Propuneri manuscrise: info@editurauniversitara.ro: 0745 204 115
Urmarire comenzi Persoane fizice / Vanzari: 0745 200 718 / 0745 200 357 / Comenzi Persoane juridice: 0721 722 783
RO 
Engleza
6359.png "Editura Universitara")
Raspunderea internationala a statelor - Nicolae Ploesteanu, Raul Miron
![Raspunderea internationala a statelor - Nicolae Ploesteanu, Raul Miron [1]](https://gomagcdn.ro/domains/editurauniversitara.ro/files/product/original/plowstenu-miron_raspunderea-internat-a-statelor_bt-5713-6948.jpg "Raspunderea internationala a statelor - Nicolae Ploesteanu, Raul Miron [1]")
ISBN: 978-606-28-1417-5
DOI: https://doi.org/10.5682/9786062814175
Anul publicării: 2022
Editia: I
Pagini: 110
Editura: Editura Universitara
Autor: Nicolae Ploesteanu, Raul Miron
Cod Produs:
9786062814175
Ai nevoie de ajutor?
0745 200 718
/
0745 200 357
- Descriere
- Download (1)
- Autori
- Cuprins
- Cuvant inainte
- Unde se gaseste
- Review-uri (0)
Raspunderea internationala este un domeniu al dreptului international public, caracterizat prin o serie de tipologii si forme sanctionatorii care pot interveni ca urmare a incalcarii unei norme juridice. Acest domeniu, sub aspect stiintific, este caracterizat doar de analiza si proiectare, deoarece realitatea existenta in relatiile internationale nu permite o previzibilitate si precizie a sanctiunii care se va aplica pentru incalcarea unei reguli concrete. Cu toate acestea, cunoasterea regulilor principiale si a posibilelor sanctiuni este utila in practica relatiilor internationale deoarece permite adoptarea unor directii concrete de actiune intr‑un cadru specific.
Manualul se bazeaza in special pe lucrarile Comisiei de Drept International din cadrul Natiunilor Unite si pe manualele relevante in domeniu, manuale care cuprind referirile de baza in domeniul raspunderii internationale realizate de doctrinari recunoscuti.
Fiind un manual, s‑a preferat excluderea citarilor constante pentru a da simplitate si a permite asimilarea cu usurinta a notiunilor de catre studenti iar, in final, s‑a indicat bibliografia utilizata si pe care o consideram relevanta, deoarece in mare parte ne‑am ghidat dupa „doctrina celor mai prestigiosi si recunoscuti autori de drept international”.
Manualul reflecta in principal pozitia Comisiei Natiunilor Unite, avand ca raportor principal pe James Crawford, iar atunci cand am considerat necesara o adaugire, am efectuat‑o. De asemenea, am apreciat utila abordarea simpla dar practica a lui Anthony Aust asupra raspunderii statelor.
Manualul contine atat o parte de teorie, in sinteza, precum si intrebari de verificare a studentilor si, in cele din urma, reda o cauza relevanta din practica Curtii Internationale de Justitie, in domeniul raspunderii internationale. Ca urmare, il consider un mijloc util si necesar pentru o pregatire de baza temeinica in domeniul raspunderii internationale, putand fi util chiar si pentru verificarea cunostintelor de baza a candidatilor la posturi din sistemul public pentru care este necesara intelegerea relatiilor internationale.
Toate ideile din manual, provenind de la autori recunoscuti, au fost verificate personal de autor prin metoda dezbaterii si sistemului de procese simulate.
Am urmat un model englez de redare a unor termeni principali, precum Stat, Raspundere, International etc, de la caz la caz, deoarece apare mult mai ilustrativa ideea contextuala. Ca urmare, nu limba engleza este la originea acestui tipar ci pedagogia implicita a Manualului.
Legat de terminologie si de redactare este necesar initial sa fac anumite precizari. In cuprinsul lucrarii am utilizat adesea termeni apropiati, dar diferiti, pentru acelasi concept sau pentru aceeasi lucrare. Astfel, mai ales atunci cand vorbim de normele din domeniul raspunderii internationale a Statelor, am utilizat terminologii variate, dar cu o anumita logica. ARSIWA este acronimul pentru formularea acceptata universal a documentului intitulat „Articles on Responsibility of States for Internationally Wrongful Acts”. Acest document sta la baza actualului Manual. Traducerea in limba romana ridica anumite dificultati, deoarece nu exista un corespondent normativ lingvistic pentru fiecare dintre conceptele specifice. Ca urmare, acest document a fost tradus mot à mot: Articolele privind raspunderea Statelor pentru acte internationale ilicite. Evident, din motive de eficienta si simplificare, acest document apare in textul manualului fie denumit ARSIWA fie, pe scurt Articolele. Cu toate acestea, uneori, contextul impunea sa facem referire la lucrarile anterioare adoptarii de Adunarea Generala a Natiunilor Unite a documentului intitulat ARSIWA; in acest caz, documentul era sub forma de proiect si a fost elaborat de Comisia de Drept International. Ca urmare, acelasi document va fi intalnit in Manual, uneori, sub denumirea de Proiectul de Articole sau Proiectul Comisiei de Drept International. Asupra acestei terminologii singulare amintesc ca varietatea de formulari (ARSIWA, Proiectul Comisiei de Drept International, Articolele) este adaptat contextului in care apar, chiar daca reflecta continutul aceluiasi document.
Legat de redactarea Manualului, se impun cateva precizari. Principala documentare vine din limba engleza iar principala utilitate a acestuia va fi realizata intr‑un context care, deocamdata, se enunta cel mai adesea in limba engleza. Din acest motiv, ori de cate ori am considerat ca trebuie evidentiat un actor de drept international, in esenta „statul”, pentru a il evidentia am recurs la o strategie redactionala care nu corespunde gramaticii romanesti; astfel, chiar daca nu figura la inceputul frazei, propozitiei, am trecut „statul” cu majuscula initiala: „Statul”. De asemenea, referindu‑ma la ARSIWA am facut enunturile chiar in cadrul propozitiei, de genul „Articolele”, adica o prescurtare cu majuscula a formularii „Articolele privind raspunderea Statelor pentru acte internationale ilicite.”
O provocare a fost sa exprim in limba romana termeni a caror inteles se exprima exclusiv in limba engleza, limba care este cea mai uzitata in lucrarile Comisiei de Drept International. Aici, studentul trebuie sa evalueze cu mare atentie, caci altfel poate intelege doar la seminarii sau cursuri intelesul unor expresii. In special, formularea centrala „act international ilicit” este in contradictie cu formularile din doctrina uzuala a dreptului romanesc, deoarece include atat ceea ce se cunoaste sub denumirea de „acte” cat si sub denumirea de „fapte”. Este un specific aceasta terminologie, intalnita in dreptul international. Mai mult, in dreptul international, cand afirmam existenta unui „act” avem in vedere atat ipoteza unei actiuni cat si ipoteza unei inactiuni. Trecand la o alta poveste legata de terminologia din limba engleza, cred ca este important sa reamintesc de la inceput ca principalele lucrari accesibile noua sunt redactate in limba engleza, asa ca adaptarea conceptelor, redactate in limba engleza, la intelegerea studentilor din Romania, a necesitat o evaluare constanta si o adaptare constanta, care are ca reflexe, in cadrul Manualului, anumite diversificari. Astfel, cu titlu de exemplu, amintesc aici conceptul „Compensation” din limba engleza al carui corespondent in limba romana poate sa difere si sa induca confuzie: despagubire sau compensatie? Este acelasi lucru? Am utilizat adesea terminologia de baza in forme variate, chiar daca are acelasi sens, pentru a obisnui studentul cu aceasta situatie care cuprinde un singur inteles. Iata un alt exemplu: „reparatie” sau „reparare”? Depinde de context, dar intelesul este identic. Cea mai importanta mentiune legata de limbajul utilizat este aceea privind termenul „imputabilitate”; in acest caz, acesta apare constant mentionat ca atare, insa in limba romana ar fi fost mult mai usor de inteles daca s‑ar fi utilizat termenul „atribuibil”. Am preferat sa raman pe linia lingvistica autentica, dar studentul care citeste manualul trebuie sa se gandeasca la acel inteles al termenului „imputabilitate”, acela de a se atribui unei entitati o anumita conduita.
Nu ma abtin in a afirma ca am fost parte a unui cerc studentesc denumit ius iuventutis, care a elaborat enorm de mult fara a‑si titulariza dreptul de proprietate intelectuala, in special fiind public printr‑un blog al cercului. Materialele blogului ne apartin si reflecta activitatea cercului studentesc. Daca cineva doreste sa inteleaga mai mult, in limba romana, in legatura cu dreptul international, ii recomand sa studieze materiale ale acestui blog.
In cele din urma, este important de stiut ca timp de peste 18 ani am pregatit studentii de la universitatea unde imi desfasor activitatea dupa conceptia acestui Manual, verificand si reverificand fiecare fraza si fiecare concept, chiar daca acestea sunt in majoritate afirmate in doctrina de specialitate si sunt extrem de bine precizate in Comentariile asupra Proiectului de articole privind raspunderea internationala a statelor.
Am cuprins in finalul manualului, asemanator precum Manualului de dreptul tratatelor, o cauza a Curtii Internationale de Justitie, anume Costa Rica impotriva Nicaragua - doar cauza referitoare la reparatii. Am considerat ca este de departe cea mai relevanta in domeniul raspunderii, pentru ca ilustreaza atat conceptele de drept international general al raspunderii internationale dar si conceptele progresive, ilustrate extrem de stilat in opiniile separate, concordante sau dizidente, la hotararea finala. In plus, este prima hotarare de atribuire a raspunderii pentru incalcarea dreptului mediului. Lectura acesteia o recomand cu mare caldura.
„Manualul pune in discutie o problematica delicata, care pana in prezent este transata, insa se va reitera in viitor: se poate impune unui Stat o sanctiune care sa semnifice ideea unei pedepse pentru incalcarea dreptului international? Sau sa fie impusa acea sanctiune, doar pentru a se da un exemplu, in societatea internationala a statelor, astfel incat cei tentati sa comita in viitor un act asemanator sa aiba o retinere?” Deocamdata dreptul international general exclude ideea sanctiunilor punitive sau de model, insa aceasta idee apare tot mai frecvent in abordarile teoretice si diplomatice internationale.
Manualul se bazeaza in special pe lucrarile Comisiei de Drept International din cadrul Natiunilor Unite si pe manualele relevante in domeniu, manuale care cuprind referirile de baza in domeniul raspunderii internationale realizate de doctrinari recunoscuti.
Fiind un manual, s‑a preferat excluderea citarilor constante pentru a da simplitate si a permite asimilarea cu usurinta a notiunilor de catre studenti iar, in final, s‑a indicat bibliografia utilizata si pe care o consideram relevanta, deoarece in mare parte ne‑am ghidat dupa „doctrina celor mai prestigiosi si recunoscuti autori de drept international”.
Manualul reflecta in principal pozitia Comisiei Natiunilor Unite, avand ca raportor principal pe James Crawford, iar atunci cand am considerat necesara o adaugire, am efectuat‑o. De asemenea, am apreciat utila abordarea simpla dar practica a lui Anthony Aust asupra raspunderii statelor.
Manualul contine atat o parte de teorie, in sinteza, precum si intrebari de verificare a studentilor si, in cele din urma, reda o cauza relevanta din practica Curtii Internationale de Justitie, in domeniul raspunderii internationale. Ca urmare, il consider un mijloc util si necesar pentru o pregatire de baza temeinica in domeniul raspunderii internationale, putand fi util chiar si pentru verificarea cunostintelor de baza a candidatilor la posturi din sistemul public pentru care este necesara intelegerea relatiilor internationale.
Toate ideile din manual, provenind de la autori recunoscuti, au fost verificate personal de autor prin metoda dezbaterii si sistemului de procese simulate.
Am urmat un model englez de redare a unor termeni principali, precum Stat, Raspundere, International etc, de la caz la caz, deoarece apare mult mai ilustrativa ideea contextuala. Ca urmare, nu limba engleza este la originea acestui tipar ci pedagogia implicita a Manualului.
Legat de terminologie si de redactare este necesar initial sa fac anumite precizari. In cuprinsul lucrarii am utilizat adesea termeni apropiati, dar diferiti, pentru acelasi concept sau pentru aceeasi lucrare. Astfel, mai ales atunci cand vorbim de normele din domeniul raspunderii internationale a Statelor, am utilizat terminologii variate, dar cu o anumita logica. ARSIWA este acronimul pentru formularea acceptata universal a documentului intitulat „Articles on Responsibility of States for Internationally Wrongful Acts”. Acest document sta la baza actualului Manual. Traducerea in limba romana ridica anumite dificultati, deoarece nu exista un corespondent normativ lingvistic pentru fiecare dintre conceptele specifice. Ca urmare, acest document a fost tradus mot à mot: Articolele privind raspunderea Statelor pentru acte internationale ilicite. Evident, din motive de eficienta si simplificare, acest document apare in textul manualului fie denumit ARSIWA fie, pe scurt Articolele. Cu toate acestea, uneori, contextul impunea sa facem referire la lucrarile anterioare adoptarii de Adunarea Generala a Natiunilor Unite a documentului intitulat ARSIWA; in acest caz, documentul era sub forma de proiect si a fost elaborat de Comisia de Drept International. Ca urmare, acelasi document va fi intalnit in Manual, uneori, sub denumirea de Proiectul de Articole sau Proiectul Comisiei de Drept International. Asupra acestei terminologii singulare amintesc ca varietatea de formulari (ARSIWA, Proiectul Comisiei de Drept International, Articolele) este adaptat contextului in care apar, chiar daca reflecta continutul aceluiasi document.
Legat de redactarea Manualului, se impun cateva precizari. Principala documentare vine din limba engleza iar principala utilitate a acestuia va fi realizata intr‑un context care, deocamdata, se enunta cel mai adesea in limba engleza. Din acest motiv, ori de cate ori am considerat ca trebuie evidentiat un actor de drept international, in esenta „statul”, pentru a il evidentia am recurs la o strategie redactionala care nu corespunde gramaticii romanesti; astfel, chiar daca nu figura la inceputul frazei, propozitiei, am trecut „statul” cu majuscula initiala: „Statul”. De asemenea, referindu‑ma la ARSIWA am facut enunturile chiar in cadrul propozitiei, de genul „Articolele”, adica o prescurtare cu majuscula a formularii „Articolele privind raspunderea Statelor pentru acte internationale ilicite.”
O provocare a fost sa exprim in limba romana termeni a caror inteles se exprima exclusiv in limba engleza, limba care este cea mai uzitata in lucrarile Comisiei de Drept International. Aici, studentul trebuie sa evalueze cu mare atentie, caci altfel poate intelege doar la seminarii sau cursuri intelesul unor expresii. In special, formularea centrala „act international ilicit” este in contradictie cu formularile din doctrina uzuala a dreptului romanesc, deoarece include atat ceea ce se cunoaste sub denumirea de „acte” cat si sub denumirea de „fapte”. Este un specific aceasta terminologie, intalnita in dreptul international. Mai mult, in dreptul international, cand afirmam existenta unui „act” avem in vedere atat ipoteza unei actiuni cat si ipoteza unei inactiuni. Trecand la o alta poveste legata de terminologia din limba engleza, cred ca este important sa reamintesc de la inceput ca principalele lucrari accesibile noua sunt redactate in limba engleza, asa ca adaptarea conceptelor, redactate in limba engleza, la intelegerea studentilor din Romania, a necesitat o evaluare constanta si o adaptare constanta, care are ca reflexe, in cadrul Manualului, anumite diversificari. Astfel, cu titlu de exemplu, amintesc aici conceptul „Compensation” din limba engleza al carui corespondent in limba romana poate sa difere si sa induca confuzie: despagubire sau compensatie? Este acelasi lucru? Am utilizat adesea terminologia de baza in forme variate, chiar daca are acelasi sens, pentru a obisnui studentul cu aceasta situatie care cuprinde un singur inteles. Iata un alt exemplu: „reparatie” sau „reparare”? Depinde de context, dar intelesul este identic. Cea mai importanta mentiune legata de limbajul utilizat este aceea privind termenul „imputabilitate”; in acest caz, acesta apare constant mentionat ca atare, insa in limba romana ar fi fost mult mai usor de inteles daca s‑ar fi utilizat termenul „atribuibil”. Am preferat sa raman pe linia lingvistica autentica, dar studentul care citeste manualul trebuie sa se gandeasca la acel inteles al termenului „imputabilitate”, acela de a se atribui unei entitati o anumita conduita.
Nu ma abtin in a afirma ca am fost parte a unui cerc studentesc denumit ius iuventutis, care a elaborat enorm de mult fara a‑si titulariza dreptul de proprietate intelectuala, in special fiind public printr‑un blog al cercului. Materialele blogului ne apartin si reflecta activitatea cercului studentesc. Daca cineva doreste sa inteleaga mai mult, in limba romana, in legatura cu dreptul international, ii recomand sa studieze materiale ale acestui blog.
In cele din urma, este important de stiut ca timp de peste 18 ani am pregatit studentii de la universitatea unde imi desfasor activitatea dupa conceptia acestui Manual, verificand si reverificand fiecare fraza si fiecare concept, chiar daca acestea sunt in majoritate afirmate in doctrina de specialitate si sunt extrem de bine precizate in Comentariile asupra Proiectului de articole privind raspunderea internationala a statelor.
Am cuprins in finalul manualului, asemanator precum Manualului de dreptul tratatelor, o cauza a Curtii Internationale de Justitie, anume Costa Rica impotriva Nicaragua - doar cauza referitoare la reparatii. Am considerat ca este de departe cea mai relevanta in domeniul raspunderii, pentru ca ilustreaza atat conceptele de drept international general al raspunderii internationale dar si conceptele progresive, ilustrate extrem de stilat in opiniile separate, concordante sau dizidente, la hotararea finala. In plus, este prima hotarare de atribuire a raspunderii pentru incalcarea dreptului mediului. Lectura acesteia o recomand cu mare caldura.
„Manualul pune in discutie o problematica delicata, care pana in prezent este transata, insa se va reitera in viitor: se poate impune unui Stat o sanctiune care sa semnifice ideea unei pedepse pentru incalcarea dreptului international? Sau sa fie impusa acea sanctiune, doar pentru a se da un exemplu, in societatea internationala a statelor, astfel incat cei tentati sa comita in viitor un act asemanator sa aiba o retinere?” Deocamdata dreptul international general exclude ideea sanctiunilor punitive sau de model, insa aceasta idee apare tot mai frecvent in abordarile teoretice si diplomatice internationale.
-
Raspunderea internatională a statelor
Descarca
NICOLAE PLOESTEANU
RAUL MIRON
RAUL MIRON
REFERINTE CONTEXTUALE / 7
I. INTRODUCERE SI CONCEPTE SPECIFICE / 11
II. DE CE ESTE PREZENTA RASPUNDEREA INTERNATIONALA? / 14
III. RASPUNDEREA STATELOR: PROBLEMA CLASIFICARILOR SI A CARACTERIZARII / 18
A. Raspunderea in temeiul dreptului international sau al dreptului national ? / 18
B. Tipologia raspunderii statelor / 20
C. Raportul ARSIWA cu alte reguli internationale / 23
IV. ELEMENTELE RASPUNDERII STATELOR / 26
A. Imputabilitatea unei conduite in sarcina statului / 26
B. Incalcarea unei obligatii de catre un stat / 31
1. Vinovatia si prejudiciile / 33
2. Regula aplicarii in timp a dreptului international. Intertemporalitatea / 34
3. Incalcarea obligatiilor internationale avand ca sursa un act compozit / 36
C. Circumstantele care inlatura caracterul ilicit: apararile sau cauzele exoneratoare de raspundere / 37
1. Consimtamantul / 38
2. Legitima aparare / 39
3. Contramasurile / 39
4. Forta majora / 40
5. Starea de pericol si starea de necesitate / 40
6. Consecintele invocarii circumstantelor ce inlatura caracterul ilicit / 42
V. CONTINUTUL RASPUNDERII INTERNATIONALE / 43
A. Incetarea si nerepetarea actului / 43
B. Reparatia / 44
1. Formele de reparatie / 45
2. Restituirea / 46
3. Compensatia / 47
4. Satisfactia / 48
C. Alte consecinte si aspecte practice ale raspunderii internationale: atitudinea statului lezat si a celorlalte state / 49
D. Privire succinta asupra Uniunii Europene / 51
VI. CONCLUZII: VIITOAREA DEZVOLTARE A DREPTULUI INTERNATIONAL AL RASPUNDERII / 54
VII. SUBIECTE PENTRU EXAMINAREA STUDENTILOR / 55
BIBLIOGRAFIE / 65
ARTICOLELE PRIVIND RASPUNDEREA STATELOR PENTRU ACTE ILICITE / 68
REZUMAT AL HOTARARII CURTII INTERNATIONALE DE JUSTITIE 2018/1 / 81
I. INTRODUCERE SI CONCEPTE SPECIFICE / 11
II. DE CE ESTE PREZENTA RASPUNDEREA INTERNATIONALA? / 14
III. RASPUNDEREA STATELOR: PROBLEMA CLASIFICARILOR SI A CARACTERIZARII / 18
A. Raspunderea in temeiul dreptului international sau al dreptului national ? / 18
B. Tipologia raspunderii statelor / 20
C. Raportul ARSIWA cu alte reguli internationale / 23
IV. ELEMENTELE RASPUNDERII STATELOR / 26
A. Imputabilitatea unei conduite in sarcina statului / 26
B. Incalcarea unei obligatii de catre un stat / 31
1. Vinovatia si prejudiciile / 33
2. Regula aplicarii in timp a dreptului international. Intertemporalitatea / 34
3. Incalcarea obligatiilor internationale avand ca sursa un act compozit / 36
C. Circumstantele care inlatura caracterul ilicit: apararile sau cauzele exoneratoare de raspundere / 37
1. Consimtamantul / 38
2. Legitima aparare / 39
3. Contramasurile / 39
4. Forta majora / 40
5. Starea de pericol si starea de necesitate / 40
6. Consecintele invocarii circumstantelor ce inlatura caracterul ilicit / 42
V. CONTINUTUL RASPUNDERII INTERNATIONALE / 43
A. Incetarea si nerepetarea actului / 43
B. Reparatia / 44
1. Formele de reparatie / 45
2. Restituirea / 46
3. Compensatia / 47
4. Satisfactia / 48
C. Alte consecinte si aspecte practice ale raspunderii internationale: atitudinea statului lezat si a celorlalte state / 49
D. Privire succinta asupra Uniunii Europene / 51
VI. CONCLUZII: VIITOAREA DEZVOLTARE A DREPTULUI INTERNATIONAL AL RASPUNDERII / 54
VII. SUBIECTE PENTRU EXAMINAREA STUDENTILOR / 55
BIBLIOGRAFIE / 65
ARTICOLELE PRIVIND RASPUNDEREA STATELOR PENTRU ACTE ILICITE / 68
REZUMAT AL HOTARARII CURTII INTERNATIONALE DE JUSTITIE 2018/1 / 81
In orice domeniu juridic, inclusiv cel al dreptului international, raspunderea este un corolar necesar al obligatiei(juridice). Orice incalcare a obligatiilor sale de catre un subiect de drept international angajeaza raspunderea internationala. Aceasta inseamna ca realitatea internationala, care include printre actorii principali atat Statele cat si Organizatiile Internationale, consemneaza ideea de raspundere, chiar daca subiectele principale ale raspunderii sunt Statele. Manualul trece in revista diferitele forme ale raspunderii internationale si prezinta trasaturile generale ale responsabilitatii statelor, datorita primatului istoric al statelor in sistemul de drept international, domeniu care alcatuieste dreptul raspunderii statelor. Pentru intelegerea domeniului, trebuie facuta o distinctie initiala: nu se evidentiaza continutul obligatiilor internationale a caror nerespectare conduce la angajarea raspunderii internationale, ci secventa ulterioara, anume, odata ce este incalcata obligatia internationala trebuie sa stim care sunt consecintele. Ca urmare, teoretic, tipologia unei sanctiuni, fie ea teritoriala, financiara, diplomatica sau de alta natura, nu are nicio legatura cu natura obligatiei incalcate. O alta mentiune importanta este aceea ca regulile prezentate sunt generale, insa sunt raportate la State si pot doar fi extinse la Organizatii Internationale, cu precautie, datorita specificului dreptului international: in final, raspunderea este a actorilor finali! Aceasta nu inseamna excluderea raspunderii internationale a Organizatiilor Internationale, dar aceasta va urma regulile deja cunoscute in domeniul raspunderii Statelor, unde cutuma s‑a evidentiat. Oricum, raspunderea internationala a organizatiilor este un domeniu mai putin dezvoltat, in raport cu raspunderea Statelor si, de aceea, este avuta in vedere doar in mod incidental, la fel cum este si posibila raspundere a altor actori internationali potrivit dreptului international public. Cu toate acestea, ca exemplu relevant, dupa evenimentele teroriste de la 11 septembrie 2001 s‑a cautat teoretizarea doctrinei ca in dreptul international raspund si alti actori decat Statele, precum ar fi gruparile teroriste; aceasta doctrina, puternic sustinuta si in prezent, nu are baze stiintifice, insa este puternic sustinuta de practica Statelor si a organizatiilor internationale.
Dreptul raspunderii statelor reglementeaza consecintele incalcarii de catre un stat a uneia sau mai multor obligatii internationale si stabileste reactiile permise in fata unei asemenea incalcari, adica obligatiile care ii revin acelui Stat care a comis un act international ilicit, pe de o parte si drepturile si posibilitatile oricarui Stat afectat de actiunile ilicite, pe de alta parte. Este clar ca ne referim la un domeniu specific al dreptului si, cu atat mai mult, al dreptului international public. Manualul evidentiaza mai ales elementele constitutive ale raspunderii statelor, precum si posibilele cauze exoneratoare care, atunci cand sunt prezente, inlatura raspunderea statului, care nu a avut o conduita in conformitate cu obligatiile pe care si le‑a asumat.
De asemenea, Manualul prezinta consecintele variate, mai ales Obligatiile care sunt generate de comiterea unui act international ilicit, si in special Obligatia de reparatie a prejudiciului, cu toate formele sale.
Una dintre componentele esentiale ale Manualului, prezentate in succesiunea finala a problematicii raspunderii internationale, este aceea a intelegerii situatiei in care un Stat este indreptatit sa invoce o cauza de incalcare a dreptului international si, daca este cazul, sa solicite incetarea incalcarii, indeplinirea(executarea) obligatiilor internationale generate de incalcare sau sa dispuna luarea contramasurilor.
In ceea ce priveste continutul regulilor prezentate si a Manualului, o distinctie importanta este aceea ca, asemanator manualului de dreptul tratatelor internationale, trebuie sa avem in vedere ca regulile raspunderii vin ca un „suport” pentru actiunile sau inactiunile Statelor ori a Organizatiilor internationale, in sensul ca le „deseneaza” acestor entitati consecintele activitatii lor. Ce inseamna aceasta precizare?
Relatam aici esenta celei mai delicate problematici din dreptul international: in iunie 1914, un Stat(inseamna prin agentii sai!), motivat de un context adecvat, a transmis un mesaj catre alte State, mesaj prin care a anuntat o lupta avand ca final doar Controlul si fiind exclusa initial razbunarea; acest Mesaj a condus la cel mai nenorocit razboi – Mondial ‑ si Primul din aceasta categorie. In mod firesc, azi, adica anul 2021, tari, precum Austria, Germania si, de ce nu, Turcia sau Rusia, ori Bulgaria, incearca sa recupereze ceea ce, in principiu, Nu se poate recupera: Istoria! Sanctiunea incalcarii de catre toti participantii la prima mare conflagratie mondiala a unor obligatii internationale complexe, statuate prin tratate si cutume diferite, a fost moartea a peste 10 milioane de persoane, in conditii si in prezent greu de acceptat. Aceasta inseamna ca intotdeauna o sanctiune internationala se reprezinta in consecinte interne, asupra Statului sanctionat. Raspunderea internationala nu este doar un concept juridic dar este un concept istoric! Totusi, dupa o vreme, s‑ar putea ca neglijenta tragerii la raspundere internationala a acelor State care si‑au incalcat obligatiile internationale, sa fie catalogata drept asumare a starii de fapt uzuale. De retinut, ca o asemenea asumare se produce intr‑o perioada extrem de lunga, precum unu, doua sau mai multe secole. Principiul care sta la baza acestui rationament este extrem de contestabil, dar exista: Ex factis jus oritur, ceea ce inseamna ca unele consecinte ale actiunilor intreprinse de un Stat sau oricine altcineva ar putea conduce la aparitia unei reguli de drept. Evolutia social‑economica conduce la remedierea ilegalitatilor si inegalitatilor istorice. Din nefericire, tot intr‑un timp extrem de indelungat…
Pentru intelegerea corecta a manualului este utila prezentarea intelesului notiunilor enumerate in cele ce urmeaza, intelesul fiind corespunzator celui atribuit de Comisia de Drept International.
Obligatia internationala – o obligatie datorata, potrivit dreptului international, de catre un Stat catre un alt Stat si calificata ca fiind o „obligatie primara”;
Reguli primare – reguli ale dreptului international care stabilesc daca a existat o incalcare a unei obligatii primare;
Reguli secundare ‑ reguli ale dreptului international care stabilesc daca o incalcare a unei obligatii primare este imputabila unui Stat, precum si consecintele juridice; aceste reguli alcatuiesc dreptul raspunderii statelor;
Act international ilicit – o incalcare a statului afectat de noi obligatii primare care este imputabila unui Stat;
Prejudiciu – efectul unui act international ilicit asupra altui Stat sau asupra nationalilor acelui stat, fiind alcatuit de orice fel de dauna, materiala sau morala;
Stat prejudiciat – Statul afectat de prejudiciu;
Stat responsabil sau raspunzator ‑ Statul care a cauzat sau este considerat ca fiind cel care a cauzat prejudiciul;
Act – orice act sau fapt, constand fie intr‑o actiune fie intr‑o inactiune(omisiune);
Dreptul raspunderii statelor reglementeaza consecintele incalcarii de catre un stat a uneia sau mai multor obligatii internationale si stabileste reactiile permise in fata unei asemenea incalcari, adica obligatiile care ii revin acelui Stat care a comis un act international ilicit, pe de o parte si drepturile si posibilitatile oricarui Stat afectat de actiunile ilicite, pe de alta parte. Este clar ca ne referim la un domeniu specific al dreptului si, cu atat mai mult, al dreptului international public. Manualul evidentiaza mai ales elementele constitutive ale raspunderii statelor, precum si posibilele cauze exoneratoare care, atunci cand sunt prezente, inlatura raspunderea statului, care nu a avut o conduita in conformitate cu obligatiile pe care si le‑a asumat.
De asemenea, Manualul prezinta consecintele variate, mai ales Obligatiile care sunt generate de comiterea unui act international ilicit, si in special Obligatia de reparatie a prejudiciului, cu toate formele sale.
Una dintre componentele esentiale ale Manualului, prezentate in succesiunea finala a problematicii raspunderii internationale, este aceea a intelegerii situatiei in care un Stat este indreptatit sa invoce o cauza de incalcare a dreptului international si, daca este cazul, sa solicite incetarea incalcarii, indeplinirea(executarea) obligatiilor internationale generate de incalcare sau sa dispuna luarea contramasurilor.
In ceea ce priveste continutul regulilor prezentate si a Manualului, o distinctie importanta este aceea ca, asemanator manualului de dreptul tratatelor internationale, trebuie sa avem in vedere ca regulile raspunderii vin ca un „suport” pentru actiunile sau inactiunile Statelor ori a Organizatiilor internationale, in sensul ca le „deseneaza” acestor entitati consecintele activitatii lor. Ce inseamna aceasta precizare?
Relatam aici esenta celei mai delicate problematici din dreptul international: in iunie 1914, un Stat(inseamna prin agentii sai!), motivat de un context adecvat, a transmis un mesaj catre alte State, mesaj prin care a anuntat o lupta avand ca final doar Controlul si fiind exclusa initial razbunarea; acest Mesaj a condus la cel mai nenorocit razboi – Mondial ‑ si Primul din aceasta categorie. In mod firesc, azi, adica anul 2021, tari, precum Austria, Germania si, de ce nu, Turcia sau Rusia, ori Bulgaria, incearca sa recupereze ceea ce, in principiu, Nu se poate recupera: Istoria! Sanctiunea incalcarii de catre toti participantii la prima mare conflagratie mondiala a unor obligatii internationale complexe, statuate prin tratate si cutume diferite, a fost moartea a peste 10 milioane de persoane, in conditii si in prezent greu de acceptat. Aceasta inseamna ca intotdeauna o sanctiune internationala se reprezinta in consecinte interne, asupra Statului sanctionat. Raspunderea internationala nu este doar un concept juridic dar este un concept istoric! Totusi, dupa o vreme, s‑ar putea ca neglijenta tragerii la raspundere internationala a acelor State care si‑au incalcat obligatiile internationale, sa fie catalogata drept asumare a starii de fapt uzuale. De retinut, ca o asemenea asumare se produce intr‑o perioada extrem de lunga, precum unu, doua sau mai multe secole. Principiul care sta la baza acestui rationament este extrem de contestabil, dar exista: Ex factis jus oritur, ceea ce inseamna ca unele consecinte ale actiunilor intreprinse de un Stat sau oricine altcineva ar putea conduce la aparitia unei reguli de drept. Evolutia social‑economica conduce la remedierea ilegalitatilor si inegalitatilor istorice. Din nefericire, tot intr‑un timp extrem de indelungat…
Pentru intelegerea corecta a manualului este utila prezentarea intelesului notiunilor enumerate in cele ce urmeaza, intelesul fiind corespunzator celui atribuit de Comisia de Drept International.
Obligatia internationala – o obligatie datorata, potrivit dreptului international, de catre un Stat catre un alt Stat si calificata ca fiind o „obligatie primara”;
Reguli primare – reguli ale dreptului international care stabilesc daca a existat o incalcare a unei obligatii primare;
Reguli secundare ‑ reguli ale dreptului international care stabilesc daca o incalcare a unei obligatii primare este imputabila unui Stat, precum si consecintele juridice; aceste reguli alcatuiesc dreptul raspunderii statelor;
Act international ilicit – o incalcare a statului afectat de noi obligatii primare care este imputabila unui Stat;
Prejudiciu – efectul unui act international ilicit asupra altui Stat sau asupra nationalilor acelui stat, fiind alcatuit de orice fel de dauna, materiala sau morala;
Stat prejudiciat – Statul afectat de prejudiciu;
Stat responsabil sau raspunzator ‑ Statul care a cauzat sau este considerat ca fiind cel care a cauzat prejudiciul;
Act – orice act sau fapt, constand fie intr‑o actiune fie intr‑o inactiune(omisiune);
Daca doresti sa iti exprimi parerea despre acest produs poti adauga un review.
Scrie un review
Produse similare
Introducere in studiul dreptului si statului. Curs universitar
Conditiile esentiale pentru validitatea contractului
Suport clienti Luni - Vineri intre 8.00 - 16.00
0745 200 718 0745 200 357 comenzi@editurauniversitara.ro