📦 TRANSPORT GRATUIT PESTE 120 RON
Urmărire comenzi / vânzări: 0745 200 357
Propuneri manuscrise: [email protected] : 0745 204 115
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Mihai Eminescu la 170 de ani de la nastere. Reevaluari necesare. In memoriam Christina Zarifopol-Illias
![Mihai Eminescu la 170 de ani de la nastere. Reevaluari necesare. In memoriam Christina Zarifopol-Illias [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/cap-bun-marina_eminescu-la-170-de-ani_bt-6874-7526.jpg "Mihai Eminescu la 170 de ani de la nastere. Reevaluari necesare. In memoriam Christina Zarifopol-Illias [1]")
ISBN: 978-606-28-1392-5
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062813925
Anul publicării: 2021
Ediția: I
Pagini: 414
Editura: Editura Universitară
Autor: Florentina Nicolae, Marina Cap-Bun
Cod Produs:
9786062813925
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Răsfoiește (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
-
Mihai Eminescu la 170 de ani de la nastere. Reevaluari necesare. In memoriam Christina Zarifopol-Illias
Descarcă
Precizări introductive /7
Marina Cap‑Bun, In memoriam Christina Zarifopol‑Illias /11
Mihai Eminescu la 170 de ani de la naştere ‑ Reevaluări necesare /15
Christian Moraru, The National Shibboleth: Eminescu, Patrimonialization, and the Recognition Factory /17
Elena Ionescu, Edgar Papu şi Zoe Dumitrescu‑Bușulenga: Exegeze eminesciene /29
Mona Momescu, Mihai Eminescu, iconul culturii naționale – provocări, traume, continuități /39
Marius Virgil Florea, Mihai Eminescu in China – Translating the Romanian Soul /55
Marina Cap‑Bun, Publicistica eminesciană – mereu în actualitate /71
Lăcrămioara Berechet, Prezența „modelelor vizuale” eminesciene în romanul interbelic. Rupturi de stil /85
Alina Buzatu [Archaeus]: O relectură /95
Florentina Nicolae, Entomonimele în lirica eminesciană antumă /105
Ioana Vasiloiu, Eminescu în studiile de stilistică ale lui T. Vianu /113
Cosmin Căprioară, Eminescu – în căutarea cuvântului potrivit /121
Edith‑Hilde Kaiter, Cultură și mentalități germane în universul literar eminescian /161
Ana Sîrbu, Cuanta de aur eminesciană /171
Angelo‑Nicolae Mitchievici, Detractorii dilematici: cazul Eminescu/185
Mirela Mihaela Doga, Mihai Eminescu – Repere teoretice ale unui posibil sistem pedagogic/
Florentina‑Gabriela Rusu, Transpuneri din lirica eminesciană în limba germană: structuri semantico‑sintactice echivalente /215
Cristina Ileana Ilea (Rogojină), Resurecție, necromanție și motivul legatului în basmele lui Mihai Eminescu /229
Mădălina Stoica, „Dar frumoasa‑i fără corp...” – O lectură a trupului în lirica lui Mihai Eminescu /245
Luminița Moiseanu (Radu), Metamorfozele prozei fantastice eminesciene /259
Simona Bitaracu (Micăuţă), Dialog intercultural în publicistica lui Mihai Eminescu / 271
Robert‑Andrei Stoica, Valențele soteriologice ale literaturii lui Mihai Eminescu. Scenarii mistice și morfologia călătoriei extatice a șamanului în „Sărmanul Dionis” și „Avatarii faraonului Tlá” /285
Mihaela‑Ramona Nour (Mândreanu), Eminescu și Caragiale /301
Alina Anamaria Ganea, Eminescu și politica /317
Alina‑Roxana Cioromelea (Panait) Figura eminesciană în ecranizări/325
Maria‑Lavinia Ghimiciu, Conceptul de „sete” în poetica eminesciană/ 339
Augustin‑Virgiliu Petcu, Universul anorganic al unei cronici de familie. „Prăbușirea casei Usher”, de Edgar Allan Poe /351
Atelier Matei Vișniec /367
Simona‑Nicoleta Minciu, Prezențe animaliere în opera lui Matei Vișniec / 369
Alice Maria Safta, Poetica dramatică în opera lui Matei Vișniec /393
Emel Ismail, Matei Vişniec, oaspete al Cercului de Studii Româneşti/ 401
Date despre autori /405
Marina Cap‑Bun, In memoriam Christina Zarifopol‑Illias /11
Mihai Eminescu la 170 de ani de la naştere ‑ Reevaluări necesare /15
Christian Moraru, The National Shibboleth: Eminescu, Patrimonialization, and the Recognition Factory /17
Elena Ionescu, Edgar Papu şi Zoe Dumitrescu‑Bușulenga: Exegeze eminesciene /29
Mona Momescu, Mihai Eminescu, iconul culturii naționale – provocări, traume, continuități /39
Marius Virgil Florea, Mihai Eminescu in China – Translating the Romanian Soul /55
Marina Cap‑Bun, Publicistica eminesciană – mereu în actualitate /71
Lăcrămioara Berechet, Prezența „modelelor vizuale” eminesciene în romanul interbelic. Rupturi de stil /85
Alina Buzatu [Archaeus]: O relectură /95
Florentina Nicolae, Entomonimele în lirica eminesciană antumă /105
Ioana Vasiloiu, Eminescu în studiile de stilistică ale lui T. Vianu /113
Cosmin Căprioară, Eminescu – în căutarea cuvântului potrivit /121
Edith‑Hilde Kaiter, Cultură și mentalități germane în universul literar eminescian /161
Ana Sîrbu, Cuanta de aur eminesciană /171
Angelo‑Nicolae Mitchievici, Detractorii dilematici: cazul Eminescu/185
Mirela Mihaela Doga, Mihai Eminescu – Repere teoretice ale unui posibil sistem pedagogic/
Florentina‑Gabriela Rusu, Transpuneri din lirica eminesciană în limba germană: structuri semantico‑sintactice echivalente /215
Cristina Ileana Ilea (Rogojină), Resurecție, necromanție și motivul legatului în basmele lui Mihai Eminescu /229
Mădălina Stoica, „Dar frumoasa‑i fără corp...” – O lectură a trupului în lirica lui Mihai Eminescu /245
Luminița Moiseanu (Radu), Metamorfozele prozei fantastice eminesciene /259
Simona Bitaracu (Micăuţă), Dialog intercultural în publicistica lui Mihai Eminescu / 271
Robert‑Andrei Stoica, Valențele soteriologice ale literaturii lui Mihai Eminescu. Scenarii mistice și morfologia călătoriei extatice a șamanului în „Sărmanul Dionis” și „Avatarii faraonului Tlá” /285
Mihaela‑Ramona Nour (Mândreanu), Eminescu și Caragiale /301
Alina Anamaria Ganea, Eminescu și politica /317
Alina‑Roxana Cioromelea (Panait) Figura eminesciană în ecranizări/325
Maria‑Lavinia Ghimiciu, Conceptul de „sete” în poetica eminesciană/ 339
Augustin‑Virgiliu Petcu, Universul anorganic al unei cronici de familie. „Prăbușirea casei Usher”, de Edgar Allan Poe /351
Atelier Matei Vișniec /367
Simona‑Nicoleta Minciu, Prezențe animaliere în opera lui Matei Vișniec / 369
Alice Maria Safta, Poetica dramatică în opera lui Matei Vișniec /393
Emel Ismail, Matei Vişniec, oaspete al Cercului de Studii Româneşti/ 401
Date despre autori /405
Volumul de faţă reunește lucrările conferinței internaționale Mihai Eminescu la 170 de ani de la naştere – Reevaluări necesare, organizată de Centrul de Cercetare şi Dezvoltare Profesională „Studiile Româneşti în Context Internaţional” (STUR), sub egida Universităţii „Ovidius” din Constanţa, care a avut loc în 28 noiembrie 2020, în format online. El continuă seria volumelor editate de STUR: Actualitatea lui Caragiale 1912‑2012 (2012), Junimea şi impactul ei după 150 de ani (2013), Literatura, teatrul şi filmul – Ȋn onoarea dramaturgului Matei Vişniec (2015), Culturi şi civilizaţii est‑europene. In memoriam Aida Todi (2016), Studiile româneşti în context inter‑ şi transdisciplinar. In memoriam Marin Mincu (2017), Ovidius în România. In memoriam Magistri Stephani Cucu (2018), Studiile româneşti în anul Centenarului (2019) şi 100 de ani de roman românesc (2020).
Ca toate volumele anterioare, şi această colecţie de eseuri a fost supusă unei expertizări de specialitate, de către referenți științifici de cea mai înaltă exigență academică. Le mulțumim încă o dată, pentru sprijinul acordat proiectului nostru: Prof. univ. dr. Mircea Martin, Universitatea din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române; Christian Moraru, Professor of American Literature and Critical Theory, University of North Carolina, Greensboro; Prof. univ. dr. Lăcrămioara Petrescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Pe când acest volum se afla în procesul editării, a venit vestea tragică a dispariţiei dintre noi a membrei de onoare STUR, Christina Zarifopol-Illias, descoperitoarea corespondenţei inedite dintre Eminescu şi Veronica Micle, astfel că, în mod firesc, dedicăm această carte memoriei sale.
Volumul debutează cu textele celor două conferinţe plenare care au deschis evenimentul. Christian Moraru, de la University of North Carolina, Greensboro, îşi intitulează meditaţia pe marginea statutului actual al studiilor eminesciene The National Shibboleth: Eminescu, Patrimonialization, and the Recognition Factory şi deplânge prea puţina cunoaştere internaţională a operei lui Eminescu, în contrast cu marele interes de care se bucură în România. Şi nu putem să nu fim unanim de acord cu gândul că eminescologia ar putea fi mai preocupată de diseminarea operei eminesciene în context internaţional, nu doar prin studii redactate în limbi de bună circulaţie, ci şi prin apelul la operatori critici sincroni cu preocupările teoretice contemporane, la nivel mondial. Complementar acestei priviri din exterior, Elena Ionescu, de la Universitatea din Bucureşti, alege să ia în discuţie două dintre exegezele eminesciene modelizante, cele semnate de Edgar Papu şi de Zoe Dumitrescu‑Bușulenga, cărora se semnalează profunzimea şi interesul comun pentru sensibilitatea de tip romanic şi pentru „sondarea valențelor sonore și a legăturii poeziei cu muzica”.
Contribuţiile membrilor şi invitaţilor Centrului STUR pe teme eminesciene aduc în prim plan preocupări dintre cele mai diverse. Mona Momescu analizează transformarea figurii eminesciene, canonul central al culturii române, într‑un icon cultural reprezentativ pentru identitatea noastră colectivă. Studiile de caz prin care se ilustrează acest fenomen sunt evenimentele organizate de instituţii româneşti, derulate în străinătate, mai ales la New York, unde autoarea a predat mulţi ani studii româneşti. Privind din alt capăt al lumii, Marius Virgil Florea, membru STUR şi absolvent al Nanjing Normal University din China, unde va rămâne să predea limba română, oferă un amplu tablou al receptării operei eminesciene în acest spaţiu cultural, mai cu seamă prin intermediul traducerilor.
Marina Cap‑Bun readuce în discuţie actualitatea publicisticii eminesciene, asigurată nu doar de profunzimea gândirii poetului, ci şi de etern repetabilele tare ale societăţii româneşti. Lăcrămioara Berechet investighează Prezența „modelelor vizuale” eminesciene în romanul interbelic. Alina Buzatu propune o relectură a textului puţin frecventat Archaeus. Florentina Nicolae analizează Zoonimele în lirica eminesciană antumă, alegând ca studiu de caz, entomonimele.
Nu lipsesc nici studiile de stilistică, precum cele semnate de Ioana Vasiloiu (Eminescu în studiile de stilistică ale lui T. Vianu) şi Cosmin Căprioară (Eminescu – în căutarea cuvântului potrivit).
Ecourile formaţiei germane ale autorului sunt analizate de Edith‑Hilde Kaiter, în studiul ei Cultură și mentalități germane în universul literar eminescian, iar Florentina‑Gabriela Rusu se apleacă asupra Transpunerilor din lirica eminesciană în limba germană: structuri semantico‑sintactice echivalente.
Ana Sîrbu, de la Centrul Academic Internațional Eminescu din Chişinău, analizează Cuanta de aur eminesciană. Angelo‑Nicolae Mitchievici se opreşte asupra detractorilor dilematici ai operei eminesciene. Mirela Mihaela Doga ia în discuţie reperele teoretice ale unui posibil sistem pedagogic eminescian.
Semnalăm prezenţa în sumarul volumului a unui număr important de doctoranzi ai Şcolii Doctorale de Ştiinţe Umaniste de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa: Cristina Ileana Ilea (Rogojină) (Resurecție, necromanție și motivul legatului în basmele lui Mihai Eminescu), Mădălina Stoica („Dar frumoasa‑i fără corp...” – O lectură a trupului în lirica lui Mihai Eminescu), Luminița Moiseanu (Radu) (Metamorfozele prozei fantastice eminesciene), Simona Bitaracu (Micăuţă) (Dialog intercultural în publicistica lui Mihai Eminescu), Robert‑Andrei Stoica (Valențele soteriologice ale literaturii lui Mihai Eminescu. Scenarii mistice și morfologia călătoriei extatice a șamanului în „Sărmanul Dionis” și „Avatarii faraonului Tlá”), Mihaela‑Ramona Nour (Mândreanu) (Eminescu și Caragiale), Alina Anamaria Ganea (Eminescu și politica), Alina‑Roxana Cioromelea (Panait) (Figura eminesciană în ecranizări).
Aşa cum s‑a întâmplat în mai toate volumele STUR, sunt prezenţi şi cei mai promiţători studenţi, cu fragmente din viitoarele lor lucrări de licenţă: Maria‑Lavinia Ghimiciu (Conceptul de „sete” în poetica eminesciană) şi Augustin‑Virgiliu Petcu (Universul anorganic al unei cronici de familie. „Prăbușirea casei Usher”, de Edgar Allan Poe).
Deşi mai puţin extins, nu lipseşte, nici de această dată, „Atelierul Matei Vişniec”, rezultat din cercetările grupului de lucru dedicat autorului, înfiinţat în cadrul STUR în 2014. Două doctorande ale căror teze se află în stadiul final de redactare îşi comunică în acest context rezultatele cercetărilor: Simona Nicoleta Minciu inventariază Prezențele animaliere în opera lui Matei Vișniec, iar Alice Safta este interesată de Poetica dramatică în opera lui Matei Vișniec. O a treia doctorandă, Emel Ismail, recenzează pe larg o întâlnire eveniment a „Cercului de Studii Româneşti”, care funcţionează pe lângă centrul STUR din 2014, cu Matei Vişniec, tema dezbaterii fiind romanul său în lucru Un secol de ceaţă, din care am avut onoarea să publicăm fragmente inedite în precedentul volum STUR.
Sperăm ca şi acest tom să constituie o sursă utilă de informare, atât pentru studenţi, masteranzi şi doctoranzi, cât şi pentru publicul larg, deja familiarizat cu volumele de studii ale centrului STUR.
Ca toate volumele anterioare, şi această colecţie de eseuri a fost supusă unei expertizări de specialitate, de către referenți științifici de cea mai înaltă exigență academică. Le mulțumim încă o dată, pentru sprijinul acordat proiectului nostru: Prof. univ. dr. Mircea Martin, Universitatea din Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române; Christian Moraru, Professor of American Literature and Critical Theory, University of North Carolina, Greensboro; Prof. univ. dr. Lăcrămioara Petrescu, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Pe când acest volum se afla în procesul editării, a venit vestea tragică a dispariţiei dintre noi a membrei de onoare STUR, Christina Zarifopol-Illias, descoperitoarea corespondenţei inedite dintre Eminescu şi Veronica Micle, astfel că, în mod firesc, dedicăm această carte memoriei sale.
Volumul debutează cu textele celor două conferinţe plenare care au deschis evenimentul. Christian Moraru, de la University of North Carolina, Greensboro, îşi intitulează meditaţia pe marginea statutului actual al studiilor eminesciene The National Shibboleth: Eminescu, Patrimonialization, and the Recognition Factory şi deplânge prea puţina cunoaştere internaţională a operei lui Eminescu, în contrast cu marele interes de care se bucură în România. Şi nu putem să nu fim unanim de acord cu gândul că eminescologia ar putea fi mai preocupată de diseminarea operei eminesciene în context internaţional, nu doar prin studii redactate în limbi de bună circulaţie, ci şi prin apelul la operatori critici sincroni cu preocupările teoretice contemporane, la nivel mondial. Complementar acestei priviri din exterior, Elena Ionescu, de la Universitatea din Bucureşti, alege să ia în discuţie două dintre exegezele eminesciene modelizante, cele semnate de Edgar Papu şi de Zoe Dumitrescu‑Bușulenga, cărora se semnalează profunzimea şi interesul comun pentru sensibilitatea de tip romanic şi pentru „sondarea valențelor sonore și a legăturii poeziei cu muzica”.
Contribuţiile membrilor şi invitaţilor Centrului STUR pe teme eminesciene aduc în prim plan preocupări dintre cele mai diverse. Mona Momescu analizează transformarea figurii eminesciene, canonul central al culturii române, într‑un icon cultural reprezentativ pentru identitatea noastră colectivă. Studiile de caz prin care se ilustrează acest fenomen sunt evenimentele organizate de instituţii româneşti, derulate în străinătate, mai ales la New York, unde autoarea a predat mulţi ani studii româneşti. Privind din alt capăt al lumii, Marius Virgil Florea, membru STUR şi absolvent al Nanjing Normal University din China, unde va rămâne să predea limba română, oferă un amplu tablou al receptării operei eminesciene în acest spaţiu cultural, mai cu seamă prin intermediul traducerilor.
Marina Cap‑Bun readuce în discuţie actualitatea publicisticii eminesciene, asigurată nu doar de profunzimea gândirii poetului, ci şi de etern repetabilele tare ale societăţii româneşti. Lăcrămioara Berechet investighează Prezența „modelelor vizuale” eminesciene în romanul interbelic. Alina Buzatu propune o relectură a textului puţin frecventat Archaeus. Florentina Nicolae analizează Zoonimele în lirica eminesciană antumă, alegând ca studiu de caz, entomonimele.
Nu lipsesc nici studiile de stilistică, precum cele semnate de Ioana Vasiloiu (Eminescu în studiile de stilistică ale lui T. Vianu) şi Cosmin Căprioară (Eminescu – în căutarea cuvântului potrivit).
Ecourile formaţiei germane ale autorului sunt analizate de Edith‑Hilde Kaiter, în studiul ei Cultură și mentalități germane în universul literar eminescian, iar Florentina‑Gabriela Rusu se apleacă asupra Transpunerilor din lirica eminesciană în limba germană: structuri semantico‑sintactice echivalente.
Ana Sîrbu, de la Centrul Academic Internațional Eminescu din Chişinău, analizează Cuanta de aur eminesciană. Angelo‑Nicolae Mitchievici se opreşte asupra detractorilor dilematici ai operei eminesciene. Mirela Mihaela Doga ia în discuţie reperele teoretice ale unui posibil sistem pedagogic eminescian.
Semnalăm prezenţa în sumarul volumului a unui număr important de doctoranzi ai Şcolii Doctorale de Ştiinţe Umaniste de la Universitatea „Ovidius” din Constanţa: Cristina Ileana Ilea (Rogojină) (Resurecție, necromanție și motivul legatului în basmele lui Mihai Eminescu), Mădălina Stoica („Dar frumoasa‑i fără corp...” – O lectură a trupului în lirica lui Mihai Eminescu), Luminița Moiseanu (Radu) (Metamorfozele prozei fantastice eminesciene), Simona Bitaracu (Micăuţă) (Dialog intercultural în publicistica lui Mihai Eminescu), Robert‑Andrei Stoica (Valențele soteriologice ale literaturii lui Mihai Eminescu. Scenarii mistice și morfologia călătoriei extatice a șamanului în „Sărmanul Dionis” și „Avatarii faraonului Tlá”), Mihaela‑Ramona Nour (Mândreanu) (Eminescu și Caragiale), Alina Anamaria Ganea (Eminescu și politica), Alina‑Roxana Cioromelea (Panait) (Figura eminesciană în ecranizări).
Aşa cum s‑a întâmplat în mai toate volumele STUR, sunt prezenţi şi cei mai promiţători studenţi, cu fragmente din viitoarele lor lucrări de licenţă: Maria‑Lavinia Ghimiciu (Conceptul de „sete” în poetica eminesciană) şi Augustin‑Virgiliu Petcu (Universul anorganic al unei cronici de familie. „Prăbușirea casei Usher”, de Edgar Allan Poe).
Deşi mai puţin extins, nu lipseşte, nici de această dată, „Atelierul Matei Vişniec”, rezultat din cercetările grupului de lucru dedicat autorului, înfiinţat în cadrul STUR în 2014. Două doctorande ale căror teze se află în stadiul final de redactare îşi comunică în acest context rezultatele cercetărilor: Simona Nicoleta Minciu inventariază Prezențele animaliere în opera lui Matei Vișniec, iar Alice Safta este interesată de Poetica dramatică în opera lui Matei Vișniec. O a treia doctorandă, Emel Ismail, recenzează pe larg o întâlnire eveniment a „Cercului de Studii Româneşti”, care funcţionează pe lângă centrul STUR din 2014, cu Matei Vişniec, tema dezbaterii fiind romanul său în lucru Un secol de ceaţă, din care am avut onoarea să publicăm fragmente inedite în precedentul volum STUR.
Sperăm ca şi acest tom să constituie o sursă utilă de informare, atât pentru studenţi, masteranzi şi doctoranzi, cât şi pentru publicul larg, deja familiarizat cu volumele de studii ale centrului STUR.
Coordonatoarele volumului
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
