Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III
![Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [0]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/invatamantul-romanesc-interbelic-vol-i-iii-167968.jpg "Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [0]")
![Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/invatamantul-romanesc-interbelic-vol-i-iii-908136.jpg "Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [1]")
![Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/medium/invatamantul-romanesc-interbelic-vol-i-iii-418586.jpg "Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [2]")
![Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/invatamantul-romanesc-interbelic-vol-i-iii-167968.jpg "Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [1]")
![Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [2]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/invatamantul-romanesc-interbelic-vol-i-iii-908136.jpg "Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [2]")
![Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [3]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/invatamantul-romanesc-interbelic-vol-i-iii-418586.jpg "Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III [3]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Elena Constantin-Preda
Ediția: I
Pagini: Vol. I: 382, Vol. II: 382, Vol. III: 440
Anul publicării: 2025
ISBN: 978-606-28-2131-9
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062821319
Cod Produs:
9786062821319
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuvânt înainte
- Cuprins
- Review-uri (0)
„Autoarea acestei lucrări, preconizată să apară în trei volume (Învățământul primar și secundar din ținutul Neamț; Comunități didactice și autorități publice din ținutul Neamț; Înființarea instituțiilor școlare), prezintă și analizează o serie de subiecte netratate până în prezent în literatura de specialitate: statutul corpului profesoral, programele, manualele, comunitățile profesionale ale dascălilor, edificarea construcțiilor școlare din județul Neamț, relațiile de subordonare și supraordonare dintre școli, minister, revizorat și autoritățile locale, impactul efectiv al legislației școlare asupra sistemului de învățământ. Menționăm că toate aceste problematici sunt subsumate în principal perioadei interbelice.
Demersul științific al doamnei profesor Elena Preda se înscrie în cadrul unui deziderat constant al cercetătorilor istoriei învățământului românesc: reconstituirea istorică obiectivă și integrarea sa în europenitate, alături de decelarea filonului tradiției și continuității, regăsite după hiatusul impus de către perioada comunistă din istoria României. De asemenea, se simte acut nevoia întocmirii unor studii speciale solide, regionate geografic, referitoare la istoria învățământului românesc, pe baza cărora să poată fi întocmită o sinteză bazată pe o paradigmă de cercetare pertinentă, capabilă să integreze istoria învățământului din acest spațiu în cadrul istoriei învățământului european.”
Demersul științific al doamnei profesor Elena Preda se înscrie în cadrul unui deziderat constant al cercetătorilor istoriei învățământului românesc: reconstituirea istorică obiectivă și integrarea sa în europenitate, alături de decelarea filonului tradiției și continuității, regăsite după hiatusul impus de către perioada comunistă din istoria României. De asemenea, se simte acut nevoia întocmirii unor studii speciale solide, regionate geografic, referitoare la istoria învățământului românesc, pe baza cărora să poată fi întocmită o sinteză bazată pe o paradigmă de cercetare pertinentă, capabilă să integreze istoria învățământului din acest spațiu în cadrul istoriei învățământului european.”
Prof. univ. dr. Florin Pintescu
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
„Tulburătoare (și adevărată) este concluzia autoarei privitoare la o situație, prea des întâlnită – din păcate – și astăzi: „apostolatul învățătorilor părea a fi cea mai la îndemână soluție a statului pentru rezolvarea situațiilor apărute. Acest deziderat al apostolatului corpului didactic «lua» practic povara responsabilității totale de pe umerii statului și chiar o diminua, găsind vinovați pentru eventuale neajunsuri. Din perspectivă sociologică, apostolatul avea cu certitudine meritele sale, însă reprezenta și o formă de manipulare din partea autorităților. Dacă ar fi să aleg un singur cuvânt pentru a caracteriza viața profesională a corpului didactic din învățământul preuniversitar, pentru perioada 1918-1948, cu siguranță aș opta pentru cuvântul «apostolat»”.
Prof. univ. dr. Florin Pintescu
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
”Prima școală din Humulești a luat ființă în anul 1847, la inițiativa preotului Ioan Humulescu, în chilia de lângă Biserica veche „Sfântul Nicolae”. Despre primul învățător al școlii avem informații din cartea „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, prezentat de autor cu apelativul de „bădița Vasile”, sub numele lui adevărat Vasile Ailioaei, cel care în 1848 fusese luat la oaste, iar la redeschiderea școlii, în anul 1849, a fost înlocuit cu dascălul Iordache, până în anul 1852, când toți școlarii au fost transferați la Școala Domnească din Târgu-Neamț. Școala Primară de stat din Humulești a fost înființată oficial în data de 20 noiembrie 1883 și primul învățător a fost Vrânceanu Constantin.”
Elena Constantin - Preda, Înființarea instituțiilor școlare din Ținutul Neamț
-
Învăţământul românesc interbelic. Vol. I-III
Descarcă
Elena Constantin-Preda este profesoară de istorie, cercetător şi coordonator de proiecte educaţionale, cu o activitate remarcabilă dedicată investigării istoriei locale, a educaţiei şi a patrimoniului cultural nemţean. A publicat, în calitate de autor, coautor sau coordonator, numeroase volume de referinţă, dintre care amintim: Ţinutul răzeşilor – Neamţ. Istorie şi etnografie (Editura Universitară, 2022); Pe urmele răzeşilor din Moldova. Studiu istoric şi etnografic (2021); Boierii moldoveni – istorie şi moravuri (2024), Volvatirul – pânza cea de toate zilele. O istorie a Fabricii de Volvatir din Târgu‑Neamţ” (2025). De asemenea, a fost coautor la scrierea unor manuale şcolare şi lucrări de istorie aplicată, Manual de istorie pentru clasa a VI‑a (2023) şi Manual Istoria comunismului din România (2025).
A condus destinele disciplinei Istorie, în calitate de inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, în perioada 2006‑2023, a fondat Asociaţia Profesorilor de Istorie din Neamţ (APIN), alături de colegii profesori, s‑a implicat activ în viaţa ştiinţifică şi culturală locală şi naţională, prin organizarea de simpozioane, conferinţe şi şcoli de vară, având privilegiul de a coordona volume colective dedicate istoriei şi identităţii nemţene precum: Manual de istorie opţională - Legendă, tradiţie şi istorie in Munţii Neamţului (2011) Identitate nemţeană (2012), Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri la Piatra‑Neamţ (2018), Carol al II‑lea şi sfârşitul democraţiei. Un rege, un cult, o camarilă (2018), Neamţul – ţinutul tezaur. Monografie (2019), Incursiune în istoria învăţământului din România (2020). A oferit elevilor şi părinţilor posibilitatea de a înţelege mai bine rostul şcolii prin lucrări speciale: Ghidul părintelui bine informat (2009), Ghid de pregătire Testare Naţională ‑ Istoria Românilor ‑ modele de rezolvare (2007), Istoria românilor ‑ îndrumător cronologic pentru examenele naționale (2006), Istoria Românilor ‑ Culegere de teste pentru clasa a VIII a (2004), We and our neighbours. The majority and the minorities in the recent history textbooks in Romania, Bulgaria and Hungary ‑ With a case study: Republic of Moldova (“Noi şi vecinii noştri în manualele de istorie”) 2004. Preocupările sale ştiinţifice sunt confirmate de numeroase studii şi articole publicate în reviste de specialitate sau volume de conferinţe internaţionale. Comunicările sale, susţinute la manifestări academice din ţară şi străinătate, abordează teme precum istoria şcolilor româneşti între 1918–1948, analiza legislaţiei educaţionale interbelice, istoria manualelor şcolare sau condiţia cadrelor didactice în secolul XX.
„Să înveţi pentru tine, dar să‑i înveţi şi pe alţii”, spunea demult Nicolae Iorga, celui care din multitudinea de titluri îi plăcea să i să spună „Profesorul”. Şi el a învăţat pe alţii, pe mulţi, şi a lăsat multe în urma sa să ne fie de învăţătură. Să întocmeşti o carte era un lucru de mare vrednicie. Şi încă este. Iar dacă scrii despre dascăli şi şcoli de demult şi mai vrednic este. Şcolile nemţene au o istorie veche, mai puţin ştiută, ea apărând de cele mai multe ori în monografii ale comunelor rurale sau urbane. Despre primele şcoli nemţene, particulare la început şi apoi de stat, s‑a scris puţin. Nici vorbă de o lucrare de sinteză care să ilustreze această temă cu informaţii provenite din arhive, presă şi o bogată literatură istorică. Şi doamna profesoară a realizat o astfel de lucrare, o lucrare în trei părţi, rezultatul oferit publicului cititor al eforturilor din cadrul studiilor doctorale.
Neamţul a oferit culturii române pe Ion Creangă, ce a fost în primul rând dascăl şi făcător de „Abecedar” şi alte cărţi de învăţătură pentru copii. Poveştile, povestirile şi amintirile sale sunt pentru învăţătura copiilor, dar şi a celor mari, căci învăţătura nu ar trebui să contenească în toată viaţa omului. La Neamţ a fost şi Calistrat Hogaş, ctitor de şcoală, şi aici a scris poveştile de „pe drumuri de munte”. Şi poposea deseori la învăţătorul Petru Sălăgeanu de la poale de Ceahlău, „vestitul învăţător al muntelui”, căutându‑i poveţele şi poveştile.
Mihail Sadoveanu a străbătut ţinutul de sub Cetate şi de sub Ceahlău în nesfârşitele sale peregrinări. Şi cel mai bine se simţea alături de învăţătorii din sate şi a avut statornică prietenie cu învăţătorul Gheorghe Baltă de la Buhalniţa şi apoi de la Tarcău şi cu Constantin Romanescu, învăţătorul de la Dreptu, neîntrecut la vânătoare şi la împăiatul animalelor. Scria cu drag despre „opera acestui modest învăţător”. Aşa erau învăţătorii de demult, cei care au ridicat şcoli, care au muncit cot la cot cu gospodarii pentru a construi aceste lăcaşuri de luminare a copiilor. Încă de la sfârşitul veacului al XIX‑lea şi cu precădere după „Marele Război” au fost construite şcoli în sate, cu odăi şi ferestre largi şi învăţătorii vremii îşi meritau numele frumos dat de „apostoli”. Şi de pe băncile şcolilor s‑au ridicat oameni mari ce‑au făcut cinste locurilor şi despre care aflăm în monografiile aşezărilor. Despre aceste şcoli, despre astfel de dascăli a scris doamna profesoară şi când scrii despre oameni vrednici şi fapte frumoase şi când eşti fiică a locurilor îţi este mai uşor să o faci şi mândria se simte printre rânduri. I‑a fost uşor şi pentru că de mulţi ani s‑a implicat în activităţi de cercetare a patrimoniului istoric şi cultural al ţinutului, realizând studii şi articole dedicate răzeşilor nemţeni, boierilor, mănăstirilor, bisericilor şi cetăţilor.
Ni se oferă o frescă largă, cu culori frumoase, ni se dezvăluie o lume, luminoasă, dar şi cu umbre, cu zbateri, tumult, cu bucurii şi împliniri. Cercetarea unor surse, în mare măsură inedite sau puţin cunoscute, consultarea unei vaste literaturi istorice, analiza judicioasă şi bogata iconografie s‑au unit într‑un fericit meleu oferit cititorului. Mulţumim doamnei profesoare pentru darul oferit.
Neamţul a oferit culturii române pe Ion Creangă, ce a fost în primul rând dascăl şi făcător de „Abecedar” şi alte cărţi de învăţătură pentru copii. Poveştile, povestirile şi amintirile sale sunt pentru învăţătura copiilor, dar şi a celor mari, căci învăţătura nu ar trebui să contenească în toată viaţa omului. La Neamţ a fost şi Calistrat Hogaş, ctitor de şcoală, şi aici a scris poveştile de „pe drumuri de munte”. Şi poposea deseori la învăţătorul Petru Sălăgeanu de la poale de Ceahlău, „vestitul învăţător al muntelui”, căutându‑i poveţele şi poveştile.
Mihail Sadoveanu a străbătut ţinutul de sub Cetate şi de sub Ceahlău în nesfârşitele sale peregrinări. Şi cel mai bine se simţea alături de învăţătorii din sate şi a avut statornică prietenie cu învăţătorul Gheorghe Baltă de la Buhalniţa şi apoi de la Tarcău şi cu Constantin Romanescu, învăţătorul de la Dreptu, neîntrecut la vânătoare şi la împăiatul animalelor. Scria cu drag despre „opera acestui modest învăţător”. Aşa erau învăţătorii de demult, cei care au ridicat şcoli, care au muncit cot la cot cu gospodarii pentru a construi aceste lăcaşuri de luminare a copiilor. Încă de la sfârşitul veacului al XIX‑lea şi cu precădere după „Marele Război” au fost construite şcoli în sate, cu odăi şi ferestre largi şi învăţătorii vremii îşi meritau numele frumos dat de „apostoli”. Şi de pe băncile şcolilor s‑au ridicat oameni mari ce‑au făcut cinste locurilor şi despre care aflăm în monografiile aşezărilor. Despre aceste şcoli, despre astfel de dascăli a scris doamna profesoară şi când scrii despre oameni vrednici şi fapte frumoase şi când eşti fiică a locurilor îţi este mai uşor să o faci şi mândria se simte printre rânduri. I‑a fost uşor şi pentru că de mulţi ani s‑a implicat în activităţi de cercetare a patrimoniului istoric şi cultural al ţinutului, realizând studii şi articole dedicate răzeşilor nemţeni, boierilor, mănăstirilor, bisericilor şi cetăţilor.
Ni se oferă o frescă largă, cu culori frumoase, ni se dezvăluie o lume, luminoasă, dar şi cu umbre, cu zbateri, tumult, cu bucurii şi împliniri. Cercetarea unor surse, în mare măsură inedite sau puţin cunoscute, consultarea unei vaste literaturi istorice, analiza judicioasă şi bogata iconografie s‑au unit într‑un fericit meleu oferit cititorului. Mulţumim doamnei profesoare pentru darul oferit.
Daniel Dieaconu
VOLUMUL I
PREFAŢĂ/7
NOTA AUTORULUI/17
CAPITOLUL I/21
LEGISLAŢIA ŞCOLARĂ DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918 -1948/21
I.1. Consideraţii generale asupra legislaţiei şcolare, cercetarea reglementărilor legislative pentru perioada 1918 – 1948/21
I.2. Guvernele României şi Ministerele Instrucţiunii Publice în perioada 1918-1948/24
Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor (titulatura pentru perioada 5.03.1918 10.08.1921) /25
Ministerul Instrucţiunii (10.08.1921 01.08.1929)/27
Ministerul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor (02.08.1929 – 30.06.1930)/28
Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor (1.07.1930 - 25.01.1932)/28
Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor (26.01.1932 - 20.11.1936)/28
Ministerul Educaţiei Naţionale (21.11.1936 – 28.12.1941)/29
Ministerul Culturii Naţionale şi Cultelor (01.06.1941 – 13.11.1944)/ 31
I.3. Reglementări legislative şi cadrul instituţional pentru învăţământul preuniversitar în perioada cuprinsă între anii 1918 1948/37
I.3.1. Legea învăţământului primar şi primar normal din 1924/37
I.3.2. Legea asupra învăţământului particular din anul 1925/56
I.3.3. Legea pentru învăţământul secundar din anul 1928/59
I.3.4. Legea privind organizarea învăţământului agricol de gradul I şi II din anul 1929/66
Şcolile de ucenici agricoli/78
Şcolile agricole de iarnă şi şcoli de economie casnică de sezon/78
Învăţământul ambulant /79
I.3.5. Legea pentru organizarea şi funcţionarea învăţă¬mântului primar şi normal din 27 mai 1939/80
I.3.6. Decretul nr. 175 pentru reforma învăţă¬mântului din 1948 şi Decretul nr. 1.383 din 2 august 1948/88
I.3.7. Legislaţia şcolară cu privire la formarea iniţială şi continuă a corpului didactic în perioada 1918-1948/89
I.4. Analiză critică asupra legislaţiei şcolare/95
I.4.1. O analiză asupra aplicării Legii învăţământului primar din 1939 în judeţul Neamţ./95
I.4.2. Analiză asupra ante proiectelor legilor învăţă-mântului primar, secundar şi profesional -ministrul Constantin Angelescu, 1941/107
Concluzii/126
CAPITOLUL II/130
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN PERIOADA 1918-1948/130
Preambul/130
II.1. Administraţia naţională şi locală organizarea şi funcţionarea acesteia în perioada 1918-1948/132
Asocierea judeţelor prin legile administrative din 1929 şi 1938/135
II.2. Introducere în problemele generale ale învăţă¬mântului primar din judeţul Neamţ în perioada 1918-1948/139
II.3. Starea învăţământului primar din judeţul Neamţ în perioada 1921-1942/146
II.3.1. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1921-1922/146
Relaţiile dintre învăţători, săteni şi autorităţile şcolare /158
II.3.2. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1922-1923/162
Starea localurilor de şcoli/163
Obligativitatea învăţământului: elevi înscrişi şi promovaţi date statistice/170
Personalul de control în judeţul Neamţ/181
II.3.3. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1923-1924/182
II.3.4. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1924-1925/192
II.3.5. Consideraţiuni asupra aplicării Legii învăţă-mântului primar şi primar normal din anul 1924 /203
Societăţi culturale, cămine şi case de sfat/210
II.3.6. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1926-1927/211
II.3.7. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1931-1932/216
II.3.8. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1932-1933/230
II.3.9. Învăţământul primar din judeţul Neamţîn anul şcolar 1933-1934/239
II.3.10. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1935-1936/244
II.3.11. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1938 – 1939/248
Cercurile culturale/259
Activitatea străjerească în şcoli în anul şcolar 1938-1939/260
II.3.12. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1940-1941/261
Frecvenţa elevilor/263
II.3.13. Analiza asupra stării învăţământului primar din judeţul Neamţ în perioada 1918-1948/267
CAPITOLUL III/275
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR ÎN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN PERIOADA 1918-1948275
III.1. Cadrul naţional al dezvoltării învăţământului secundar în România/276
III.2. Programe analitice pentru învăţământul primar, normal şi secundar. Principii şi norme/287
Norme generale de punere în aplicare a Programei pentru învăţământul secundar/293
III.4. Examenul de capacitate – proba vredniciei profesionale/299
Concluzii/321
LISTA TABELE/333
LISTA FIGURI/335
LISTA ANEXE/336
ANEXE/338
BIBLIOGRAFIE/358
VOLUMUL II
PREFAŢĂ/7
NOTA AUTORULUI/17
CAPITOLUL I/21
LEGISLAŢIA ŞCOLARĂ DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 1918 -1948/21
I.1. Consideraţii generale asupra legislaţiei şcolare, cercetarea reglementărilor legislative pentru perioada 1918 – 1948/21
I.2. Guvernele României şi Ministerele Instrucţiunii Publice în perioada 1918-1948/24
Ministerul Instrucţiunii şi Cultelor (titulatura pentru perioada 5.03.1918 10.08.1921) /25
Ministerul Instrucţiunii (10.08.1921 01.08.1929)/27
Ministerul Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor (02.08.1929 – 30.06.1930)/28
Ministerul Instrucţiunii Publice şi Cultelor (1.07.1930 - 25.01.1932)/28
Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor (26.01.1932 - 20.11.1936)/28
Ministerul Educaţiei Naţionale (21.11.1936 – 28.12.1941)/29
Ministerul Culturii Naţionale şi Cultelor (01.06.1941 – 13.11.1944)/ 31
I.3. Reglementări legislative şi cadrul instituţional pentru învăţământul preuniversitar în perioada cuprinsă între anii 1918 1948/37
I.3.1. Legea învăţământului primar şi primar normal din 1924/37
I.3.2. Legea asupra învăţământului particular din anul 1925/56
I.3.3. Legea pentru învăţământul secundar din anul 1928/59
I.3.4. Legea privind organizarea învăţământului agricol de gradul I şi II din anul 1929/66
Şcolile de ucenici agricoli/78
Şcolile agricole de iarnă şi şcoli de economie casnică de sezon/78
Învăţământul ambulant /79
I.3.5. Legea pentru organizarea şi funcţionarea învăţă¬mântului primar şi normal din 27 mai 1939/80
I.3.6. Decretul nr. 175 pentru reforma învăţă¬mântului din 1948 şi Decretul nr. 1.383 din 2 august 1948/88
I.3.7. Legislaţia şcolară cu privire la formarea iniţială şi continuă a corpului didactic în perioada 1918-1948/89
I.4. Analiză critică asupra legislaţiei şcolare/95
I.4.1. O analiză asupra aplicării Legii învăţământului primar din 1939 în judeţul Neamţ./95
I.4.2. Analiză asupra ante proiectelor legilor învăţă-mântului primar, secundar şi profesional -ministrul Constantin Angelescu, 1941/107
Concluzii/126
CAPITOLUL II/130
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR DIN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN PERIOADA 1918-1948/130
Preambul/130
II.1. Administraţia naţională şi locală organizarea şi funcţionarea acesteia în perioada 1918-1948/132
Asocierea judeţelor prin legile administrative din 1929 şi 1938/135
II.2. Introducere în problemele generale ale învăţă¬mântului primar din judeţul Neamţ în perioada 1918-1948/139
II.3. Starea învăţământului primar din judeţul Neamţ în perioada 1921-1942/146
II.3.1. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1921-1922/146
Relaţiile dintre învăţători, săteni şi autorităţile şcolare /158
II.3.2. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1922-1923/162
Starea localurilor de şcoli/163
Obligativitatea învăţământului: elevi înscrişi şi promovaţi date statistice/170
Personalul de control în judeţul Neamţ/181
II.3.3. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1923-1924/182
II.3.4. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1924-1925/192
II.3.5. Consideraţiuni asupra aplicării Legii învăţă-mântului primar şi primar normal din anul 1924 /203
Societăţi culturale, cămine şi case de sfat/210
II.3.6. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1926-1927/211
II.3.7. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1931-1932/216
II.3.8. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1932-1933/230
II.3.9. Învăţământul primar din judeţul Neamţîn anul şcolar 1933-1934/239
II.3.10. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1935-1936/244
II.3.11. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1938 – 1939/248
Cercurile culturale/259
Activitatea străjerească în şcoli în anul şcolar 1938-1939/260
II.3.12. Învăţământul primar din judeţul Neamţ în anul şcolar 1940-1941/261
Frecvenţa elevilor/263
II.3.13. Analiza asupra stării învăţământului primar din judeţul Neamţ în perioada 1918-1948/267
CAPITOLUL III/275
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SECUNDAR ÎN JUDEŢUL NEAMŢ ÎN PERIOADA 1918-1948275
III.1. Cadrul naţional al dezvoltării învăţământului secundar în România/276
III.2. Programe analitice pentru învăţământul primar, normal şi secundar. Principii şi norme/287
Norme generale de punere în aplicare a Programei pentru învăţământul secundar/293
III.4. Examenul de capacitate – proba vredniciei profesionale/299
Concluzii/321
LISTA TABELE/333
LISTA FIGURI/335
LISTA ANEXE/336
ANEXE/338
BIBLIOGRAFIE/358
VOLUMUL II
PREFAŢĂ/5
CAPITOLUL I/9
VIAŢA COTIDIANĂ ÎN COMUNITĂŢILE DE MUNCĂ INTERBELICE DIN JUDEŢUL NEAMŢ/9
I.1. Comunităţile de muncă şi activităţile extraşcolare ale corpului profesoral din judeţul Neamţ, în perioada 1918 1948/9
I.2. Prima Asociaţie Profesională a Învăţătorilor din Neamţ/18
I.3. Cercurile culturale/20
I.4. Organizarea Cercurilor culturale din judeţul Neamţ (1927 1928)/24
I.5. „Apostolul” prima revista didactică şi literară a învăţătorilor din Neamţ/34
I.6. Serbări şcolare şi solemnităţi naţionale/40
I.6.1. Reglementări oficiale pentru organizarea activităţilor solemne/46
I.7. Pedagogia modernă a epocii în viziunea profesorului Ioan Drăgan/50
I.7.1. Pedagogia modernă Ghid pentru organizarea unei şcoli în pădure/58
I.8. Organizaţiile de tineret. Cercetăşia şi Străjeria/60
Cercetăşia – scurt istoric/60
Înfiinţarea Străjeriei în şcolile din judeţul Neamţ /62
Straja Ţării – manifestări organizate în judeţul Neamţ/64
I.9. Condeiul conştiinţei învăţătorilor din Neamţ/69
I.10. Iniţiative economice ale învăţătorilor. Cooperativele şcolare/74
Băncile populare/78
I.11. Intervenţii sociale în sprijinul educaţiei: manuale şcolare, burse şi alte ajutoare de la stat/83
I.11.1. Manuale şcolare. Scurt istoric al scrierii manualelor şcolare/83
I.11.2. „Micul dejun la şcoală”/96
I.11.3. Sprijin de la stat – burse pentru elevi şi studenţi/97
Concluzii/108
CAPITOLUL II/ 111
IMPLICAREA INSTITUŢIILOR ŞI A AUTORITĂŢILOR JUDEŢENE ŞI NAŢIONALE ÎN DEZVOLTAREA SISTEMUL DE EDUCAŢIE DIN JUDEŢUL NEAMŢ: MINISTERUL INSTRUCŢIUNII PUBLICE, PREFECTURA NEAMŢ ŞI REVIZORATUL ŞCOLAR NEAMŢ/111
II.1. Opera de edificare a localurilor de şcoli din judeţul Neamţ în perioada 1918 1948./111
II.1.1. Recepţia localurilor de şcoli de către Comisiunea ministerială de verificare a gestiunilor comitetelor şcolar din anul 1923 1924 /133
II.1.2. Raportul Prefecturii Neamţ cu privire la construcţiile şcolare (1927)/175
II.1.3. Convocarea regională a inspectorilor, revizo¬rilor şi subrevizorilor şcolari, Inspectoratul Şcolar al Regiunii a XII a Bacău, 1927/182
II.1.4.Construcţiile şcolare, de la „caietul de sarcini” la primirea în folosinţă/184
II.1.5. Contractările cu antreprenorii pentru construcţia localurilor de şcoli din satele Pângăraţi şi Boţeşti/195
II.1.6. Proiectul pentru construcţia Şcolii Primare Schit, comuna Hangu, din judeţul Neamţ./199
CAPITOLUL III/202
REVIZORATUL ŞCOLAR NEAMŢ, ORGANIZARE, ATRIBUŢII, INSPECŢII ŞCOLARE ŞI RELAŢIILE DE COMUNICARE CU ŞCOLILE, CU MINISTERUL INSTRUCŢIUNII ŞI PREFECTURA JUDEŢULUI NEAMŢ /202
III.1. Scurt istoric al înfiinţării revizoratelor şcolare/202
III.2. Aspecte din activitatea revizorilor şcolari din Neamţ/208
III.2. Starea învăţământului din regiunea Neamţ prin condeiul revizorilor şcolari/219
III.2.1. Procedura de întocmire a lucrărilor lunare de inspecţie/241
III.3. Petiţii şi pedepse/246
III.4. Examenele învăţătorilor. Înaintarea pe loc – gradul I/252
III.4.1. Înaintarea pe loc gradul II/261
III.4.2. Obţinerea definitivatului în învăţământ/262
III.5. Petiţii, circulare şi informări – instrumente de comunicare inter instituţionale/267
III.6. Cancelaria Revizoratului Şcolar Neamţ/276
Concluzii/292
LISTA ANEXE/297
ANEXE/299
BIBLIOGRAFIE/362
VOLUMUL III
CAPITOLUL I/9
VIAŢA COTIDIANĂ ÎN COMUNITĂŢILE DE MUNCĂ INTERBELICE DIN JUDEŢUL NEAMŢ/9
I.1. Comunităţile de muncă şi activităţile extraşcolare ale corpului profesoral din judeţul Neamţ, în perioada 1918 1948/9
I.2. Prima Asociaţie Profesională a Învăţătorilor din Neamţ/18
I.3. Cercurile culturale/20
I.4. Organizarea Cercurilor culturale din judeţul Neamţ (1927 1928)/24
I.5. „Apostolul” prima revista didactică şi literară a învăţătorilor din Neamţ/34
I.6. Serbări şcolare şi solemnităţi naţionale/40
I.6.1. Reglementări oficiale pentru organizarea activităţilor solemne/46
I.7. Pedagogia modernă a epocii în viziunea profesorului Ioan Drăgan/50
I.7.1. Pedagogia modernă Ghid pentru organizarea unei şcoli în pădure/58
I.8. Organizaţiile de tineret. Cercetăşia şi Străjeria/60
Cercetăşia – scurt istoric/60
Înfiinţarea Străjeriei în şcolile din judeţul Neamţ /62
Straja Ţării – manifestări organizate în judeţul Neamţ/64
I.9. Condeiul conştiinţei învăţătorilor din Neamţ/69
I.10. Iniţiative economice ale învăţătorilor. Cooperativele şcolare/74
Băncile populare/78
I.11. Intervenţii sociale în sprijinul educaţiei: manuale şcolare, burse şi alte ajutoare de la stat/83
I.11.1. Manuale şcolare. Scurt istoric al scrierii manualelor şcolare/83
I.11.2. „Micul dejun la şcoală”/96
I.11.3. Sprijin de la stat – burse pentru elevi şi studenţi/97
Concluzii/108
CAPITOLUL II/ 111
IMPLICAREA INSTITUŢIILOR ŞI A AUTORITĂŢILOR JUDEŢENE ŞI NAŢIONALE ÎN DEZVOLTAREA SISTEMUL DE EDUCAŢIE DIN JUDEŢUL NEAMŢ: MINISTERUL INSTRUCŢIUNII PUBLICE, PREFECTURA NEAMŢ ŞI REVIZORATUL ŞCOLAR NEAMŢ/111
II.1. Opera de edificare a localurilor de şcoli din judeţul Neamţ în perioada 1918 1948./111
II.1.1. Recepţia localurilor de şcoli de către Comisiunea ministerială de verificare a gestiunilor comitetelor şcolar din anul 1923 1924 /133
II.1.2. Raportul Prefecturii Neamţ cu privire la construcţiile şcolare (1927)/175
II.1.3. Convocarea regională a inspectorilor, revizo¬rilor şi subrevizorilor şcolari, Inspectoratul Şcolar al Regiunii a XII a Bacău, 1927/182
II.1.4.Construcţiile şcolare, de la „caietul de sarcini” la primirea în folosinţă/184
II.1.5. Contractările cu antreprenorii pentru construcţia localurilor de şcoli din satele Pângăraţi şi Boţeşti/195
II.1.6. Proiectul pentru construcţia Şcolii Primare Schit, comuna Hangu, din judeţul Neamţ./199
CAPITOLUL III/202
REVIZORATUL ŞCOLAR NEAMŢ, ORGANIZARE, ATRIBUŢII, INSPECŢII ŞCOLARE ŞI RELAŢIILE DE COMUNICARE CU ŞCOLILE, CU MINISTERUL INSTRUCŢIUNII ŞI PREFECTURA JUDEŢULUI NEAMŢ /202
III.1. Scurt istoric al înfiinţării revizoratelor şcolare/202
III.2. Aspecte din activitatea revizorilor şcolari din Neamţ/208
III.2. Starea învăţământului din regiunea Neamţ prin condeiul revizorilor şcolari/219
III.2.1. Procedura de întocmire a lucrărilor lunare de inspecţie/241
III.3. Petiţii şi pedepse/246
III.4. Examenele învăţătorilor. Înaintarea pe loc – gradul I/252
III.4.1. Înaintarea pe loc gradul II/261
III.4.2. Obţinerea definitivatului în învăţământ/262
III.5. Petiţii, circulare şi informări – instrumente de comunicare inter instituţionale/267
III.6. Cancelaria Revizoratului Şcolar Neamţ/276
Concluzii/292
LISTA ANEXE/297
ANEXE/299
BIBLIOGRAFIE/362
VOLUMUL III
Cuvânt înainte/5
I. Scurt istoric al înfiinţării şi al evoluţiei şcolilor primare din judeţul Neamţ/7
I.1. Şcoli primare din Depresiunea Neamţ/8
Școala Primară de Băieţi nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, Târgu Neamţ/8
Şcoala Primară nr. 2 „Emil Costinescu” din Târgu Neamţ/12
Şcoala Primară nr. 1 de Fete din Târgu Neamţ/16
Şcoala Primară de Fete nr. 2 din Târgu Neamţ/19
Şcoala israelito română „Arnold și Charlotte Wainrach”din Târgu Neamţ/20
Şcoala Primară de Băieţi nr. 3 „Ion Creangă” din Humuleşti/23
Şcoala Primară mixtă din satul Blebea/25
Şcoli primare din comuna Răuceşti/28
Şcoala Primară din Oglinzi/30
Şcoli primare din comuna Brusturi/30
Şcoala din comuna Brusturi/31
Şcolile primare din comuna Crăcăoani/34
Şcoli Primare din comuna Bălţăteşti/36
Şcoli primare din comuna Petricani/37
Şcolile primare din comuna Grumăzeşti/40
Şcoala primară din Ghindăoani/42
Şcolile primare din comuna Agapia/43
Şcoala Primară din Filioara/43
Şcoala Primară din Văratec/44
Şcolile primare din comuna Pipirig/45
Şcoli primare din comuna Vânători/47
Şcoli primare din comuna Timişeşti/48
Şcoli primare din comuna Ţibucani/50
Şcoli primare din comuna Urecheni/50
Școala Primară din satul Oșlobeni/51
Școli primare din comuna Păstrăveni/51
I.2. Şcoli primare din Depresiunea Cracău Bistriţa/54
Şcoala Primară nr. 1 de Băieţi din Piatra Neamţ/ 54
Şcoala Primară de Băieţi nr. 2 din Piatra Neamţ/ 57
Şcoala Primară de Băieţi nr. 4 din Piatra Neamţ/64
Şcoala Primară de Fete nr. 1 din Piatra Neamţ/66
Şcoala Primară de Fete nr. 2 din Piatra Neamţ/67
Şcoala Primară de Fete nr. 4 din Piatra Neamţ/68
Şcoala Primară de Fete nr. 5 din Piatra Neamţ/69
Şcoli mixte şi „grădini de copii” din Piatra Neamţ/70
I.3. Şcoli primare de pe Valea Bistriţei/73
Şcoala Primară din satul Crucea /73
Şcoala Primară din satul Cojoci/74
Şcoala Primară din Broşteni/74
Şcoala Primară din satul Holda/76
Şcoala Primară din satul Cotârgaşi/78
Şcoala Primară din comuna Mădei/78
Şcoala Primară din satul Pârâul Cârjii/79
Şcoli primare din comunele Borca, Farcaşa, Galu, Poiana Teiului, Dreptu, Grinţieş, Răpciuni (Ceahlău)/80
Şcoala Primară din satul Dreptu /85
Şcolile din comuna Grinţieş, satele Petru Vodă, Călugăreni, Coroiu, Bistriciara, Grinţieşu Mare, Schit, Izvorul Alb/87
Şcoli primare din comuna Hangu, satele Audia, Buhalniţa, Secu /89
Şcoli primare din comunele Bicaz, Taşca, Tarcău, Bicazu Ardelean, Dămuc, Bicaz Chei, Pângăraţi, Dumbrava Roşie/91
Şcoli primare din comuna Dămuc/94
Şcoli din comuna Bicaz Chei şi satele Ivaneş, Ardeluţa, Pângăraţi, Stejaru, Oanţu, Bistriţa, Viişoara, Agârcia, Dumbrava Roşie, Vânători, Izvoare, Săvineşti, Brăşăuţi, Deleni./95
I.4. Şcoli primare din localităţile aşezate pe dreapta râului Bistriţa şi pe Valea Tazlăului/104
Şcoala din satul Calu/104
Şcoala din satul Neguleşti/105
Şcoala din satul Poieni/105
Şcoala din satul Ruseni/106
Şcoala din satul Rediu/107
Şcoala din satul Socea/107
Şcoala din satul Beţeşti/107
Şcoala din satul Cândeşti/108
Şcoala din Bărcăneşti/109
Şcoala din satul Mastacăn/109
Şcoala din satul Balanu/110
Şcoala din satul Tazlău/110
Şcoala din satul Frumoasa/111
Şcoala din satul Balcani /111
Şcoala din satul Bahna/113
Şcoala din satul Dăneşti /113
Şcoala din satul Mărgineni/113
Şcoala din satul Hoiseşti /114
Şcoala din satul Itrineşti /115
Şcoala din satul Siliştea/115
Şcoala din satul Bârcu/116
Şcoala din satul Goşmani/116
Şcoala din satul Bârjoveni/117
Şcoala din satul Turtureşti/117
Şcoala din satul Gura Văii/118
Şcoala din satul Căciuleşti/118
Şcoala din satul Verseşti /119
Şcoala din satul Girov/119
Şcoala din satul Doina/120
Şcoala din satul Boţeşti/120
Şcoala din satul Ghigoieşti/120
Şcoala din satul Bălăneşti/121
Şcolile din satele Hârtop, Dârloia, Vlădiceni, Bârgăoani, Certieni, Şerbeşti, Cârligi, Soci, Vad, Dragomireşti, Unghi, Negoieşti, Mastacăn, Uscaţi, Marginea, Borşeni, Totoeşti, Lela, Poieni, Arămoaia, Homiceni, Breaza./121
Şcolile din satele Gârcina, Cuejdi, Dobreni, Căşăria, Almaş, Negreşti, Poiana, Bodeşti, Cornea şi Budeşti/128
CAPITOLUL II/135
II.Evoluţia instituţiilor de învăţământ secundare din judeţul Neamţ/135
II.1. Începutul instrucţiei şcolare, Şcoala preparandală din Piatra Neamţ/135
II.6. Şcolile pregătitoare din judeţul Neamţ/139
II.7. Şcoala pregătitoare de fete „Ion Creangă” din Humuleşti/142
II.8. Şcolile secundare din comuna Hangu/143
II.9. Şcoala Elementară de Comerţ din Hangu/147
II.10. Evoluţia instituţională a Gimnaziului clasic de Băieţi din Piatra Neamţ. De la Gimnaziul Peatra la Liceul „Petru Rareş”/148
Aspecte din viaţa şcolară a Liceului „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, an şcolar 1922 -1923/154
Viaţa şcolară în Liceul „Petru Rareş”/163
„Şcoala după şcoală” în prima jumătate a secolului al XX lea, la Liceul „Petru Rareş”/168
II.11. Liceul Industrial de Fete Piatra Neamţ, 1895-1949/173
II.12. Institutul „Valentina Focşa Eugenia Popovici”. Liceul de Fete Statizat „Focșa Popovici” Piatra Neamţ (1910-1933). Liceul „Calistrat Hogaş”/180
II.13. Liceul Nr. 2 Fete Piatra Neamţ/183
II.14. Şcoala Normală de Învăţători „Gh. Asaschi” din Piatra Neamţ/186
Planurile de învăţământ şi programele şcolare la Şcoala Normală „Gh. Asachi”/201
Profesori, metode şi tehnici didactice/202
II.14. Școala Normală de Învăţătoare Piatra Neamţ/208
Directorii Şcolii Normale de Băieţi (1912 – 1949) /222
Directoarele Şcolii Normale de Fete (1919 – 1949)/224
Situaţia financiară a corpului didactic din şcolile normale /225
Corpul didactic al şcolii în perioada 1 septembrie 1919 şi 1 septembrie 1939./249
Ritmuri de viaţă în Şcoala Normală de Învăţătoare/253
Materialele didactice din şcoală /260
Ştrăjeria în Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra Neamţ/266
Realizările elevelor străjeriţe din anul şcolar 1938-1939/272
Localul şi mobilierul Şcolii Normale de Învăţătoare din Piatra Neamţ/283
Gospodăria şcolii şi terenul agricol/293
Şcoala de Aplicaţie/294
II.15. Şcoala Comercială Elementară particulară „Michel şi Rebeca Iuster”/295
II.16. Școala Comercială Elementară Băieţi din Piatra Neamţ/296
II.17. Gimnaziul „Regina Maria” Târgu Neamţ 1917-1948/314
II.18. Școala Profesională Industrială Băieţi Târgu Neamţ/315
II.19. Școala Profesională şi Gimnaziul Industrial de Băieţi Târgu Neamţ/322
II.20. Școala Profesională de Ucenici – curs seral, Piatra Neamţ/322
II.21. Școala de Arte și Meserii „Iulia Antonescu” Piatra Neamţ, 1923-1931/323
II.22. Școala de Gospodărie Casnică din Bălţătești, 1924-1948/323
II.23. Şcoli inferioare de meserii iniţiative locale/327
II.24. Școala Profesională de Fete Tîrgu Neamţ, 1925--1951/330
II.25. Liceul Industrial de Băieţi Piatra Neamţ, 1928-1952/333
II.26. Școala Profesională Metal Lemn Târgu Neamţ/339
II.27. Orfelinatul de Fete din Târgu Neamţ/342
II.28. Şcolile ţărăneşti din România/344
LISTA ANEXE/347
ANEXE/353
I. Scurt istoric al înfiinţării şi al evoluţiei şcolilor primare din judeţul Neamţ/7
I.1. Şcoli primare din Depresiunea Neamţ/8
Școala Primară de Băieţi nr. 1 „Grigore Ghica Vodă”, Târgu Neamţ/8
Şcoala Primară nr. 2 „Emil Costinescu” din Târgu Neamţ/12
Şcoala Primară nr. 1 de Fete din Târgu Neamţ/16
Şcoala Primară de Fete nr. 2 din Târgu Neamţ/19
Şcoala israelito română „Arnold și Charlotte Wainrach”din Târgu Neamţ/20
Şcoala Primară de Băieţi nr. 3 „Ion Creangă” din Humuleşti/23
Şcoala Primară mixtă din satul Blebea/25
Şcoli primare din comuna Răuceşti/28
Şcoala Primară din Oglinzi/30
Şcoli primare din comuna Brusturi/30
Şcoala din comuna Brusturi/31
Şcolile primare din comuna Crăcăoani/34
Şcoli Primare din comuna Bălţăteşti/36
Şcoli primare din comuna Petricani/37
Şcolile primare din comuna Grumăzeşti/40
Şcoala primară din Ghindăoani/42
Şcolile primare din comuna Agapia/43
Şcoala Primară din Filioara/43
Şcoala Primară din Văratec/44
Şcolile primare din comuna Pipirig/45
Şcoli primare din comuna Vânători/47
Şcoli primare din comuna Timişeşti/48
Şcoli primare din comuna Ţibucani/50
Şcoli primare din comuna Urecheni/50
Școala Primară din satul Oșlobeni/51
Școli primare din comuna Păstrăveni/51
I.2. Şcoli primare din Depresiunea Cracău Bistriţa/54
Şcoala Primară nr. 1 de Băieţi din Piatra Neamţ/ 54
Şcoala Primară de Băieţi nr. 2 din Piatra Neamţ/ 57
Şcoala Primară de Băieţi nr. 4 din Piatra Neamţ/64
Şcoala Primară de Fete nr. 1 din Piatra Neamţ/66
Şcoala Primară de Fete nr. 2 din Piatra Neamţ/67
Şcoala Primară de Fete nr. 4 din Piatra Neamţ/68
Şcoala Primară de Fete nr. 5 din Piatra Neamţ/69
Şcoli mixte şi „grădini de copii” din Piatra Neamţ/70
I.3. Şcoli primare de pe Valea Bistriţei/73
Şcoala Primară din satul Crucea /73
Şcoala Primară din satul Cojoci/74
Şcoala Primară din Broşteni/74
Şcoala Primară din satul Holda/76
Şcoala Primară din satul Cotârgaşi/78
Şcoala Primară din comuna Mădei/78
Şcoala Primară din satul Pârâul Cârjii/79
Şcoli primare din comunele Borca, Farcaşa, Galu, Poiana Teiului, Dreptu, Grinţieş, Răpciuni (Ceahlău)/80
Şcoala Primară din satul Dreptu /85
Şcolile din comuna Grinţieş, satele Petru Vodă, Călugăreni, Coroiu, Bistriciara, Grinţieşu Mare, Schit, Izvorul Alb/87
Şcoli primare din comuna Hangu, satele Audia, Buhalniţa, Secu /89
Şcoli primare din comunele Bicaz, Taşca, Tarcău, Bicazu Ardelean, Dămuc, Bicaz Chei, Pângăraţi, Dumbrava Roşie/91
Şcoli primare din comuna Dămuc/94
Şcoli din comuna Bicaz Chei şi satele Ivaneş, Ardeluţa, Pângăraţi, Stejaru, Oanţu, Bistriţa, Viişoara, Agârcia, Dumbrava Roşie, Vânători, Izvoare, Săvineşti, Brăşăuţi, Deleni./95
I.4. Şcoli primare din localităţile aşezate pe dreapta râului Bistriţa şi pe Valea Tazlăului/104
Şcoala din satul Calu/104
Şcoala din satul Neguleşti/105
Şcoala din satul Poieni/105
Şcoala din satul Ruseni/106
Şcoala din satul Rediu/107
Şcoala din satul Socea/107
Şcoala din satul Beţeşti/107
Şcoala din satul Cândeşti/108
Şcoala din Bărcăneşti/109
Şcoala din satul Mastacăn/109
Şcoala din satul Balanu/110
Şcoala din satul Tazlău/110
Şcoala din satul Frumoasa/111
Şcoala din satul Balcani /111
Şcoala din satul Bahna/113
Şcoala din satul Dăneşti /113
Şcoala din satul Mărgineni/113
Şcoala din satul Hoiseşti /114
Şcoala din satul Itrineşti /115
Şcoala din satul Siliştea/115
Şcoala din satul Bârcu/116
Şcoala din satul Goşmani/116
Şcoala din satul Bârjoveni/117
Şcoala din satul Turtureşti/117
Şcoala din satul Gura Văii/118
Şcoala din satul Căciuleşti/118
Şcoala din satul Verseşti /119
Şcoala din satul Girov/119
Şcoala din satul Doina/120
Şcoala din satul Boţeşti/120
Şcoala din satul Ghigoieşti/120
Şcoala din satul Bălăneşti/121
Şcolile din satele Hârtop, Dârloia, Vlădiceni, Bârgăoani, Certieni, Şerbeşti, Cârligi, Soci, Vad, Dragomireşti, Unghi, Negoieşti, Mastacăn, Uscaţi, Marginea, Borşeni, Totoeşti, Lela, Poieni, Arămoaia, Homiceni, Breaza./121
Şcolile din satele Gârcina, Cuejdi, Dobreni, Căşăria, Almaş, Negreşti, Poiana, Bodeşti, Cornea şi Budeşti/128
CAPITOLUL II/135
II.Evoluţia instituţiilor de învăţământ secundare din judeţul Neamţ/135
II.1. Începutul instrucţiei şcolare, Şcoala preparandală din Piatra Neamţ/135
II.6. Şcolile pregătitoare din judeţul Neamţ/139
II.7. Şcoala pregătitoare de fete „Ion Creangă” din Humuleşti/142
II.8. Şcolile secundare din comuna Hangu/143
II.9. Şcoala Elementară de Comerţ din Hangu/147
II.10. Evoluţia instituţională a Gimnaziului clasic de Băieţi din Piatra Neamţ. De la Gimnaziul Peatra la Liceul „Petru Rareş”/148
Aspecte din viaţa şcolară a Liceului „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, an şcolar 1922 -1923/154
Viaţa şcolară în Liceul „Petru Rareş”/163
„Şcoala după şcoală” în prima jumătate a secolului al XX lea, la Liceul „Petru Rareş”/168
II.11. Liceul Industrial de Fete Piatra Neamţ, 1895-1949/173
II.12. Institutul „Valentina Focşa Eugenia Popovici”. Liceul de Fete Statizat „Focșa Popovici” Piatra Neamţ (1910-1933). Liceul „Calistrat Hogaş”/180
II.13. Liceul Nr. 2 Fete Piatra Neamţ/183
II.14. Şcoala Normală de Învăţători „Gh. Asaschi” din Piatra Neamţ/186
Planurile de învăţământ şi programele şcolare la Şcoala Normală „Gh. Asachi”/201
Profesori, metode şi tehnici didactice/202
II.14. Școala Normală de Învăţătoare Piatra Neamţ/208
Directorii Şcolii Normale de Băieţi (1912 – 1949) /222
Directoarele Şcolii Normale de Fete (1919 – 1949)/224
Situaţia financiară a corpului didactic din şcolile normale /225
Corpul didactic al şcolii în perioada 1 septembrie 1919 şi 1 septembrie 1939./249
Ritmuri de viaţă în Şcoala Normală de Învăţătoare/253
Materialele didactice din şcoală /260
Ştrăjeria în Şcoala Normală de Învăţătoare din Piatra Neamţ/266
Realizările elevelor străjeriţe din anul şcolar 1938-1939/272
Localul şi mobilierul Şcolii Normale de Învăţătoare din Piatra Neamţ/283
Gospodăria şcolii şi terenul agricol/293
Şcoala de Aplicaţie/294
II.15. Şcoala Comercială Elementară particulară „Michel şi Rebeca Iuster”/295
II.16. Școala Comercială Elementară Băieţi din Piatra Neamţ/296
II.17. Gimnaziul „Regina Maria” Târgu Neamţ 1917-1948/314
II.18. Școala Profesională Industrială Băieţi Târgu Neamţ/315
II.19. Școala Profesională şi Gimnaziul Industrial de Băieţi Târgu Neamţ/322
II.20. Școala Profesională de Ucenici – curs seral, Piatra Neamţ/322
II.21. Școala de Arte și Meserii „Iulia Antonescu” Piatra Neamţ, 1923-1931/323
II.22. Școala de Gospodărie Casnică din Bălţătești, 1924-1948/323
II.23. Şcoli inferioare de meserii iniţiative locale/327
II.24. Școala Profesională de Fete Tîrgu Neamţ, 1925--1951/330
II.25. Liceul Industrial de Băieţi Piatra Neamţ, 1928-1952/333
II.26. Școala Profesională Metal Lemn Târgu Neamţ/339
II.27. Orfelinatul de Fete din Târgu Neamţ/342
II.28. Şcolile ţărăneşti din România/344
LISTA ANEXE/347
ANEXE/353
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Sub semnul ”Luminilor”. Din istoria generatiei de la 1821
Evocari istorice. 1821-1918 - Nicolae Isar
Kogaion. Cercetari multidisciplinare la sanctuarele dacice din Muntii Orastiei
