Introducere in studiul istoriei crestinismului

Aceasta lucrare se adreseaza tinerilor teologi care doresc sa-si imbogateasca cunostintele de istorie si care cauta sa inteleaga anumite evenimente ce au schimbat, au consolidat sau au tulburat viata religioasa din ultimul mileniu crestin. Am abordat aceasta istorie complexa, marcata de numeroase fenomene sociale, de tulburarile politice si de multe conflicte militare care au imbracat uneori haina religioasa, pentru a o face mai accesibila si mai usor de invatat studentilor.
Schisma din 1054 a scindat nu doar Europa, ci si crestinatatea, ducând la formarea unei Biserici latine, in occidentul european si a alteia in Rasaritul ortodox, care s-au aflat sute de ani in concurenta si dispute. Ce parea la inceput o simpla neintelegere a dus in final la o ruptura care chinuie Europa si astazi. Viata crestinilor s-a complicat si mai mult când, in 1517, si-a facut intrarea in istorie Biserica protestanta. Astfel, in urma cu 500 de ani s-a format o Europa confesionala care in cea mai mare parte semana cu cea de astazi.
Aceasta Europa a fost capabila ca, pentru apararea credintei, sa mearga la razboaie distructive cu multa usurinta. In razboiul de 30 de ani au pierit peste 20 de milioane de crestini, iar teritoriile germane au fost pustiite. In alte razboaie, care au durat si ele zeci de ani, populatia a fost decimata fie de lupte, fie de boli si epidemii. Marea Ciuma a aratat crestinilor din Europa medievala cât de fragil era omul si cât de repede se putea intinde moartea peste sate si orase, fara a da scapare nimanui. In fata unei asemenea morti si a numarului urias de victime, multi crestini s-au gândit atunci ca mânia lui Dumnezeu va duce la pieirea omenirii si ca ziua judecatii nu era departe.
Dar crestinismul a adus si magnifica arta medievala pe care pelerinul de astazi o admira in catedralele gotice din Occident sau in manastirile ortodoxe din Rasarit. Evlavia crestinilor a dovedit ca omul era capabil sa ridice constructii uimitoare, ca stiinta era prietena cu teologia si ca imaginatia se putea apropia de Dumnezeu. De la uimire la smerenie si de la mândrie la umilinta, toate aceste trairi sufletesti se gasesc prinse in caramizile manastirilor si asezate pe chipurile sfintilor pictati sau ziditi in mozaic. Dar nu numai pictura, ci si muzica religioasa, fie cea gregoriana occidentala, fie cea bizantina, indemna sufletele credinciosilor sa-l caute pe Dumnezeu.
Toata teologia acestui mileniu alearga dupa Dumnezeu, sa-l cunoasca mai mult, fie prin scolastica apuseana, fie prin teologia palamita a Rasaritul ortodox. Intransigenta, mândria si brutalitatea i-au dezbinat insa pe crestini. Neintelegerile teologice au adâncit prapastia. Legaturile dintre latini, greci si protestanti au devenit tot mai formale, iar perspectiva unei unitati crestine tot mai greu de realizat. Acest fapt ni-l arata tot mai mult sterilul dialog inter-confesional si inutilele manifestari organizate de ceea ce numim generic Miscarea ecumenica.
Fata Europei se schimba, musulmanii alungati din Spania de aproape sase sute de ani sunt astazi prezenti in numar mare in Europa Apuseana, iar centrul continentului tinde sa fie mai mult islamic decât crestin. Totusi, ultimele schimbari sociale si politice tind sa ne arate ca Europa incepe sa-si caute iarasi radacinile crestine, pe care diferitele filosofii si concepte social-economice au incercat sa i le inabuse. De aceea, cunoasterea istoriei crestinismului este necesara europeanului de astazi pentru a intelege lumea in care traieste si pentru a lua decizii cât mai bune pentru viitorul sau.

Pr. Conf. Dr. Claudiu Constantin Cotan,
Bucuresti, 2017