Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Textul stiintific romanesc. Curs pentru studentii straini din anul pregatitor
![Textul stiintific romanesc. Curs pentru studentii straini din anul pregatitor [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/textul-stiintific-romanesc-curs-pentru-studentii-straini-din-anul-pregatitor-273407.jpg "Textul stiintific romanesc. Curs pentru studentii straini din anul pregatitor [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Alina-Georgiana Focsineanu
Ediția: I
Pagini: 100
Anul publicării: 2024
ISBN: 978-606-28-1807-4
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062818074
Cod Produs:
9786062818074
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (0)
Lucrarea de față reprezintă o încercare de a oferi studenților străini care învață limba română în cadrul anului pregătitor un suport de curs pentru disciplina Textul științific românesc.
Din anul universitar 2019‑2020, de când predăm la Universitatea din București cursul numit mai sus, în funcție de feedbackul primit de la studenți, precum și de experiența și de rezultatele obținute de aceștia la diferite manifestări științifice studențești, cum sunt UB Talks și Best Letters Colloquia, am îmbunătățit unele secțiuni ale lucrării noastre. În acest context, se cuvine să precizăm că aceasta nu este un curs sau manual exhaustiv de redactare academică, fiindcă un asemenea demers didactic ar fi din start un pariu pierdut.
În toți acești ani, în funcție de nivelul lingvistic al cursanților, am adaptat continuu terminologia folosită și conținuturile privitoare la caracteristicile generale ale stilului științific (D. Irimia, 1986, D. Rovența-Frumușani, 1995) și la tehnica redactării textului științific (A. Șerbănescu, 2007, O. Boc, 2022, I. Rad, 2023).
Continuăm cu prezentarea conținuturilor cuprinse în acest curs, evidențiindu‑le de fiecare dată utilitatea pentru non‑nativul care învață limba română ca limbă străină în cadrul anului pregătitor.
În primul capitol, Introducere. Trăsături generale, am descris caracteristicile generale ale textului științific, am evidențiat greșelile de redactare care pot duce la înțelegerea greșită a mesajului comunicat de autor într‑un astfel de text și am făcut mai multe recomandări privitoare la scrierea corectă a unui text științific.
În capitolul al doilea, Particularități lexicale în textul științific, am prezentat caracteristicile și structura vocabularului utilizat în textul științific și am indicat, cu exemple, câteva prefixoide și sufixoide care sunt folosite în texte științifice aparținând unor domenii diverse.
Capitolul al treilea, Particularități morfologice în textul științific, cuprinde o trecere în revistă a câtorva caracteristici ale verbelor, ale adjectivelor, ale pronumelor și ale substantivelor. Pentru acestea din urmă, am scos în evidență o particularitate importantă, anume folosirea variantelor, care nu de puține ori poate reprezenta o dificultate în învățarea limbii române de către non‑nativi.
În următorul capitol, Particularități sintactice în textul științific, alături de prezentarea caracteristicilor sintaxei proprii textelor științifice, am explicat importanța folosirii conectorilor discursivi în ceea ce privește producerea unui text științific coerent, prin comunicarea unui mesaj logic și organizat.
Dat fiind că mulți dintre studenții străini care învață limba română ca limbă străină sunt nativi ai unui număr variat de limbi, multe dintre acestea nefolosind alfabetul latin, în capitolul Particularitățile punctuației în textul științific am prezentat regulile de folosire a semnelor de punctuație.
În capitolul șase, Etapele înțelegerii textului științific, am inventariat etapele receptării unui text științific și am oferit o listă de verbe care pot fi folosite în acest proces.
Mai departe, în Etapele scrierii textului științific, am descris etapele producerii unui discurs științific și am evidențiat câteva chestiuni de care un autor trebuie să țină cont în redactare.
În capitolul opt, Tehnici de dezvoltare a ideilor în textul științific, am prezentat metodele de organizare și dezvoltare a ideilor, necesare obținerii unui text științific logic și care să poată fi înțeles de cititori.
În continuare, în Argumentația în textul științific, am evidențiat importanța argumentației și am descris câteva dintre posibilele erori care pot fi făcute de un autor atunci când argumentează.
În următoarele două capitole, Structura unui text științific și Tipuri de texte științifice, am prezentat părțile componente ale unui text științific și principalele tipuri de texte științifice. În funcție de situație, am explicat ce înseamnă pentru un student străin în România să redacteze unele dintre aceste texte.
În Aparatul critic al unui text științific și Bibliografia unei lucrări științifice am subliniat importanța folosirii trimiterilor la toate sursele consultate, precum și a parcurgerii unei bibliografii complexe și relevante pentru subiectul cercetat, în contextul mai larg al eticii și al integrității academice, pe care le‑am discutat în ultimul capitol, Textul științific, între originalitate și plagiat, în care am descris diferitele tipuri de plagiat și am explicat cum poate fi redactat un text științific original prin raportarea critică și personalizată la literatura de specialitate existentă, care să fie citată corect și constant.
Lucrarea noastră este însoțită și de Anexe, constituite din citate preluate cu ghilimele din manuale școlare, de gimanziu sau de liceu, folosite în învățământul preuniversitar românesc. Fragmentele citate în Anexe ilustrează texte aparținând unor domenii științifice variate și pot fi utilizate ca suport pentru exemplificarea diferitelor caracteristici ale textului științific, discutate în capitolele I‑V, sau pentru receptarea discursurului științific, prezentată în capitolul VI. În acest sens, la sfârșit, am indicat manualele școlare din care am citat textele din Anexe, precum și resursele electronice și dicționarele utilizate în redactare. Totodată, în Bibliografie, am listat toate resursele folosite pentru realizarea cursului de față, atât lucrările din care am citat direct (Bibliografie specială), cât și pe cele folosite strict pentru documentare (Bibliografie generală).
Din anul universitar 2019‑2020, de când predăm la Universitatea din București cursul numit mai sus, în funcție de feedbackul primit de la studenți, precum și de experiența și de rezultatele obținute de aceștia la diferite manifestări științifice studențești, cum sunt UB Talks și Best Letters Colloquia, am îmbunătățit unele secțiuni ale lucrării noastre. În acest context, se cuvine să precizăm că aceasta nu este un curs sau manual exhaustiv de redactare academică, fiindcă un asemenea demers didactic ar fi din start un pariu pierdut.
În toți acești ani, în funcție de nivelul lingvistic al cursanților, am adaptat continuu terminologia folosită și conținuturile privitoare la caracteristicile generale ale stilului științific (D. Irimia, 1986, D. Rovența-Frumușani, 1995) și la tehnica redactării textului științific (A. Șerbănescu, 2007, O. Boc, 2022, I. Rad, 2023).
Continuăm cu prezentarea conținuturilor cuprinse în acest curs, evidențiindu‑le de fiecare dată utilitatea pentru non‑nativul care învață limba română ca limbă străină în cadrul anului pregătitor.
În primul capitol, Introducere. Trăsături generale, am descris caracteristicile generale ale textului științific, am evidențiat greșelile de redactare care pot duce la înțelegerea greșită a mesajului comunicat de autor într‑un astfel de text și am făcut mai multe recomandări privitoare la scrierea corectă a unui text științific.
În capitolul al doilea, Particularități lexicale în textul științific, am prezentat caracteristicile și structura vocabularului utilizat în textul științific și am indicat, cu exemple, câteva prefixoide și sufixoide care sunt folosite în texte științifice aparținând unor domenii diverse.
Capitolul al treilea, Particularități morfologice în textul științific, cuprinde o trecere în revistă a câtorva caracteristici ale verbelor, ale adjectivelor, ale pronumelor și ale substantivelor. Pentru acestea din urmă, am scos în evidență o particularitate importantă, anume folosirea variantelor, care nu de puține ori poate reprezenta o dificultate în învățarea limbii române de către non‑nativi.
În următorul capitol, Particularități sintactice în textul științific, alături de prezentarea caracteristicilor sintaxei proprii textelor științifice, am explicat importanța folosirii conectorilor discursivi în ceea ce privește producerea unui text științific coerent, prin comunicarea unui mesaj logic și organizat.
Dat fiind că mulți dintre studenții străini care învață limba română ca limbă străină sunt nativi ai unui număr variat de limbi, multe dintre acestea nefolosind alfabetul latin, în capitolul Particularitățile punctuației în textul științific am prezentat regulile de folosire a semnelor de punctuație.
În capitolul șase, Etapele înțelegerii textului științific, am inventariat etapele receptării unui text științific și am oferit o listă de verbe care pot fi folosite în acest proces.
Mai departe, în Etapele scrierii textului științific, am descris etapele producerii unui discurs științific și am evidențiat câteva chestiuni de care un autor trebuie să țină cont în redactare.
În capitolul opt, Tehnici de dezvoltare a ideilor în textul științific, am prezentat metodele de organizare și dezvoltare a ideilor, necesare obținerii unui text științific logic și care să poată fi înțeles de cititori.
În continuare, în Argumentația în textul științific, am evidențiat importanța argumentației și am descris câteva dintre posibilele erori care pot fi făcute de un autor atunci când argumentează.
În următoarele două capitole, Structura unui text științific și Tipuri de texte științifice, am prezentat părțile componente ale unui text științific și principalele tipuri de texte științifice. În funcție de situație, am explicat ce înseamnă pentru un student străin în România să redacteze unele dintre aceste texte.
În Aparatul critic al unui text științific și Bibliografia unei lucrări științifice am subliniat importanța folosirii trimiterilor la toate sursele consultate, precum și a parcurgerii unei bibliografii complexe și relevante pentru subiectul cercetat, în contextul mai larg al eticii și al integrității academice, pe care le‑am discutat în ultimul capitol, Textul științific, între originalitate și plagiat, în care am descris diferitele tipuri de plagiat și am explicat cum poate fi redactat un text științific original prin raportarea critică și personalizată la literatura de specialitate existentă, care să fie citată corect și constant.
Lucrarea noastră este însoțită și de Anexe, constituite din citate preluate cu ghilimele din manuale școlare, de gimanziu sau de liceu, folosite în învățământul preuniversitar românesc. Fragmentele citate în Anexe ilustrează texte aparținând unor domenii științifice variate și pot fi utilizate ca suport pentru exemplificarea diferitelor caracteristici ale textului științific, discutate în capitolele I‑V, sau pentru receptarea discursurului științific, prezentată în capitolul VI. În acest sens, la sfârșit, am indicat manualele școlare din care am citat textele din Anexe, precum și resursele electronice și dicționarele utilizate în redactare. Totodată, în Bibliografie, am listat toate resursele folosite pentru realizarea cursului de față, atât lucrările din care am citat direct (Bibliografie specială), cât și pe cele folosite strict pentru documentare (Bibliografie generală).
-
Textul stiintific romanesc. Curs pentru studentii straini din anul pregatitor
Descarcă
Argument/13
Scrisoare adresată studentului străin din anul pregătitor/16
I. Introducere. Trăsături generale/19
I.1. Introducere/19
I.2. Trăsături generale /20
I.2.1. Logica/20
I.2.2. Obiectivitatea/20
I.2.3. Precizia /21
I.2.4. Unitatea/21
I.2.5. Proprietatea/21
I.2.6. Claritatea/23
I.2.7. Concizia/23
I.2.8. Varietatea/24
I.2.9. Eficiența/24
I.2.10. Eufonia /24
II. Particularități lexicale în textul științific/25
II.1. Caracteristici generale/25
II.2. Structura vocabularului în textul științific /28
III. Particularități morfologice în textul științific/30
III.1. Particularități ale verbelor/30
III.2. Particularități ale adjectivelor/30
III.3. Particularități ale pronumelor/30
III.4. Particularități ale substantivelor/31
III.5. Folosirea substantivelor în variante/32
III.5.1. Variante ale substantivelor în funcție de desinență/32
III.5.2. Variante ale substantivelor în funcție de gen și de număr/33
III.5.2.1.Substantive cu plural neutru și masculine/33
III.5.2.2./Substantive cu două forme neutre de plural/35
IV. Particularități sintactice în textul științific/36
IV.1. Caracteristici generale/36
IV.2. Cuvinte de legătură/38
V. Particularitățile punctuației în textul științific/44
V.1. Punctul /44
V.2. Semnul întrebării/45
V.3. Semnul exclamării/45
V.4. Virgula /45
V.5. Punctul și virgula/46
V.6. Două puncta/46
V.7. Semnele citării (ghilimelele)/46
V.8. Linia de dialog sau de pauză/46
V.9. Paranteza/47
V.10. Punctele de suspensie/47
V.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)/47
V.12. Bara oblică/47
V.13. Tilda/48
V.14. Asteriscul/48
VI. Etapele înțelegerii textului științific/49
VII. Etapele scrierii textului științific/52
VII.1. Planificarea textului/52
VII.2. Redactarea pe ciornă/52
VII.3. Revizia /52
VII.4. Forma finală/53
VII.5. Confruntarea textului cu cititorii /53
VIII. Tehnici de dezvoltare a ideilor în textul științific/54
VIII.1. Definiția/54
VIII.2. Detalierea și exemplificarea/54
VIII.3. Comparația și contrastul /55
VIII.4. Analogia/55
VIII.5. Clasificarea/56
VIII.6. Relația cauză eveniment effect/56
VIII.7. Analiza procesului/57
IX. Argumentația în textul științific/58
IX.1. Planificarea argumentației/58
IX.2. Colectarea dovezilor și folosirea corectă în argumentație/59
IX.3. Cunoașterea publicului și anticiparea unor eventuale obiecții /59
IX.4. Revizia /60
IX.4.1. Revizia globală /60
IX.4.2. Revizia locală/61
X. Structura unui text științific/63
X.1. Titlul/63
X.2. Numele autorului /63
X.3. Introducerea/63
X.4. Conținutul /64
X.5. Concluziile /64
X.6. Lista siglelor și a abrevierilor/64
X.7. Bibliografia /65
X.8. Materialul ilustrativ/65
X.9. Lista ilustrațiilor /65
X.10. Rezumatul /65
X.11. Indicele /65
X.12. Cuprinsul /66
X.13. Mottoul /66
X.14. Dedicația /66
XI. Tipuri de texte științifice/67
XI.1. Nota/67
XI.2. Recenzia/67
XI.3. Referatul/67
XI.4. Articolul/68
XI.5. Studiul /68
XI.6. Tratatul /68
XI.7. Compendiul/68
XI.8. Manualul/68
XI.9. Eseul/69
XI.10. Comunicarea științifică /69
XI.11. Teza de licență/ disertație/69
XI.12. Teza de doctorat/69
XII. Aparatul critic al unui text științific/70
XIII. Bibliografia unei lucrări științifice/73
XIII.1. Tipuri de bibliografii/73
XIII.1.1. Bibliografia generală/73
XIII.1.2. Bibliografia specială/74
XIII.1.3. Bibliografia signaletică /74
XIII.1.4. Bibliografia analitică/74
XIII.1.5. Bibliografia unui autor /74
XIII.2. Organizarea bibliografiei/74
XIV. Textul științific, între originalitate și plagiat/ 76
Anexe/79
Anexa I. Textul de logică /79
Anexa II. Textul de psihologie/81
Anexa III. Textul de filosofie/84
Anexa IV. Textul de sociologie/86
Anexa V. Textul de istorie/89
Anexa VI. Textul de geografie/91
Anexa VII. Textul de economie/94
Anexa VIII. Textul de matematică/96
Anexa IX. Textul de biologie/97
Anexa X. Textul de fizică /99
Anexa XI. Textul de chimie/101
Surse. Manuale școlare/103
Dicționare/104
Resurse electronice/104
Bibliografie/105
I. Bibliografie generală/105
II. Bibliografie specială/107
Scrisoare adresată studentului străin din anul pregătitor/16
I. Introducere. Trăsături generale/19
I.1. Introducere/19
I.2. Trăsături generale /20
I.2.1. Logica/20
I.2.2. Obiectivitatea/20
I.2.3. Precizia /21
I.2.4. Unitatea/21
I.2.5. Proprietatea/21
I.2.6. Claritatea/23
I.2.7. Concizia/23
I.2.8. Varietatea/24
I.2.9. Eficiența/24
I.2.10. Eufonia /24
II. Particularități lexicale în textul științific/25
II.1. Caracteristici generale/25
II.2. Structura vocabularului în textul științific /28
III. Particularități morfologice în textul științific/30
III.1. Particularități ale verbelor/30
III.2. Particularități ale adjectivelor/30
III.3. Particularități ale pronumelor/30
III.4. Particularități ale substantivelor/31
III.5. Folosirea substantivelor în variante/32
III.5.1. Variante ale substantivelor în funcție de desinență/32
III.5.2. Variante ale substantivelor în funcție de gen și de număr/33
III.5.2.1.Substantive cu plural neutru și masculine/33
III.5.2.2./Substantive cu două forme neutre de plural/35
IV. Particularități sintactice în textul științific/36
IV.1. Caracteristici generale/36
IV.2. Cuvinte de legătură/38
V. Particularitățile punctuației în textul științific/44
V.1. Punctul /44
V.2. Semnul întrebării/45
V.3. Semnul exclamării/45
V.4. Virgula /45
V.5. Punctul și virgula/46
V.6. Două puncta/46
V.7. Semnele citării (ghilimelele)/46
V.8. Linia de dialog sau de pauză/46
V.9. Paranteza/47
V.10. Punctele de suspensie/47
V.11. Cratima (liniuța de unire sau de despărțire)/47
V.12. Bara oblică/47
V.13. Tilda/48
V.14. Asteriscul/48
VI. Etapele înțelegerii textului științific/49
VII. Etapele scrierii textului științific/52
VII.1. Planificarea textului/52
VII.2. Redactarea pe ciornă/52
VII.3. Revizia /52
VII.4. Forma finală/53
VII.5. Confruntarea textului cu cititorii /53
VIII. Tehnici de dezvoltare a ideilor în textul științific/54
VIII.1. Definiția/54
VIII.2. Detalierea și exemplificarea/54
VIII.3. Comparația și contrastul /55
VIII.4. Analogia/55
VIII.5. Clasificarea/56
VIII.6. Relația cauză eveniment effect/56
VIII.7. Analiza procesului/57
IX. Argumentația în textul științific/58
IX.1. Planificarea argumentației/58
IX.2. Colectarea dovezilor și folosirea corectă în argumentație/59
IX.3. Cunoașterea publicului și anticiparea unor eventuale obiecții /59
IX.4. Revizia /60
IX.4.1. Revizia globală /60
IX.4.2. Revizia locală/61
X. Structura unui text științific/63
X.1. Titlul/63
X.2. Numele autorului /63
X.3. Introducerea/63
X.4. Conținutul /64
X.5. Concluziile /64
X.6. Lista siglelor și a abrevierilor/64
X.7. Bibliografia /65
X.8. Materialul ilustrativ/65
X.9. Lista ilustrațiilor /65
X.10. Rezumatul /65
X.11. Indicele /65
X.12. Cuprinsul /66
X.13. Mottoul /66
X.14. Dedicația /66
XI. Tipuri de texte științifice/67
XI.1. Nota/67
XI.2. Recenzia/67
XI.3. Referatul/67
XI.4. Articolul/68
XI.5. Studiul /68
XI.6. Tratatul /68
XI.7. Compendiul/68
XI.8. Manualul/68
XI.9. Eseul/69
XI.10. Comunicarea științifică /69
XI.11. Teza de licență/ disertație/69
XI.12. Teza de doctorat/69
XII. Aparatul critic al unui text științific/70
XIII. Bibliografia unei lucrări științifice/73
XIII.1. Tipuri de bibliografii/73
XIII.1.1. Bibliografia generală/73
XIII.1.2. Bibliografia specială/74
XIII.1.3. Bibliografia signaletică /74
XIII.1.4. Bibliografia analitică/74
XIII.1.5. Bibliografia unui autor /74
XIII.2. Organizarea bibliografiei/74
XIV. Textul științific, între originalitate și plagiat/ 76
Anexe/79
Anexa I. Textul de logică /79
Anexa II. Textul de psihologie/81
Anexa III. Textul de filosofie/84
Anexa IV. Textul de sociologie/86
Anexa V. Textul de istorie/89
Anexa VI. Textul de geografie/91
Anexa VII. Textul de economie/94
Anexa VIII. Textul de matematică/96
Anexa IX. Textul de biologie/97
Anexa X. Textul de fizică /99
Anexa XI. Textul de chimie/101
Surse. Manuale școlare/103
Dicționare/104
Resurse electronice/104
Bibliografie/105
I. Bibliografie generală/105
II. Bibliografie specială/107
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Scrie un review
Produse similare
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
Miorita musceleana - Gheorghe Savu
Magia cuvintelor. Studii de lingvistica - Petre Gheorghe Barlea
Limba romana literara in traducerile succesive din Jules Verne
Limba italiana. Curs intensiv, editia a III-a - Otilia Doroteea Borcia
Dictionarul copiilor - francez - roman - Doina Florea
