Propuneri manuscrise: [email protected]: 0745 204 115
Urmărire comenzi Persoane fizice / Vânzări: 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitară")
Afisul publicitar ca document istoric. Publicistica interbelica din colectia Liceului Teoretic "Pontus Euxinus", Lumina - Elena Borcea, Robert-Andrei Stoica
![Afisul publicitar ca document istoric. Publicistica interbelica din colectia Liceului Teoretic "Pontus Euxinus", Lumina - Elena Borcea, Robert-Andrei Stoica [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/afisul-publicitar-ca-document-istoric-publicistica-interbelica-din-colectia-liceului-teoretic-pontus-euxinus-lumina-992834.jpg "Afisul publicitar ca document istoric. Publicistica interbelica din colectia Liceului Teoretic \"Pontus Euxinus\", Lumina - Elena Borcea, Robert-Andrei Stoica [1]")
Editura: Editura Universitară
Autor: Robert-Andrei Stoica, Elena Borcea
Ediția: I
Pagini: 172
Anul publicării: 2023
ISBN: 978-606-28-1667-4
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062816674
Cod Produs:
9786062816674
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvânt înainte
- Review-uri (1)
De‑a lungul timpului, imaginea a jucat un rol foarte important, având ca scop informarea și educarea audienței sub diferite forme de frumos. În comunicarea mass‑media și marketing, imaginea joacă un rol fundamental, încă de la apariția primelor texte tipărite. Imaginea este des folosită în reclamele publicitare, cu scopul de a obișnui audiența cu un anumit produs, care prezintă anumite caracteristici și elemente de identificare și prin care potențialul client să îl poată recunoaște ușor pentru a‑l achiziționa.
Primele reclame apărute în publicații de popularizare au fost la produsele de igienă. Reținem, astfel, anul 1660, când este publicată o reclamă la pastă de dinți în ziarul London Gazette, „considerată prima publicitate apărută într‑un periodic.”Anunțul privind o recompensă oferită pentru prinderea unui hoț reprezintă o formă de reclamă care apare la 1704, în publicația americană Boston Newsletter.
Anul 1796 este marcat de inventarea litografiei de către Aloys Senefelder, care „permite realizarea de afișe ilustrate de mari dimensiuni și cu costuri mai reduse decât gravura.” În ceea ce privește discursul publicitar în spațiul românesc, se remarcă evoluția acestuia împreună cu dezvoltarea economică, în special comerțul. Primele forme de publicitate în spațiul românesc erau cele orale: negustorii își anunțau în evul mediu prin strigăt produsele în fața prăvăliilor și a spațiilor intens circulate. La începutul secolului al XX‑lea, 1829, apar primele texte publicitare, de scurtă întindere, denumite anunciuri sau înștiințări care apar în ziarele: Curierul Românesc din București și Albina Românească din Iași.
Pentru că lucrarea de față nu își propune inventarierea unei istorii a reclamelor în general, atenția noastră se va îndrepta pe modul în care sunt realizate afișele publicitare din cadrul unor publicații locale de la începutul revenirii Dobrogei la patria mamă și modul în care sunt realizate reclamele pentru diferite produse în perioada interbelică, subliniind evoluția tehnicilor de design a acestora. Specificul perioadei interbelice este sincronizarea cu cultura europeană, dorința oamenilor de a diminua imaginea ororilor Primului Război Mondial prin artă, frumusețe și perfecționare umană.
Studiul nostru privind arta publicitară în presa scrisă din perioada interbelică se va raporta la două publicații din presa națională, respectiv Ilustrațiunea română și Realitatea ilustrată. Trebuie să precizăm că numerele din aceste două reviste fac parte din fondul documentar de carte rară, aflat în arhiva bibliotecii Liceului Teoretic „Pontus Euxinus” din Lumina, județul Constanța, al cărui fondator este profesorul Costel Borcea.
Revista Ilustrațiunea română a fost una dintre cele mai populare și influente publicații din perioada interbelică din România. Fondată în anul 1891 de către Pamfil Șeicaru, revista a avut o mare importanță în dezvoltarea presei ilustrate și a culturii vizuale în România.
Publicația Ilustrațiunea română a fost cunoscută pentru calitatea fotografică și ilustrativă a conținutului său, abordând o varietate de subiecte, de la știri și reportaje, la literatură, artă, cultură, modă și sport. Publicația aducea în prim‑plan evenimentele politice, sociale și culturale ale vremii și promova artiști, scriitori și intelectuali de seamă. Revista a fost o platformă importantă pentru promovarea artei și culturii românești, prezentând operele unor artiști plastici renumiți precum: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian. De asemenea, a oferit spațiu editorial și pentru scriitori de marcă ai perioadei, cum ar fi Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ion Pillat.
Pe lângă conținutul său editorial, Ilustrațiunea română includea și reclame pentru produse și servicii ale vremii, reflectând, astfel, imaginea epocii: viața și tendințele societății interbelice.
Revista a continuat să apară până în anul 1948, când a fost închisă de regimul comunist, ca parte a măsurilor de control asupra presei și culturii.
Așadar, putem spune că Ilustrațiunea română a fost o publicație de referință în perioada interbelică, jucând un rol important în promovarea artei și culturii românești și oferind o imagine amplă asupra societății și evenimentelor vremii.
Revista Realitatea ilustrată a fost și aceasta o publicație importantă în perioada interbelică din România. A fost fondată în anul 1919 și a fost cunoscută pentru abordarea sa vizuală, prin intermediul fotografiilor și ilustrațiilor, oferind cititorilor o perspectivă amplă asupra evenimentelor din acea perioadă.
Revista acoperea o gamă largă de subiecte, inclusiv știri naționale și internaționale, politică, cultură, sport, modă și divertisment. Era recunoscută pentru abordarea sa grafică și fotografică de calitate, fiind considerată una dintre primele reviste ilustrate din România.
Pe lângă conținutul său editorial, revista prezenta și reclame pentru produse și servicii ale vremii, oferind, astfel, o imagine completă a societății interbelice și a intereselor acesteia.
Din păcate, după cel de‑al Doilea Război Mondial, revista și‑a pierdut din importanță și popularitate, iar publicația a încetat să mai apară în anul 1953.
Revista Realitatea ilustrată este un important document al epocii interbelice, oferind o perspectivă captivantă asupra evenimentelor și culturii vremii, dar și a comportamentelor sociale cultivate prin intermediul presei scrise în rândul cititorilor.
Imaginile au o putere deosebită în reclamele din presa scrisă, contribuind la atragerea atenției, transmiterea mesajului publicitar, crearea unei identități de marcă și stimularea dorinței și a acțiunii în rândul cititorilor, creând, totodată, diferite comportamente în societate. Cu alte cuvinte, „Fără a crede în produs, receptorul mesajului publicitar crede în publicitatea care vrea să facă să se creadă”. Prin urmare, „afișul, filmul publicitar, fotografia etc. instaurează o nouă retorică lingvistică și iconică, dominată de complementaritatea codurilor (utilitar, comercial, socio‑cultural și mitic).”
Puterea imaginii în reclamele din presa scrisă este remarcabilă și a avut un impact semnificativ în comunicarea comercială. În contextul presei scrise, imaginile au jucat un rol esențial în captarea atenției cititorilor și transmiterea mesajelor publicitare într‑un mod eficient și memorabil.
Câteva moduri în care puterea imaginii a influențat reclamele din presa scrisă de‑a lungul timpului sunt: atracția vizuală, comunicarea rapidă și eficientă, crearea unei identități de marcă, suscitarea dorinței și aspirației și încurajarea acțiunii.
În ceea ce privește forța vizuală, imaginile atractive și captivante atrag imediat atenția cititorului și îl fac să se oprească asupra anunțului publicitar. O fotografie sau o ilustrație bine realizate poate fi un magnet pentru priviri și poate încuraja cititorii să citească mesajul publicitar, în acest fel sunt activate în rândul cititorului diferite dorințe, precum cea de a testa sau cumpăra un anumit produs.
În ceea ce privește comunicarea rapidă și eficientă, imaginile pot transmite mesaje și informații instantaneu și eficient. O imagine bine aleasă poate reda într‑o clipă ceea ce ar putea fi exprimat în câteva propoziții. Astfel, imaginația poate stimula dorința și curiozitatea cititorilor în legătură cu produsul sau serviciul promovat.
În ceea ce privește crearea unei identități de marcă, imaginile pot contribui la construirea unei adevărate narațiuni în mintea lectorului, potențial cumpărător, marcate de elementul sau elementele distinctive ale produsului. Prin utilizarea unor elemente vizuale distinctive și recurente în reclame, cum ar fi logo‑ul, culorile, personajele sau scenariile utilizate, se poate crea o legătură emoțională între consumator și marcă, facilitând recunoașterea și reținerea brandului.
Trebuie să reținem că imaginile pot influența emoțional cititorii, generând dorință și aspirație pentru produsele sau serviciile promovate. Prin prezentarea unor imagini sugestive, care evidențiază beneficiile și satisfacțiile asociate cu utilizarea produsului, reclamele pot stimula interesul și dorința de a cumpăra.
În ceea ce privește încurajarea acțiunii, imaginile pot fi folosite pentru a ghida cititorii spre o acțiune specifică, cum ar fi apelul la achiziționarea produsului, vizitarea unui magazin sau contractarea unui serviciu. Prin plasarea unor imagini relevante în contextul mesajului publicitar, se poate crea un impuls pentru cititori de a acționa în direcția dorită de către realizatorii reclamei.
Daniela Rovența‑Frumușani asociază publicitatea cu imaginea, în cartea Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, și consideră că prin intermediul reclamelor omul este pus în legătură cu gândirea mitică, deoarece scenariile care sunt prezentate în cadrul conținutului reclamelor utilizează aceeași schemă precum cea a mitului: prezența unei situații limită și a unui erou care are capacitatea și forțele necesare să rezolve problema, în cazul de față produsul care răspunde prin soluții problemei omului de rând. În acest sens, autoarea notează că: „publicitatea, ca și imaginea pare să opereze o regresie (sau progresie) către dimensiunea mitică, prin care se stabileşte o mediere între ordinea cosmologică (sau starea naturală de indiferențiere a vârstei de aur) şi ordinea umanului, între natură și cultură. Dacă mitul reprezintă acțiunea unui erou civilizator (Marc Augé apud J. Davallon, 74), imaginea apare și ea ca un mit fondator, ca o practică simbolică trans‑istorică și trans‑societală (J. Davallon, 74).
Utilizând metoda comparației, a studiului de caz și metode hermeneutice, studiul de față pornește de la prezentarea formelor reclamelor din presa constănțeană a anilor 1880, respectiv din ziarul Farul Constanței și Centrul Dobrogei, apoi își concentrează atenția asupra celor din perioada interbelică: Ilustrațiunea română și Realitatea ilustrată.
În acest sens, vom aborda, pe de‑o parte, câteva numere din publicația Ilustrațiunea română, respectiv numerele 2 din 4 iulie 1929, 7 din 8 august 1929 și un număr din anul 1930, în care prezentăm modalitățile de realizare a reclamelor destinate produselor de îngrijire orală și a modului în care se promovează crearea unui nou comportament prin presa scrisă, din punctul de vedere al tehnicilor discursive, în rândul consumatorilor de produse de îngrijire orală.
Pe de altă parte, vom aborda câteva numere cu aceeași tematică din revista Realitatea ilustrată, care sunt premergătoare perioadei declanșării celui de Al Doilea Război Mondial. Astfel, vom analiza din numerele 580, din 2 martie 1938, 591, din 18 mai 1938, 594, din 8 iunie 1938, 612 din 12 octombrie 1938 și 647, din 13 iunie 1939, diferite forme în care apar reclamele la produsele de îngrijire orală. De asemenea, prezentăm cum, în decurs de zece ani, un comportament introdus prin arta publicitară determinată de promovarea pastei de dinți a devenit o trăsătură a civilizației interbelice românești.
Atenția noastră se va îndrepta și asupra reclamelor la produsele de îngrijire corporală. În acest scop, am selectat un corpus de afișe publicitare, care prezintă săpunul ca produs de curățare și înfrumusețare, din numărul 573, din 12 ianuarie 1938, numărul 580, din 2 martie 1938, numărul 591, din 18 mai 1938, numărul 594, din 8 iunie 1938, numărul 612, din 12 octombrie 1938, numărul 623, din 27 decembrie 1938 și numărul 643, din 16 mai 1939.
O altă direcție de analiză își îndrepta atenția asupra numerelor 623, din anul 1938, 629, 630, 642, din anul 1939 și numărul 732, din anul 1943, în ceea ce privește transformarea produsului în personaj și crearea unui scenariu dramatic, ca tehnică de promovare a produsului. Astfel, vom avea ca studiu de caz reclamele la crema pentru hidratarea și înfrumusețarea pielii, NIVEA.
O altă analiză a discursului publicitar din perioada interbelică abordează subiectul lămpii cu ultraviolete, intitulată Soare de Altitudine. Și de această dată am realizat o selecție a numerelor revistei și analizăm tehnicile de realizare a discursului publicitar, respectiv utilizarea dialogismului, a întrebării, a exclamației și a pauzei elocvente. În acest sens, am ales un corpus de afișe publicitare din numerele 579, din 23 februarie 1938, 580, din 2 martie 1938, 629, din 7 februarie 1939 și la numărul 630, din 14 februarie 1939 ale publicației Realitatea ilustrată.
Primele reclame apărute în publicații de popularizare au fost la produsele de igienă. Reținem, astfel, anul 1660, când este publicată o reclamă la pastă de dinți în ziarul London Gazette, „considerată prima publicitate apărută într‑un periodic.”Anunțul privind o recompensă oferită pentru prinderea unui hoț reprezintă o formă de reclamă care apare la 1704, în publicația americană Boston Newsletter.
Anul 1796 este marcat de inventarea litografiei de către Aloys Senefelder, care „permite realizarea de afișe ilustrate de mari dimensiuni și cu costuri mai reduse decât gravura.” În ceea ce privește discursul publicitar în spațiul românesc, se remarcă evoluția acestuia împreună cu dezvoltarea economică, în special comerțul. Primele forme de publicitate în spațiul românesc erau cele orale: negustorii își anunțau în evul mediu prin strigăt produsele în fața prăvăliilor și a spațiilor intens circulate. La începutul secolului al XX‑lea, 1829, apar primele texte publicitare, de scurtă întindere, denumite anunciuri sau înștiințări care apar în ziarele: Curierul Românesc din București și Albina Românească din Iași.
Pentru că lucrarea de față nu își propune inventarierea unei istorii a reclamelor în general, atenția noastră se va îndrepta pe modul în care sunt realizate afișele publicitare din cadrul unor publicații locale de la începutul revenirii Dobrogei la patria mamă și modul în care sunt realizate reclamele pentru diferite produse în perioada interbelică, subliniind evoluția tehnicilor de design a acestora. Specificul perioadei interbelice este sincronizarea cu cultura europeană, dorința oamenilor de a diminua imaginea ororilor Primului Război Mondial prin artă, frumusețe și perfecționare umană.
Studiul nostru privind arta publicitară în presa scrisă din perioada interbelică se va raporta la două publicații din presa națională, respectiv Ilustrațiunea română și Realitatea ilustrată. Trebuie să precizăm că numerele din aceste două reviste fac parte din fondul documentar de carte rară, aflat în arhiva bibliotecii Liceului Teoretic „Pontus Euxinus” din Lumina, județul Constanța, al cărui fondator este profesorul Costel Borcea.
Revista Ilustrațiunea română a fost una dintre cele mai populare și influente publicații din perioada interbelică din România. Fondată în anul 1891 de către Pamfil Șeicaru, revista a avut o mare importanță în dezvoltarea presei ilustrate și a culturii vizuale în România.
Publicația Ilustrațiunea română a fost cunoscută pentru calitatea fotografică și ilustrativă a conținutului său, abordând o varietate de subiecte, de la știri și reportaje, la literatură, artă, cultură, modă și sport. Publicația aducea în prim‑plan evenimentele politice, sociale și culturale ale vremii și promova artiști, scriitori și intelectuali de seamă. Revista a fost o platformă importantă pentru promovarea artei și culturii românești, prezentând operele unor artiști plastici renumiți precum: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian. De asemenea, a oferit spațiu editorial și pentru scriitori de marcă ai perioadei, cum ar fi Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Ion Pillat.
Pe lângă conținutul său editorial, Ilustrațiunea română includea și reclame pentru produse și servicii ale vremii, reflectând, astfel, imaginea epocii: viața și tendințele societății interbelice.
Revista a continuat să apară până în anul 1948, când a fost închisă de regimul comunist, ca parte a măsurilor de control asupra presei și culturii.
Așadar, putem spune că Ilustrațiunea română a fost o publicație de referință în perioada interbelică, jucând un rol important în promovarea artei și culturii românești și oferind o imagine amplă asupra societății și evenimentelor vremii.
Revista Realitatea ilustrată a fost și aceasta o publicație importantă în perioada interbelică din România. A fost fondată în anul 1919 și a fost cunoscută pentru abordarea sa vizuală, prin intermediul fotografiilor și ilustrațiilor, oferind cititorilor o perspectivă amplă asupra evenimentelor din acea perioadă.
Revista acoperea o gamă largă de subiecte, inclusiv știri naționale și internaționale, politică, cultură, sport, modă și divertisment. Era recunoscută pentru abordarea sa grafică și fotografică de calitate, fiind considerată una dintre primele reviste ilustrate din România.
Pe lângă conținutul său editorial, revista prezenta și reclame pentru produse și servicii ale vremii, oferind, astfel, o imagine completă a societății interbelice și a intereselor acesteia.
Din păcate, după cel de‑al Doilea Război Mondial, revista și‑a pierdut din importanță și popularitate, iar publicația a încetat să mai apară în anul 1953.
Revista Realitatea ilustrată este un important document al epocii interbelice, oferind o perspectivă captivantă asupra evenimentelor și culturii vremii, dar și a comportamentelor sociale cultivate prin intermediul presei scrise în rândul cititorilor.
Imaginile au o putere deosebită în reclamele din presa scrisă, contribuind la atragerea atenției, transmiterea mesajului publicitar, crearea unei identități de marcă și stimularea dorinței și a acțiunii în rândul cititorilor, creând, totodată, diferite comportamente în societate. Cu alte cuvinte, „Fără a crede în produs, receptorul mesajului publicitar crede în publicitatea care vrea să facă să se creadă”. Prin urmare, „afișul, filmul publicitar, fotografia etc. instaurează o nouă retorică lingvistică și iconică, dominată de complementaritatea codurilor (utilitar, comercial, socio‑cultural și mitic).”
Puterea imaginii în reclamele din presa scrisă este remarcabilă și a avut un impact semnificativ în comunicarea comercială. În contextul presei scrise, imaginile au jucat un rol esențial în captarea atenției cititorilor și transmiterea mesajelor publicitare într‑un mod eficient și memorabil.
Câteva moduri în care puterea imaginii a influențat reclamele din presa scrisă de‑a lungul timpului sunt: atracția vizuală, comunicarea rapidă și eficientă, crearea unei identități de marcă, suscitarea dorinței și aspirației și încurajarea acțiunii.
În ceea ce privește forța vizuală, imaginile atractive și captivante atrag imediat atenția cititorului și îl fac să se oprească asupra anunțului publicitar. O fotografie sau o ilustrație bine realizate poate fi un magnet pentru priviri și poate încuraja cititorii să citească mesajul publicitar, în acest fel sunt activate în rândul cititorului diferite dorințe, precum cea de a testa sau cumpăra un anumit produs.
În ceea ce privește comunicarea rapidă și eficientă, imaginile pot transmite mesaje și informații instantaneu și eficient. O imagine bine aleasă poate reda într‑o clipă ceea ce ar putea fi exprimat în câteva propoziții. Astfel, imaginația poate stimula dorința și curiozitatea cititorilor în legătură cu produsul sau serviciul promovat.
În ceea ce privește crearea unei identități de marcă, imaginile pot contribui la construirea unei adevărate narațiuni în mintea lectorului, potențial cumpărător, marcate de elementul sau elementele distinctive ale produsului. Prin utilizarea unor elemente vizuale distinctive și recurente în reclame, cum ar fi logo‑ul, culorile, personajele sau scenariile utilizate, se poate crea o legătură emoțională între consumator și marcă, facilitând recunoașterea și reținerea brandului.
Trebuie să reținem că imaginile pot influența emoțional cititorii, generând dorință și aspirație pentru produsele sau serviciile promovate. Prin prezentarea unor imagini sugestive, care evidențiază beneficiile și satisfacțiile asociate cu utilizarea produsului, reclamele pot stimula interesul și dorința de a cumpăra.
În ceea ce privește încurajarea acțiunii, imaginile pot fi folosite pentru a ghida cititorii spre o acțiune specifică, cum ar fi apelul la achiziționarea produsului, vizitarea unui magazin sau contractarea unui serviciu. Prin plasarea unor imagini relevante în contextul mesajului publicitar, se poate crea un impuls pentru cititori de a acționa în direcția dorită de către realizatorii reclamei.
Daniela Rovența‑Frumușani asociază publicitatea cu imaginea, în cartea Analiza discursului. Ipoteze și ipostaze, și consideră că prin intermediul reclamelor omul este pus în legătură cu gândirea mitică, deoarece scenariile care sunt prezentate în cadrul conținutului reclamelor utilizează aceeași schemă precum cea a mitului: prezența unei situații limită și a unui erou care are capacitatea și forțele necesare să rezolve problema, în cazul de față produsul care răspunde prin soluții problemei omului de rând. În acest sens, autoarea notează că: „publicitatea, ca și imaginea pare să opereze o regresie (sau progresie) către dimensiunea mitică, prin care se stabileşte o mediere între ordinea cosmologică (sau starea naturală de indiferențiere a vârstei de aur) şi ordinea umanului, între natură și cultură. Dacă mitul reprezintă acțiunea unui erou civilizator (Marc Augé apud J. Davallon, 74), imaginea apare și ea ca un mit fondator, ca o practică simbolică trans‑istorică și trans‑societală (J. Davallon, 74).
Utilizând metoda comparației, a studiului de caz și metode hermeneutice, studiul de față pornește de la prezentarea formelor reclamelor din presa constănțeană a anilor 1880, respectiv din ziarul Farul Constanței și Centrul Dobrogei, apoi își concentrează atenția asupra celor din perioada interbelică: Ilustrațiunea română și Realitatea ilustrată.
În acest sens, vom aborda, pe de‑o parte, câteva numere din publicația Ilustrațiunea română, respectiv numerele 2 din 4 iulie 1929, 7 din 8 august 1929 și un număr din anul 1930, în care prezentăm modalitățile de realizare a reclamelor destinate produselor de îngrijire orală și a modului în care se promovează crearea unui nou comportament prin presa scrisă, din punctul de vedere al tehnicilor discursive, în rândul consumatorilor de produse de îngrijire orală.
Pe de altă parte, vom aborda câteva numere cu aceeași tematică din revista Realitatea ilustrată, care sunt premergătoare perioadei declanșării celui de Al Doilea Război Mondial. Astfel, vom analiza din numerele 580, din 2 martie 1938, 591, din 18 mai 1938, 594, din 8 iunie 1938, 612 din 12 octombrie 1938 și 647, din 13 iunie 1939, diferite forme în care apar reclamele la produsele de îngrijire orală. De asemenea, prezentăm cum, în decurs de zece ani, un comportament introdus prin arta publicitară determinată de promovarea pastei de dinți a devenit o trăsătură a civilizației interbelice românești.
Atenția noastră se va îndrepta și asupra reclamelor la produsele de îngrijire corporală. În acest scop, am selectat un corpus de afișe publicitare, care prezintă săpunul ca produs de curățare și înfrumusețare, din numărul 573, din 12 ianuarie 1938, numărul 580, din 2 martie 1938, numărul 591, din 18 mai 1938, numărul 594, din 8 iunie 1938, numărul 612, din 12 octombrie 1938, numărul 623, din 27 decembrie 1938 și numărul 643, din 16 mai 1939.
O altă direcție de analiză își îndrepta atenția asupra numerelor 623, din anul 1938, 629, 630, 642, din anul 1939 și numărul 732, din anul 1943, în ceea ce privește transformarea produsului în personaj și crearea unui scenariu dramatic, ca tehnică de promovare a produsului. Astfel, vom avea ca studiu de caz reclamele la crema pentru hidratarea și înfrumusețarea pielii, NIVEA.
O altă analiză a discursului publicitar din perioada interbelică abordează subiectul lămpii cu ultraviolete, intitulată Soare de Altitudine. Și de această dată am realizat o selecție a numerelor revistei și analizăm tehnicile de realizare a discursului publicitar, respectiv utilizarea dialogismului, a întrebării, a exclamației și a pauzei elocvente. În acest sens, am ales un corpus de afișe publicitare din numerele 579, din 23 februarie 1938, 580, din 2 martie 1938, 629, din 7 februarie 1939 și la numărul 630, din 14 februarie 1939 ale publicației Realitatea ilustrată.
.
-
Afisul publicitar ca document istoric. Publicistica interbelica din colectia Liceului Teoretic "Pontus Euxinus", Lumina - Elena Borcea, Robert-Andrei Stoica
Descarcă
Executive summary/7
Introduzione (traducere în limba italiană de Bianca‑Virginia Ibadula) /14
Introducere/22
1. Arta publicitară /31
1.1. Discurs și publicitate ca modalitate de persuadare a publicului/31
1.2. Arta publicitară ca document istoric /35
2. Începuturile reclamelor în presa scrisă din Dobrogea/40
3. Determinarea unor comportamente și emoții prin reclame/63
3.1. Discursul publicitar și determinarea unor comportamente de igienă în publicația Farul Constanței/63
3.2. Determinarea unor comportamente de igienă orală prin reclamele din Ilustrațiunea română și Realitatea ilustrată/68
3.2.1.Igiena orală în reclamele din revista
Ilustrațiunea română/69
3.2.2. Igiena orală în reclamele din revista
Realitatea ilustrată/75
3.2.3. Forme similare de afișe publicitare apărute în Realitatea ilustrată, având ca tematică îngrijirea orală/92
4. Tehnici ale discursului publicitar interbelic în reclamele la produsele de îngrijire corporală/104
5. Transformarea produsului în personaj. Studiu de caz: revista Realitatea ilustrată/131
6. Forme ale mesajul publicitar din perioada interbelică. Studiu de caz: lămpile cu ultraviolete Soarele Artificial de Altitudine/145
Concluzii/167
Bibliografie/170
Introducere/22
1. Arta publicitară /31
1.1. Discurs și publicitate ca modalitate de persuadare a publicului/31
1.2. Arta publicitară ca document istoric /35
2. Începuturile reclamelor în presa scrisă din Dobrogea/40
3. Determinarea unor comportamente și emoții prin reclame/63
3.1. Discursul publicitar și determinarea unor comportamente de igienă în publicația Farul Constanței/63
3.2. Determinarea unor comportamente de igienă orală prin reclamele din Ilustrațiunea română și Realitatea ilustrată/68
3.2.1.Igiena orală în reclamele din revista
Ilustrațiunea română/69
3.2.2. Igiena orală în reclamele din revista
Realitatea ilustrată/75
3.2.3. Forme similare de afișe publicitare apărute în Realitatea ilustrată, având ca tematică îngrijirea orală/92
4. Tehnici ale discursului publicitar interbelic în reclamele la produsele de îngrijire corporală/104
5. Transformarea produsului în personaj. Studiu de caz: revista Realitatea ilustrată/131
6. Forme ale mesajul publicitar din perioada interbelică. Studiu de caz: lămpile cu ultraviolete Soarele Artificial de Altitudine/145
Concluzii/167
Bibliografie/170
Dacă dorești să iți exprimi părerea despre acest produs poți adăuga un review.
Produse similare
Start LR. Manual de limba romana pentru cetatenii straini
Miorita musceleana - Gheorghe Savu
Magia cuvintelor. Studii de lingvistica - Petre Gheorghe Barlea
Limba romana literara in traducerile succesive din Jules Verne
Limba italiana. Curs intensiv, editia a III-a - Otilia Doroteea Borcia
Dictionarul copiilor - francez - roman - Doina Florea
Amira,
O carte foarte interesanta cu informatii ce redau timpuri "de mult apuse", felicitari autorilor, au putut sa redea o parte a realitatii a acelor timpuri (p.s. eu nu le-am trait dar ma bucur ca am reusit sa vad imaginea acelor ani) am ramas placut surprinsa si uneori chiar am bufnit in ras citind cartea si observand tipicul publicitar al acelor ani cat si limba romana/gramatica utilizata, recomand!!
RaspundeA fost util acest review?