Monografiile, indiferent de obiectul lor, constituie un gen predilect de lucrare pentru categorii relativ largi ale cercetării istorice, de la profesioniştii domeniului până la dascăli, studenţi şi chiar pensionari cu cele mai diverse specializări, nemaivorbind de interesul pe care acest gen istoriografic îl prezintă pentru o diversitate de consumatori.
Cele mai întâlnite și căutate monografii sunt cele consacrate localităţilor de nivel rural şi unor instituţii sau unităţi economice. În timpul guvernării antonesciene, a fost iniţiată chiar o lăudabilă campanie a Ministerului Instrucţiunii Publice prin care slujitorii şcolii, dincolo de nivelul pregătirii lor, au fost chemaţi să întocmească monografii ale comunelor şi şcolilor proprii, ceea ce a făcut ca în aceste încercări să‑şi afle începutul multe dintre lucrările similare de mai târziu.
După ştiinţa noastră, o monografie a comunei Olanu din actualul județ Vâlcea nu a fost încă scrisă. Iată de ce încercarea de faţă pe care le‑o datorăm regretatului Ion Brebenea și d‑lui Nicolae Vasiloiu reprezintă un prim pas având ca scop umplerea unui gol care de mai multă vreme aștepta o asemenea inițiativă. Evident, proiectul ce se derulează în cele ce urmează nu va fi singurul de acest fel, căci un astfel de demers nu poate fi interzis oricui se va simți în stare și va crede că are dreptul la propria versiune asupra trecutului localității natale sau al unei instituții din raza sa, cu condiţia ca pasul făcut să respecte un standard minimal și să nu atenteze în mod nepermis la realitatea istorică.
Din aceste puncte de vedere, cititorul care, eventual, ar fi curios să ia aminte la reperele de bază ale evoluţiei istorice a comunei Olanu, localitate importantă pe harta actualului judeţ Vâlcea, va constata că invitația lansată în prezentele pagini de către cei doi autori de a călători în trecutul ei, parcurgându‑i cuprinsul istoric și cel actual, a respectat exigențele în materie, punând la îndemână informaţii şi judecăți esențiale asupra evenimentelor și oamenilor ce ilustrează tema fixată din pornire, potrivit unui plan coerent, detaliat și urmat cu consecvență și dexteritate.
Cititorul va găsi, deci, datele cele mai de seamă referitoare la descrierea generală a locurilor în care au luat naștere comuna și satele sale componente, geografia acestor locuri (cu resursele solului şi subsolului, climă, ape, înfăţişarea pământului, vegetaţie, floră şi faună), istoria aşezării (cu vechimea şi dezvoltarea ei istorică, începând de la primele forme de viață umană identificate prin artefactele descoperite în raza sa și până aproape de zilele noastre), populaţia (însemnând starea şi mişcarea acesteia), înfăţişarea socială (altfel spus: configuraţia generală, portul popular, obiceiurile, credinţele, stările şi prefacerile sociale înregistrate în timp), economia (respectiv, caracteristicile ei generale, vegetaţia şi culturile agricole practicate, creşterea animalelor, mica industrie, comerţul), situaţia bugetară, administraţia (adică: organizarea administrativă, cu desele ei schimbări de la o epocă la alta), instituțiile de bază ale localității în toate satele sale componente (școala, biserica, stabilimentele culturale și cele sanitare – căminul cultural, biblioteca, dispensarele sanitare și veterinare), religia locuitorilor, personalităţile de seamă ale locului, precum și o serie de alte aspecte întregitoare ale tabloului istoric în evoluția lui continuă.
Simpla enumerare a aspectelor tratate de autori arată că lucrarea urmează o direcție clară și cuprinzătoare, în acord evident cu regulile îndeobşte îmbrăţişate în cazul acestui fel de abordări istoriografice, fapt ce pune în lumină, în egală măsură, pertinenţa demersului şi justeţea acestuia.
În atingerea scopului propus, este de la sine înțeles că autorii au depus un mare efort de identificare a surselor istorice esențiale și a bibliografiei aferente, care înregistrează referințele de bază privind localitatea.
Ambele surse, izvoarele și bibliografia, au fost utilizate etalând preferențial și deliberat informația frustă, neînsoțită în multe situații de comentariul propriu, ceea ce, dincolo de eventualele rezerve pe care le‑ar trezi o asemenea manieră de lucru, prezintă avantajul că lasă cititorului posibilitatea de a a‑și face o reprezentare personală în legătură cu faptul istoric înfățișat. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în numeroase cazuri, datele istorice sunt foarte numeroase iar reconstituirea faptelor atinge un apreciabil grad de profunzime și nuanță. Este cazul capitolelor în care sunt analizate școala, biserica și obiceiurile locuitorilor, ori sunt scoase din negura timpului o sumedenie de profiluri umane din partea locului, a căror efigie este recompusă nu numai pe bază de documente, ci și din mărturii orale consemnate de‑a lungul vremii de la bătrânii satelor, aceștia din urmă adevărate arhive vii a căror înregistrare a îngăduit ca faptele și personajele invocate să dobândească o autentică aură mitică.
În acest fel, lucrarea propusă îşi dovedeşte din plin utilitatea, beneficiind, în egală măsură atât de atu‑ul priorității cronologice, cât și de instrumentele necesare pentru a fi accesibilă unei largi categorii de interesați. Din rândul acestor instrumente, aparatul critic ocupă locul cel mai însemnat, corelarea trimiterilor din text cu lista bibliografică de la sfârșit oferind cititorului posibilitatea de înțelege corect problematica adusă în atenție, precum și posibilitatea de a se convinge asupra pertinenței și credibilității acesteia.
În încheiere, autorii mărturisesc cu onestitate că nu‑și fac iluzia de a fi realizat o monografie a localității în sensul deplin al noțiunii, dovadă și titlul ales, datele prezentate fiind cu precădere de natură istorică și infinit mai puține cele de interes etnografic, geografic și biologic și cu desăvârșire absente cele de ordin lingvistic. Lucrarea trebuie, deci, considerată ca o contribuție cu valoare de premisă la o versiune nouă a monografiei comunei, intenție pe care d‑l Nicolae Vasiloiu, rămas singur prin voia sorții, și‑o anunță deschis și își exprimă speranța că viitorul va trebui să aducă o extindere a cercetărilor și întocmirea unei noi versiuni a lucrării, de dorit într‑o formulă inedită, fie în varianta unei ediții revizuite și adăugite, fie sub forma unui al doilea volum. Dar, in extenso, nu poate fi contestat că, prin cele propuse cititorilor în cele de față, s‑a deschis o pagină semnificativă a cărții de identitate a comunei Olanu și că tot ceea ce se va întreprinde de acum înainte în completarea acestei cărți va trebui să pornească de la pagina deschisă aici, la care să se adauge altele cu noi informații și de ce nu? cu perspective inedite asupra acestui spațiu atât de interesant cum este cel asupra căruia autorii ne‑au atras pentru prima oară atenția.
Dacă au reușit sau nu în demersul lor, cei doi autori lasă la aprecierea cititorilor. În schimb, le solicită acestora ca rândurile de față să nu fie înțelese în altă accepție decât aceea prin care ei își dezvăluie dragostea nețărmurită pentru meleagurile natale și pentru generațiile făuritoare de istorie și civilizație identitară autentic românească în părțile Vâlcii, sperând ca asemenea repere să fie împărtășite și de fiii de astăzi și viitori ai acestui frumos colț de țară.
Prof. dr. Tudor Rățoi