Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean
![Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/iacob-bologa-viata-si-faptele-unui-pasoptist-transilvanean-075504.jpg "Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [0]")
![Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/iacob-bologa-viata-si-faptele-unui-pasoptist-transilvanean-452241.jpg "Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [1]")
![Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/iacob-bologa-viata-si-faptele-unui-pasoptist-transilvanean-075504.jpg "Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [1]")
![Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/iacob-bologa-viata-si-faptele-unui-pasoptist-transilvanean-452241.jpg "Iacob Bologa - Viaţa şi faptele unui paşoptist transilvănean [2]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Nicolae Ploeşteanu, Mariana Ploeşteanu, Adrian Boantă
Ediția: I
Pagini: 146
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-28-2096-1
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062820961
Cod Produs:
9786062820961
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
Un intelectual al secolului al XIX‑lea ‑ Iacob Bologa
După aproape 140 de ani de la moartea lui Iacob Bologa, avem prima carte, semnată de Mariana Ploeșteanu, Nicolae Ploeșteanu și Adrian Boantă, dedicată uneia dintre cele mai reprezentative personalități ale secolului al XIX‑lea din istoria românilor transilvăneni. Cartea, elaborată în canoanele clasice ale cercetărilor de tip monografic, reprezintă o reconstituire a vieții unui intelectual român care, originar dintr‑un sat din județul Sibiu, a parcurs prin școală, prin calitățile sale umane și intelectuale pașii spre înalte demnități în viața politică și culturală a românilor, cu funcții importante în administrația fostului Imperiu dunărean.
Așa cum se știe, în secolul al XIX‑lea, educația, școala au reprezentat un vector al construcției națiunii. Ideea națională captiva tot mai mult conștiința elitelor românești.
Astfel, la români, ca de altfel la toate națiunile Europei Centrale, construcția națiunii s‑a fundamentat la nivelul elitei pe ideea că afirmarea identității naționale este dependentă de dezvoltarea culturii naționale, de educație și instruire, de păstrarea și dezvoltarea limbii naționale, școala devenind o prioritate pentru mulți români. De altfel, secolul al XIX‑lea a stat sub semnul trecerii de la vechea societate a ordinelor, dominată de valorile aristocratice și de ierarhii dictate de mărimea proprietăților, la o societate meritocratică, mai fluidă, guvernată de valori burgheze.
După studii strălucite la Sibiu, Iacob Bologa a urmat cu bursă de la Episcopia Ortodoxă cursuri de Drept la Liceul Piarist din Cluj, la care au studiat și Avram Iancu și Al. Papiu Ilarian. Era cea mai importantă instituție de studii juridice din prima jumătate a secolului al XIX‑lea din Transilvania. După încheierea studiilor de drept, absolvenții care doreau să urmeze o carieră de avocat, urmau practica în avocatură la Tabla Regească din Târgu Mureș. Aici, așa cum arată autorii cărții, drumurile lui Iacob Bologa s‑au intersectat și cu ale viitorului erou al Revoluției, Avram Iancu. Astfel, la Cluj și la Târgu Mureș, Iacob Bologa și colegii lui au luat cunoștință cu proiectele elitei maghiare, legate de crearea unui stat maghiar, ca studenți și canceliști au aflat despre starea țăranilor, despre umilințele la care erau supuși ca iobagi. După încheierea studiilor, biografia lui Bologa se confundă cu însăși istoria unui secol, cu marile evenimente care au marcat istoria imperiului din secolul al XIX‑lea: Revoluția de la 1848‑1849, regimul neoabsolutist instaurat de Viena după înfrângerea revoluției, perioada liberală din prima jumătate a deceniului VII și apoi ultima perioadă a Imperiului austro‑ungar, cum s‑a numit după 1867, când moștenirea Habsburgilor s‑a împărțit în două state, Austria sau Cisleithania, și Ungaria sau Translethania, cu două capitale, Viena și Budapesta, teritorii unite, în primul rând, prin persoana împăratului.
Românii, cu o elită tot mai conștientă de propria identitate națională, devin o forță politică pe scena Transilvaniei. În 1848, în Adunarea Națională de la Blaj, unde I. Bologa este unul dintre notarii adunării, românii își exprimă adeziunea la ideile liberale ale epocii și revendică autonomia Transilvaniei. După ignorarea revendicărilor și unirea Transilvaniei cu Ungaria, prin hotărârea Dietei de la Cluj, în toamna anului 1848 în Transilvania începe un adevărat război civil, cu strălucita pagină de eroism, de jertfă din Munții Apuseni. Iacob Bologa nu a participat la luptele din Apuseni, dar s‑a implicat în acțiunile elitei transilvane, în primul rând în inițiativele episcopului Șaguna. A făcut parte din delegațiile care au înaintat memorii împăratului pentru acceptarea unei condiții similare pe seama românilor cu cele ale maghiarilor și sașilor.
În anii '50 și '60, Iacob Bologa cunoaște o ascensiune impresionantă pentru un român: consilier la Tribunalul din Dej, din 1853 la Tribunalul Provincial din Sibiu (Landesgericht), în 1858 consilier la Curtea de Apel a țării, în 1862 protonotar la Tabla Regească din Târgu Mureș, pentru scurt timp consilier gubernial la Cluj, iar în 1865 în înalta funcție de consilier aulic la Cancelaria Aulică a Transilvaniei de la Viena.
Cartea dedicată fostului cancelar aulic pune în evidență câteva mari capitole din viața lui, ca membru în delegațiile românilor la Viena, în care a pledat pentru drepturile românilor de pe teritoriul Universității săsești și pentru crearea unei universități sau a unei academii de drept pe seama românilor. Ideea unei universități românești a reprezentat un leitmotiv al revendicărilor politice ale românilor în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea. În toamna anului 1866 s‑a lansat un apel pentru susținerea unei colecte publice în vederea constituirii unui fond destinat înființării unei academii de drept. La ședința Comitetului Central al Asociațiunii din 5 aprilie 1870, Iacob Bologa a cerut Comitetului să recunoască, printr‑o declarație solemnă, necesitatea înființării în Monarhia austriacă a unei „Academii de drepturi române”. Propunerea fiind acceptată, s‑a creat o comisie care a publicat un proiect privind modalitățile de procurare a mijloacelor necesare înființării și susținerii unei academii de drept pentru români. În anul 1883, fondul se ridica la suma de 20.065 de florini, insuficient, însă, pentru ridicarea unei instituții de învățământ superior. Ca urmare, s‑a hotărât ca fondul să fie destinat ridicării edificiului Școlii Superioare de Fete din Sibiu.
Un capitol important din viața lui Iacob Bologa l‑a reprezentat activitatea în cadrul ASTREI, Bologa fiind una din figurile reprezentative ale aceste instituții, atât ca membru fondator cât și ca președinte și vicepreședinte, din 1875 și până la moartea sa în 1888 fiind adevăratul lider al Asociațiunii. Bologa s‑a aflat printre elitele românești care au surprins procesul de modernizare din Europa, care a produs un adevărat șoc în rândul popoarelor din Est. Preocupat pentru destinul națiunii, Iacob Bologa a susținut în cadrul ASTREI proiecte de modernizare, dezvoltând un discurs identitar conectat la dezbaterile din Europa, promovând o campanie de asociere, de atragere a comunității românești la proiectele de educare și culturalizare, conștientizând prioritățile românilor din imperiu. A doua jumătate a secolului al XIX‑lea a fost o perioada în care, cu toate oscilațiile pe care le‑a înregistrat economia imperiului, oamenii încep să dobândească o conștiință a dezvoltării, când proiectele din imperiu au generat o importantă mobilitate la nivelul grupurilor sociale și etnice. Or, românii nu puteau rămâne în afara acestui curent.
În plan politic, Bologa a fost un susținător constant al curentului autonomist, un capitol din viața sa foarte bine reconstituit în cartea celor trei autori. Ca om politic, în primul rând ca deputat, a pledat pentru recunoașterea românilor ca națiune și participarea lor cu drepturi egale la proiectele de organizare a imperiului. Bologa s‑a exprimat constant împotriva refacerii Ungariei Mari, acceptând mai degrabă formula federalismului etnic‑național, ce milita pentru federalizarea imperiului.
Cartea dedicată omului politic Iacob Bologa aduce în atenția pasionaților de istorie multe detalii legate de implicarea sa în viața economică, ca susținător al fenomenului bancar în rândul românilor, relațiile sale cu contemporanii, cu George Bariț în primul rând, cu românii din Regat, permanent în căutarea solidarităților naționale, peste ceea ce reprezentau solidaritățile confesionale în epocă, relațiile de familie, cu bucurii și dezamăgiri etc., mai ales în ultimii ani. În concluzie, o carte despre un om al secolului al XIX‑lea, cu o viață prinsă în vâltoarea marilor evenimente din imperiu, o carte scrisă de un istoric și doi juriști îndrăgostiți de istorie, pe care o recomand cititorilor, convins că vor identifica în paginile ei multe aspecte mai puțin cunoscute din trecutul istoric al Transilvaniei ca parte a Imperiului dunărean și multe răspunsuri la provocările prezentului.
Așa cum se știe, în secolul al XIX‑lea, educația, școala au reprezentat un vector al construcției națiunii. Ideea națională captiva tot mai mult conștiința elitelor românești.
Astfel, la români, ca de altfel la toate națiunile Europei Centrale, construcția națiunii s‑a fundamentat la nivelul elitei pe ideea că afirmarea identității naționale este dependentă de dezvoltarea culturii naționale, de educație și instruire, de păstrarea și dezvoltarea limbii naționale, școala devenind o prioritate pentru mulți români. De altfel, secolul al XIX‑lea a stat sub semnul trecerii de la vechea societate a ordinelor, dominată de valorile aristocratice și de ierarhii dictate de mărimea proprietăților, la o societate meritocratică, mai fluidă, guvernată de valori burgheze.
După studii strălucite la Sibiu, Iacob Bologa a urmat cu bursă de la Episcopia Ortodoxă cursuri de Drept la Liceul Piarist din Cluj, la care au studiat și Avram Iancu și Al. Papiu Ilarian. Era cea mai importantă instituție de studii juridice din prima jumătate a secolului al XIX‑lea din Transilvania. După încheierea studiilor de drept, absolvenții care doreau să urmeze o carieră de avocat, urmau practica în avocatură la Tabla Regească din Târgu Mureș. Aici, așa cum arată autorii cărții, drumurile lui Iacob Bologa s‑au intersectat și cu ale viitorului erou al Revoluției, Avram Iancu. Astfel, la Cluj și la Târgu Mureș, Iacob Bologa și colegii lui au luat cunoștință cu proiectele elitei maghiare, legate de crearea unui stat maghiar, ca studenți și canceliști au aflat despre starea țăranilor, despre umilințele la care erau supuși ca iobagi. După încheierea studiilor, biografia lui Bologa se confundă cu însăși istoria unui secol, cu marile evenimente care au marcat istoria imperiului din secolul al XIX‑lea: Revoluția de la 1848‑1849, regimul neoabsolutist instaurat de Viena după înfrângerea revoluției, perioada liberală din prima jumătate a deceniului VII și apoi ultima perioadă a Imperiului austro‑ungar, cum s‑a numit după 1867, când moștenirea Habsburgilor s‑a împărțit în două state, Austria sau Cisleithania, și Ungaria sau Translethania, cu două capitale, Viena și Budapesta, teritorii unite, în primul rând, prin persoana împăratului.
Românii, cu o elită tot mai conștientă de propria identitate națională, devin o forță politică pe scena Transilvaniei. În 1848, în Adunarea Națională de la Blaj, unde I. Bologa este unul dintre notarii adunării, românii își exprimă adeziunea la ideile liberale ale epocii și revendică autonomia Transilvaniei. După ignorarea revendicărilor și unirea Transilvaniei cu Ungaria, prin hotărârea Dietei de la Cluj, în toamna anului 1848 în Transilvania începe un adevărat război civil, cu strălucita pagină de eroism, de jertfă din Munții Apuseni. Iacob Bologa nu a participat la luptele din Apuseni, dar s‑a implicat în acțiunile elitei transilvane, în primul rând în inițiativele episcopului Șaguna. A făcut parte din delegațiile care au înaintat memorii împăratului pentru acceptarea unei condiții similare pe seama românilor cu cele ale maghiarilor și sașilor.
În anii '50 și '60, Iacob Bologa cunoaște o ascensiune impresionantă pentru un român: consilier la Tribunalul din Dej, din 1853 la Tribunalul Provincial din Sibiu (Landesgericht), în 1858 consilier la Curtea de Apel a țării, în 1862 protonotar la Tabla Regească din Târgu Mureș, pentru scurt timp consilier gubernial la Cluj, iar în 1865 în înalta funcție de consilier aulic la Cancelaria Aulică a Transilvaniei de la Viena.
Cartea dedicată fostului cancelar aulic pune în evidență câteva mari capitole din viața lui, ca membru în delegațiile românilor la Viena, în care a pledat pentru drepturile românilor de pe teritoriul Universității săsești și pentru crearea unei universități sau a unei academii de drept pe seama românilor. Ideea unei universități românești a reprezentat un leitmotiv al revendicărilor politice ale românilor în a doua jumătate a secolului al XIX‑lea. În toamna anului 1866 s‑a lansat un apel pentru susținerea unei colecte publice în vederea constituirii unui fond destinat înființării unei academii de drept. La ședința Comitetului Central al Asociațiunii din 5 aprilie 1870, Iacob Bologa a cerut Comitetului să recunoască, printr‑o declarație solemnă, necesitatea înființării în Monarhia austriacă a unei „Academii de drepturi române”. Propunerea fiind acceptată, s‑a creat o comisie care a publicat un proiect privind modalitățile de procurare a mijloacelor necesare înființării și susținerii unei academii de drept pentru români. În anul 1883, fondul se ridica la suma de 20.065 de florini, insuficient, însă, pentru ridicarea unei instituții de învățământ superior. Ca urmare, s‑a hotărât ca fondul să fie destinat ridicării edificiului Școlii Superioare de Fete din Sibiu.
Un capitol important din viața lui Iacob Bologa l‑a reprezentat activitatea în cadrul ASTREI, Bologa fiind una din figurile reprezentative ale aceste instituții, atât ca membru fondator cât și ca președinte și vicepreședinte, din 1875 și până la moartea sa în 1888 fiind adevăratul lider al Asociațiunii. Bologa s‑a aflat printre elitele românești care au surprins procesul de modernizare din Europa, care a produs un adevărat șoc în rândul popoarelor din Est. Preocupat pentru destinul națiunii, Iacob Bologa a susținut în cadrul ASTREI proiecte de modernizare, dezvoltând un discurs identitar conectat la dezbaterile din Europa, promovând o campanie de asociere, de atragere a comunității românești la proiectele de educare și culturalizare, conștientizând prioritățile românilor din imperiu. A doua jumătate a secolului al XIX‑lea a fost o perioada în care, cu toate oscilațiile pe care le‑a înregistrat economia imperiului, oamenii încep să dobândească o conștiință a dezvoltării, când proiectele din imperiu au generat o importantă mobilitate la nivelul grupurilor sociale și etnice. Or, românii nu puteau rămâne în afara acestui curent.
În plan politic, Bologa a fost un susținător constant al curentului autonomist, un capitol din viața sa foarte bine reconstituit în cartea celor trei autori. Ca om politic, în primul rând ca deputat, a pledat pentru recunoașterea românilor ca națiune și participarea lor cu drepturi egale la proiectele de organizare a imperiului. Bologa s‑a exprimat constant împotriva refacerii Ungariei Mari, acceptând mai degrabă formula federalismului etnic‑național, ce milita pentru federalizarea imperiului.
Cartea dedicată omului politic Iacob Bologa aduce în atenția pasionaților de istorie multe detalii legate de implicarea sa în viața economică, ca susținător al fenomenului bancar în rândul românilor, relațiile sale cu contemporanii, cu George Bariț în primul rând, cu românii din Regat, permanent în căutarea solidarităților naționale, peste ceea ce reprezentau solidaritățile confesionale în epocă, relațiile de familie, cu bucurii și dezamăgiri etc., mai ales în ultimii ani. În concluzie, o carte despre un om al secolului al XIX‑lea, cu o viață prinsă în vâltoarea marilor evenimente din imperiu, o carte scrisă de un istoric și doi juriști îndrăgostiți de istorie, pe care o recomand cititorilor, convins că vor identifica în paginile ei multe aspecte mai puțin cunoscute din trecutul istoric al Transilvaniei ca parte a Imperiului dunărean și multe răspunsuri la provocările prezentului.
Cornel Sigmirean
Director al ICSU „Gh. Șincai” din Tg. Mureș
Director al ICSU „Gh. Șincai” din Tg. Mureș
Prefață : Un intelectual al secolului al XIX lea Iacob Bologa/11
INTRODUCERE/17
Marile evenimente ale epocii/17
Elemente de biografie și istoriografie referitoare la Iacob Bologa. Voci auzite dar eroi tăcuți./17
Necesitatea unei monografii cu privire la Iacob Bologa/22
CAPITOL I. IACOB BOLOGA, OMUL (BIOGRAFIA)/24
Locul nașterii lui Iacob Bologa/24
„Familia” lui Iacob Bologa/24
Copilul Iacob Bologa și drumul spre învățătură/25
Iacob Bologa bursier de excepție la liceul academic din Cluj/26
Studentul Iacob Bologa se integrează în curentul liberal al vremurilor/27
Anii petrecuți la Tabla Regească din Târgu Mureș/28
Tânărul magister Iacob Bologa își începe activitatea de notar în Sibiu/31
Participarea la Marea Adunare de la Blaj în 1848 și demersurile ulterioare pentru cauza revoluției/32
Căsătoria cu Ana Bădilă și evoluția carierei de judecător/34
Funcții și însărcinări administrative/36
Pensionarea abuzivă a lui Iacob Bologa/37
Demersurile de susținere a luptei de emancipare a românilor/39
Universitatea săsească și acordarea distincției de cetățean de onoare a Sibiului/40
Moartea fiului, Eugen. Demersurile pentru înființarea Partidului Național Român/41
Implicarea în activitățile național culturale/41
Idei și obiective cu valențe economice și culturale: Banca Albina, Fundația Gojdu /42
Eforturi administrative pentru bunăstarea orașului Sibiu și a proximității acestuia/43
Iacob Bologa alături de țăranul roman/44
Implicarea în activitățile bisericești/44
Conflictul dintre generații cu aceleași obiective/45
Moartea lui Bologa și receptarea evenimentului de către contemporani/45
CAPITOLUL II. ACTIVITATEA POLITICĂ A LUI IACOB BOLOGA/49
Criza sistemului feudal și redeșteptarea națională/49
Iacob Bologa se pregătește pentru lupta pentru drepturi. Libertate socială și egalitate națională/50
Pregătirea canceliştilor pentru revoluția pașoptistă/51
Bologa susține o poziție comună a bisericilor românești în cauza națională/53
Iacob Bologa este ales secretar al Marii Adunări Naționale de la Blaj/53
Activitatea în cadrul Comisiei regnicolare/54
Înfrângerea revoluției. Poziționarea lui Iacob Bologa în serviciul statului /56
Înlăturarea regimului absolutist de guvernare și începuturile unei „autonomii” în cadrul imperiului/57
Apropierea de Șaguna și Șuluțiu. Apărarea cauzei naționale și bisericești a românilor/58
Întrunirile de la Sibiu pentru identificarea soluțiilor de combatere a noii reorganizări făcute cu desconsiderarea românilor/59
Demersurile pentru convocarea unei Diete în Transilvania și pentru organizarea unui congres general al românilor din întreaga monarhie/60
Întâlnirea de la Viena cu împăratul Francisc Iosif, cu cancelarul aulic Kemény și la ministrul președinte Schmerling/62
Protestul față de dispoziția lui Kemény, privitoare la neamestecul clerului în viața politică. Poziția lui Andrei Șaguna/64
Întoarcerea în Transilvania, ședința de la Blaj și decizia trimiterii unei noi delegații la Viena/66
Delegația de la Viena susține ideea numirii unui cancelar roman/67
Întâlnirea cu noul cancelar al Transilvaniei și întoarcerea de la Viena/69
Activitatea lui Bologa ca deputat în cadrul Universității săsești/70
Proiectul pentru organizarea administrativă a Transilvaniei din cadrul Universității săsești/71
Încetarea mandatului de deputat, numirea în funcția de consilier a lui Iacob Bologa. Numirea funcționarilor comitatului Dăbâca/72
Organizarea Conferinței naționale din aprilie 1863, de la Sibiu/73
Convocarea dietei Transilvaniei: recunoașterea națiunii române, a confesiunilor sale și a caracterului oficial al limbii române/74
Alinierea lui Bologa la gruparea moderată, guverna-mentală, în raport cu autoritățile austriece și locale/75
Sacrificarea autonomiei Transilvaniei și a drepturilor românilor transilvăneni. Instaurarea dualismului austro ungar/77
Alinierea lui Bologa la gruparea radicală a burgheziei românești. Sancțiunea pensionării forțate/77
Lupta pentru păstrarea autonomiei Transilvaniei. Petiția lui Barițiu/79
Apropierea de Barițiu. Boicotarea alegerilor dietei de la Pesta/80
Pregătirea Conferinței naționale a poporului roman/81
Ideea unui singur partid al tuturor românilor din Transilvania/83
Rezumatul marilor idei și „timbre” care l au însoțit pe Bologa în demersurile sale politice/84
CAPITOLUL III. ACTIVITATEA LUI IACOB BOLOGA ÎN CADRUL ASTREI ȘI BĂNCII ALBINA/86
Lumea științelor trebuie să fie un bun comun a toată națiunea/86
În 1860 Bologa susține înființarea unei asociațiuni pentru literatura și cultura poporului român. Semnalul timpului e progresul/87
În 1861 se înființează ASTRA. Bologa devine membru al Comitetului Central al Astrei/89
Donațiile pentru înființarea de institute științifice. Apelul lui Iacob Mureșanu/90
Bologa propune și militează pentru extinderea Astrei în toate straturile românești/92
Sprijinirea tinerilor studioși prin acordarea de stipendii/94
Adoptarea proiectului de statute elaborat de Bologa: crearea despărțămintelor Astrei/95
Demersuri pentru înființarea la Viena a unei catedre de limba și literatura română. Apărarea adevărului despre poporul roman/96
Ideea unei facultăți juridice românești în monarhia austro ungară/98
Poziționarea lui Bologa de a promova conlucrarea dintre românii ortodocși și cei uniți, precum și între românii de dincolo și dincoace de Carpați/99
Eșecul înființării unei Academii juridice românești. Înființarea Școlii de fete de la Sibiu/101
În 1875 Bologa este ales președintele Astrei/103
Disensiuni în interiorul Astrei și atacuri la adresa lui Bologa/104
Anul 1877 a marcat un nou reviriment în activitatea Astrei/107
Activizarea secțiilor științifice, organizarea expoziției naționale în anul 1881 și înființarea Școlii superioare de fete din Sibiu/108
Un testament pentru Astra/109
Crearea unei instituții financiare bancare românești, strategie de emancipare socială și națională/110
CAPITOLUL IV. LEGĂTURILE LUI IACOB BOLOGA CU ȚARA/114
Bologa și grija pentru sănătatea lui Alexandru Papiu Ilarian/118
Moartea lui Alexandru Papiu Ilarian/120
Legăturile lui I. Bologa cu țara de la 1877. Societatea geografică din București. Războiul de independență. Familia. Misiuni/121
Ioan Bologa și acțiunile sale în cadrul Astrei/123
Legăturile lui Iacob Bologa cu „teatrul” românesc/126
Relații cu personalități din sfera politică, filologică și istorică. Bogdan Petriceicu Hașdeu. N.D. Racoviță. I. C. Brătianu. N. Bassarabescu. C. Presan. D.A. Laurian/127
CAPITOLUL V. IACOB BOLOGA. REPREZENTANT DE SEAMĂ AL BURGHEZIEI ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIA/130
Originile preponderent țărănești ale burgheziei românești transilvănene implicate în lupta pentru egalitate socială și națională/130
Apropierea lui I. Bologa de biserică și de studiile juridice/130
Iacob Bologa este sprijinit de episcopul Vasile Moga pentru a și definitiva studiile/131
Începutul relației cu George Barițiu/132
Apropierea lui I. Bologa de canceliști și de Avram Iancu/133
Iacob Bologa în evenimentele revoluției de la 1848/133
Premisele intrării lui Iacob Bologa în aparatul de stat/134
Iacob Bologa militează pentru un congres național al românilor/135
Promisiunile împăratului de la Viena. Dieta de la Sibiu. Înșelarea așteptărilor lui Ioan Bologa/136
Memoriul din decembrie 1866/136
Bologa promovează cultura și educația economică a poporului român prin intermediul Astrei/137
Bologa propune înființarea unei Academii române de drepturi/138
Bologa, inițiator al primei instituții financiare cu capital exclusiv românesc din Transilvania – Banca Albina/138
BIBLIOGRAFIE/140
INTRODUCERE/17
Marile evenimente ale epocii/17
Elemente de biografie și istoriografie referitoare la Iacob Bologa. Voci auzite dar eroi tăcuți./17
Necesitatea unei monografii cu privire la Iacob Bologa/22
CAPITOL I. IACOB BOLOGA, OMUL (BIOGRAFIA)/24
Locul nașterii lui Iacob Bologa/24
„Familia” lui Iacob Bologa/24
Copilul Iacob Bologa și drumul spre învățătură/25
Iacob Bologa bursier de excepție la liceul academic din Cluj/26
Studentul Iacob Bologa se integrează în curentul liberal al vremurilor/27
Anii petrecuți la Tabla Regească din Târgu Mureș/28
Tânărul magister Iacob Bologa își începe activitatea de notar în Sibiu/31
Participarea la Marea Adunare de la Blaj în 1848 și demersurile ulterioare pentru cauza revoluției/32
Căsătoria cu Ana Bădilă și evoluția carierei de judecător/34
Funcții și însărcinări administrative/36
Pensionarea abuzivă a lui Iacob Bologa/37
Demersurile de susținere a luptei de emancipare a românilor/39
Universitatea săsească și acordarea distincției de cetățean de onoare a Sibiului/40
Moartea fiului, Eugen. Demersurile pentru înființarea Partidului Național Român/41
Implicarea în activitățile național culturale/41
Idei și obiective cu valențe economice și culturale: Banca Albina, Fundația Gojdu /42
Eforturi administrative pentru bunăstarea orașului Sibiu și a proximității acestuia/43
Iacob Bologa alături de țăranul roman/44
Implicarea în activitățile bisericești/44
Conflictul dintre generații cu aceleași obiective/45
Moartea lui Bologa și receptarea evenimentului de către contemporani/45
CAPITOLUL II. ACTIVITATEA POLITICĂ A LUI IACOB BOLOGA/49
Criza sistemului feudal și redeșteptarea națională/49
Iacob Bologa se pregătește pentru lupta pentru drepturi. Libertate socială și egalitate națională/50
Pregătirea canceliştilor pentru revoluția pașoptistă/51
Bologa susține o poziție comună a bisericilor românești în cauza națională/53
Iacob Bologa este ales secretar al Marii Adunări Naționale de la Blaj/53
Activitatea în cadrul Comisiei regnicolare/54
Înfrângerea revoluției. Poziționarea lui Iacob Bologa în serviciul statului /56
Înlăturarea regimului absolutist de guvernare și începuturile unei „autonomii” în cadrul imperiului/57
Apropierea de Șaguna și Șuluțiu. Apărarea cauzei naționale și bisericești a românilor/58
Întrunirile de la Sibiu pentru identificarea soluțiilor de combatere a noii reorganizări făcute cu desconsiderarea românilor/59
Demersurile pentru convocarea unei Diete în Transilvania și pentru organizarea unui congres general al românilor din întreaga monarhie/60
Întâlnirea de la Viena cu împăratul Francisc Iosif, cu cancelarul aulic Kemény și la ministrul președinte Schmerling/62
Protestul față de dispoziția lui Kemény, privitoare la neamestecul clerului în viața politică. Poziția lui Andrei Șaguna/64
Întoarcerea în Transilvania, ședința de la Blaj și decizia trimiterii unei noi delegații la Viena/66
Delegația de la Viena susține ideea numirii unui cancelar roman/67
Întâlnirea cu noul cancelar al Transilvaniei și întoarcerea de la Viena/69
Activitatea lui Bologa ca deputat în cadrul Universității săsești/70
Proiectul pentru organizarea administrativă a Transilvaniei din cadrul Universității săsești/71
Încetarea mandatului de deputat, numirea în funcția de consilier a lui Iacob Bologa. Numirea funcționarilor comitatului Dăbâca/72
Organizarea Conferinței naționale din aprilie 1863, de la Sibiu/73
Convocarea dietei Transilvaniei: recunoașterea națiunii române, a confesiunilor sale și a caracterului oficial al limbii române/74
Alinierea lui Bologa la gruparea moderată, guverna-mentală, în raport cu autoritățile austriece și locale/75
Sacrificarea autonomiei Transilvaniei și a drepturilor românilor transilvăneni. Instaurarea dualismului austro ungar/77
Alinierea lui Bologa la gruparea radicală a burgheziei românești. Sancțiunea pensionării forțate/77
Lupta pentru păstrarea autonomiei Transilvaniei. Petiția lui Barițiu/79
Apropierea de Barițiu. Boicotarea alegerilor dietei de la Pesta/80
Pregătirea Conferinței naționale a poporului roman/81
Ideea unui singur partid al tuturor românilor din Transilvania/83
Rezumatul marilor idei și „timbre” care l au însoțit pe Bologa în demersurile sale politice/84
CAPITOLUL III. ACTIVITATEA LUI IACOB BOLOGA ÎN CADRUL ASTREI ȘI BĂNCII ALBINA/86
Lumea științelor trebuie să fie un bun comun a toată națiunea/86
În 1860 Bologa susține înființarea unei asociațiuni pentru literatura și cultura poporului român. Semnalul timpului e progresul/87
În 1861 se înființează ASTRA. Bologa devine membru al Comitetului Central al Astrei/89
Donațiile pentru înființarea de institute științifice. Apelul lui Iacob Mureșanu/90
Bologa propune și militează pentru extinderea Astrei în toate straturile românești/92
Sprijinirea tinerilor studioși prin acordarea de stipendii/94
Adoptarea proiectului de statute elaborat de Bologa: crearea despărțămintelor Astrei/95
Demersuri pentru înființarea la Viena a unei catedre de limba și literatura română. Apărarea adevărului despre poporul roman/96
Ideea unei facultăți juridice românești în monarhia austro ungară/98
Poziționarea lui Bologa de a promova conlucrarea dintre românii ortodocși și cei uniți, precum și între românii de dincolo și dincoace de Carpați/99
Eșecul înființării unei Academii juridice românești. Înființarea Școlii de fete de la Sibiu/101
În 1875 Bologa este ales președintele Astrei/103
Disensiuni în interiorul Astrei și atacuri la adresa lui Bologa/104
Anul 1877 a marcat un nou reviriment în activitatea Astrei/107
Activizarea secțiilor științifice, organizarea expoziției naționale în anul 1881 și înființarea Școlii superioare de fete din Sibiu/108
Un testament pentru Astra/109
Crearea unei instituții financiare bancare românești, strategie de emancipare socială și națională/110
CAPITOLUL IV. LEGĂTURILE LUI IACOB BOLOGA CU ȚARA/114
Bologa și grija pentru sănătatea lui Alexandru Papiu Ilarian/118
Moartea lui Alexandru Papiu Ilarian/120
Legăturile lui I. Bologa cu țara de la 1877. Societatea geografică din București. Războiul de independență. Familia. Misiuni/121
Ioan Bologa și acțiunile sale în cadrul Astrei/123
Legăturile lui Iacob Bologa cu „teatrul” românesc/126
Relații cu personalități din sfera politică, filologică și istorică. Bogdan Petriceicu Hașdeu. N.D. Racoviță. I. C. Brătianu. N. Bassarabescu. C. Presan. D.A. Laurian/127
CAPITOLUL V. IACOB BOLOGA. REPREZENTANT DE SEAMĂ AL BURGHEZIEI ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIA/130
Originile preponderent țărănești ale burgheziei românești transilvănene implicate în lupta pentru egalitate socială și națională/130
Apropierea lui I. Bologa de biserică și de studiile juridice/130
Iacob Bologa este sprijinit de episcopul Vasile Moga pentru a și definitiva studiile/131
Începutul relației cu George Barițiu/132
Apropierea lui I. Bologa de canceliști și de Avram Iancu/133
Iacob Bologa în evenimentele revoluției de la 1848/133
Premisele intrării lui Iacob Bologa în aparatul de stat/134
Iacob Bologa militează pentru un congres național al românilor/135
Promisiunile împăratului de la Viena. Dieta de la Sibiu. Înșelarea așteptărilor lui Ioan Bologa/136
Memoriul din decembrie 1866/136
Bologa promovează cultura și educația economică a poporului român prin intermediul Astrei/137
Bologa propune înființarea unei Academii române de drepturi/138
Bologa, inițiator al primei instituții financiare cu capital exclusiv românesc din Transilvania – Banca Albina/138
BIBLIOGRAFIE/140
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Sub semnul ”Luminilor”. Din istoria generatiei de la 1821
Evocari istorice. 1821-1918 - Nicolae Isar
Kogaion. Cercetari multidisciplinare la sanctuarele dacice din Muntii Orastiei
