les parcours langagiers des étudiants étrangers en mobilité de diplôme en tant qu’outil d’intégration dans l’université roumaine. Etude de cas - l’Université «Ovidius» de Constanţa

    Descarca
ANAMARIA IONITA

PREFATA / 11

CUVANT INAINTE / 15

REMERCIEMENTS / 17

INTRODUCTION GÉNÉRALE / 19

CHAPITRE 1. LA ROUMANIE ET SON POSITIONNEMENT PAR RAPPORT À L’ACCUEIL DES ÉTUDIANTS ÉTRANGERS / 33
1.1. La présence des étudiants étrangers sur le territoire roumain : aperçu historique et données chiffrées / 33
1.2. L’internationalisation et les stratégies nationales d’internationalisation de l’enseignement supérieur roumain / 39
1.3. État des lieux des dispositifs destinés aux futurs étudiants étrangers en Roumanie / 45

CHAPITRE 2. LES DISPOSITIFS D’ACCUEIL DES ÉTUDIANTS ÉTRANGERS À L’UNIVERSITÉ « OVIDIUS » DE CONSTANTA / 51
2.1. Le terrain d’étude : l’Université « Ovidius » de Constanta / 51
2.2. Le processus d’internationalisation de l’Université « Ovidius » de Constanta / 52
2.3. Les cadres législatif et règlementaire concernant l’inscription et l’admission des étudiants étrangers à l’Université «Ovidius» de Constanta / 55
2.4. Description statistique des étudiants étrangers présents à l’Université « Ovidius » de Constanta / 57
2.5. Les dispositifs d’accueil des étudiants étrangers en mobilité diplômante à l’Université « Ovidius » de Constanta / 66
2.6. Bilan / 72

CHAPITRE 3. LA MÉTHODOLOGIE D’ENQUÊTE ET LE CORPUS /  73
3.1. Les méthodes mixtes de production de données / 73
3.2. Le choix du type d’enquête / 74
3.3. L’enquête par entretien / 74
3.3.1. La situation d’entretien et le déroulement des entretiens / 81
3.3.2. La grille d’entretien / 82
3.3.3. La durée des entretiens / 85
3.3.4. La transcription des entretiens / 85
3.4. Le corpus / 86
3.4.1. La présentation du corpus / 86
3.4.2. L’identification des sujets / 87
3.4.3. Les critères de sélection des sujets / 88
3.4.4. L’échantillonnage / 89
3.5. Les principales difficultés rencontrées lors du recueil des données orales / 99
3.6. Les méthodes d’analyse : l’analyse de contenu  / 100
3.7. Bilan / 104

CHAPITRE 4. LES REPRÉSENTATIONS ET LES STÉRÉOTYPES DES ÉTUDIANTS ÉTRANGERS EN MÉDECINE DE L’UNIVERSITÉ « OVIDIUS » DE CONSTANTA / 106
4.1. Les motivations des étudiants étrangers de l’Université « Ovidius » de Constanta à propos du choix de la Roumanie  / 112
4.1.1. La catégorie thématique « l’origine / la racine roumaine »  / 114
4.1.2. La catégorie thématique « les références / les recommandations »  / 115
4.1.3. La catégorie thématique « les bénéfices / les avantages »  /  117
4.1.4. Bilan  / 120
4.2. Les représentations des étudiants étrangers de l’Université « Ovidius » de Constanta envers la Roumanie en tant que pays d’accueil et les Roumains en tant qu’hôtes  / 120
4.2.1. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC de la Roumanie  / 120
4.2.2. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC des Roumains  / 125
4.3. Les représentations des étudiants étrangers de l’Université « Ovidius » de Constanta envers d’autres paramètres de l’intégration sociale et académique  / 126
4.3.1. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC à propos des acteurs de l’établissement d’enseignement supérieur d’accueil  / 127
4.3.1.1. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC envers les pairs roumains et le soutien reçu de leur part  / 127
4.3.1.2. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC envers les enseignants roumains  / 138
4.3.2. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC à propos des études universitaires et des cours suivis pendant leur mobilité de diplôme  / 141
4.3.3. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC à propos des relations sociales et des pratiques de socialisation avec les étudiants hôtes  / 148
4.3.4. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC envers l’intégration dans le milieu sociolangagier d’accueil  / 153
4.4. Les représentations sociolinguistiques des étudiants étrangers de l’Université « Ovidius » de Constanta envers la langue roumaine et son apprentissage : une réflexion sur la renégociation identitaire en contexte migratoire  / 157
4.4.1. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC envers la langue roumaine selon différents critères (L. Dabène, 1997)  / 157
4.4.1.1. L’évaluation de la langue roumaine selon le critère épistémique  / 157
4.4.1.2. L’évaluation de la langue roumaine selon le critère esthétique  / 159
4.4.1.3. L’évaluation de la langue roumaine selon son statut  / 160
4.4.1.4. L’évaluation de la langue roumaine selon le critère social  / 161
4.4.1.5. Le roumain en tant que composante affective et identitaire  / 164
4.4.1.6. Le roumain comme moyen de communication  / 165
4.4.1.7. Le roumain : « c’est mon avenir »  / 166
4.4.2. Les représentations des étudiants étrangers de l’UOC envers l’apprentissage de la langue roumaine générale et médicale  / 168
4.4.2.1. L’apprentissage du roumain général  / 168
4.4.2.2. L’apprentissage du roumain médical  / 172
4.5. Bilan  / 174 

CHAPITRE 5. SUIVI LONGITUDINAL DE LA DYNAMIQUE D’INTÉGRATION : ÉTUDE DE L’ÉVOLUTION DES REPRÉSENTATIONS ENVERS LA LANGUE ET LA SOCIÉTÉ ROUMAINE / 177
5.1. La catégorie thématique « les représentations de la Roumanie et des Roumains » au bout de deux ans / 182
5.2. La catégorie thématique « les représentations de la langue roumaine et de son apprentissage » au bout de deux ans / 193
5.2.1. La dimension épistémique de la langue roumaine / 193
5.2.2. Les dimensions esthétique et affective de la langue roumaine / 197
5.2.3. La dimension identitaire de la langue roumaine / 197
5.2.4. La place attribuée à la langue roumaine par les étudiants étrangers / 199
5.3. Bilan / 201

CONCLUSION GÉNÉRALE / 203

BIBLIOGRAPHIE / 212

LISTE DES SIGLES ET DES ABRÉVIATIONS / 229

LISTE DES FIGURES / 231

LISTE DES TABLEAUX / 232

Anamaria Ionita, autoarea cartii Les parcours langagiers des étudiants étrangers en mobilité de diplôme en tant qu’outil d’intégration dans l’université roumaine. Étude de cas: l’Université «Ovidius» de Constanta, propune un subiect original si oportun intrucat publicul studentesc international scolarizat in universitatile din Romania nu a atras suficient atentia, deocamdata, cercetarilor in stiinte umane din tara. 
Cartea de fata constituie nu numai o analiza originala si argumentata a interviurilor solicitate si transcrise, dar si o suma documentara inedita cu privire la publicul international din universitatile romanesti observat la cincisprezece ani dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana (2004), eveniment care a marcat un jalon esential in epoca post‑decembrista. Din acest punct de vedere, materialul colectat in aceasta carte intereseaza in mod deosebit nu numai cercetarea din zona limbilor, care este principala focala a acestui studiu, dar si cercetarea in istorie contemporana si in sociologie.
Arhitectura manuscrisului respecta o progresie logica ireprosabila care faciliteaza accesul la continut si dovedeste talentul pedagogic si auctorial al autoarei: cititorul ia cunostinta in primul rand cu contextul global al studiului si cu problematica, apoi cu contextul local, cu metoda de ancheta care a dus la constituirea corpusului, si bineinteles cu analiza corpusului – din diferite puncte de vedere si cu diverse unelte teoretice – ceea ce duce la sinteza finala si la perspectivele degajate.
In primul capitol, La Roumanie et son positionnement par rapport à l’accueil des étudiants étrangers, autoarea descrie in mod sintetic cadrul general, mai cu seama in aspectele istorice, politice si administrative, in ce priveste politica de integrare a studentilor straini in invatamantul superior din Romania, in perspectiva larga a deschiderii organizarii colective a statului catre international, in diverse aspecte.
Cel de‑al doilea capitol, Les dispositifs d’accueil des étudiants étrangers à l’Université « Ovidius » de Constanta, este consacrat descrierii minutioase a contextului local si a terenului studiat. Autoarea detaliaza cadrul socio‑institutional precis al Universitatii Ovidius din Constanta si arata, spre exemplu, in ce fel predarea limbii romane si insertia studentilor straini in diverse filiale ale universitatii se inscrie in politica de internationalizare a acestei institutii de invatamant superior si constituie un dispozitiv in sensul lui Michel Foucault, dispozitiv pe care Anamaria Ionita il analizeaza in mod original incrucisand propriul sau punct de vedere, de cercetatoare dar si de formatoare in cadrul institutiei, cu punctele de vedere – in dinamica longitudinala si nu statica – ale studentilor straini medicinisti intervievati precum si al unor membri ai corpului didactic direct implicati in acest dispozitiv. 
Capitolul al treilea, La méthodologie d’enquête et le corpus, prezinta metoda de cercetare si constituirea corpusului. Autoarea acorda o mare atentie problematizarii si analizei tensiunilor intre metoda si teren, intre planul initial si adaptarile necesare pe parcurs, ceea ce confera lecturii un interes deosebit. 
Capitolul al patrulea, Les représentations et les stéréotypes des étudiants étrangers en médecine de l’Université « Ovidius » de Constanta, aplica metoda de analiza de continut si organizeaza tematic bogatul corpus de interviuri. Prezentarea este riguroasa si convingatoare: diverse stereotipuri si dinamici de reprezentare a limbii romane si a invatarii ei sunt puse in evidenta. Toate afirmatiile sunt sustinute de numeroase exemple extrase din interviuri: citatele sunt redate in limba originala – romana sau engleza si in traducerea lor in limba franceza.
Capitolul al cincilea, Suivi longitudinal de la dynamique d’intégration : étude de l’évolution des représentations envers la langue et la société roumaine, adopta punctul de vedere longitudinal – ceea ce este de salutat, data fiind dificultatea de a recontacta persoane care au acordat deja un interviu si de a le convinge de a acorda timpul necesar unei noi intalniri – pentru a analiza in mod dinamic evolutia in timp a reprezentarilor asupra limbii romane, asupra modificarii repertoarului lingvistic personal, precum si asupra integrarii (sau insertiei) in dispozitivul romanesc universitar sau profesional. Autoarea dovedeste o buna cunoastere a literaturii francofone cu privire la biografiile lingvistice, dar si o excelenta capacitate de a adapta lecturile la contextul specific romanesc si, de asemenea, la contextul particular constantean.
Bibliografia, alcatuita cu pertinenta, dovedeste o mare deschidere nationala si internationala. Lecturile autoarei sunt pluridisciplinare si acopera multiplele aspecte, lingvistice, didactice, istorice si sociologice, ale tematicii alese.
Studiul propus aici de Anamaria Ionita reprezinta un aport stiintific consistent si original, nu doar in domeniul analizei reprezentarilor limbii romane si ale contextului romanesc de catre publicul studentesc international inscris in universitatile din Romania, dar si in domeniul analizei mizelor educationale legate de versantul international al politicii lingvistice din invatamantul superior romanesc, versant international actualmente in plina dezvoltare.

Maria Candea
Prof. univ. dr. habil.  la Université Sorbonne Nouvelle Paris, Franta

Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.

Review-ul a fost trimis cu succes.

Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00

0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!